339 matches
-
nu știe. Cimilituri: Curelușă unsă pe sub pământ - Șarpele Am o căsuță frumoasă, mititică frumosă văruit și nicăieri bortilită. - Oul Susă bat tobele, josă curg negurile. - Sita 471 Forme de desfășurare: bătrânii mergeau la crâșmă; tinerii făceau horă tot pe lângă crâșmă. Crâșmarul tocmea lăutarii și flăcăii plăteau crâșmarului. Alteori, flăcăii cumpărau hanul (închiriau pentru ziua respectivă) și tocmeau lăutarii. Cântece de lume: - nu știe. Legători - nu știe să facă; nu s-a dusă să descânte copiii. Hanul lui Cojocaru a fost han
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pământ - Șarpele Am o căsuță frumoasă, mititică frumosă văruit și nicăieri bortilită. - Oul Susă bat tobele, josă curg negurile. - Sita 471 Forme de desfășurare: bătrânii mergeau la crâșmă; tinerii făceau horă tot pe lângă crâșmă. Crâșmarul tocmea lăutarii și flăcăii plăteau crâșmarului. Alteori, flăcăii cumpărau hanul (închiriau pentru ziua respectivă) și tocmeau lăutarii. Cântece de lume: - nu știe. Legători - nu știe să facă; nu s-a dusă să descânte copiii. Hanul lui Cojocaru a fost han boieresc. Revine la lucru la boier
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui era crispată și vânătă de furie. Era atât de încordat, încât dacă ai fi trecut cu lama briciului pe fața lui, nici nu ar fi simțit tăietura. Își luă pălăria, și-o aruncă pe cap și, urând seară bună crâșmarului, porni spre ușa birtului. Se văzu afară, înconjurat de răcoarea amurgului ce se cobora de pe vârful munților, așezându-se peste Teșila. Aerul răcoros îi făcea bine. Parcă îi mai alunga aburii ridicați de tăria rachiului lui nea Tase. Pe deal
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
lui era crispată și vânătă de furie. Era atât de încordat, încât dacă ai fi trecut cu lama briciului pe fața lui, nici nu ar fi simțit tăietura. Își luă pălăria, și-o aruncă pe cap și, urând seară bună crâșmarului, porni spre ușa birtului. Se văzu afară, înconjurat de răcoarea amurgului ce se cobora de pe vârful munților, așezându-se peste Teșila. Aerul răcoros îi făcea bine. Parcă îi mai alunga aburii ridicați de tăria rachiului lui nea Tase. Pe deal
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
ca Ionescu, în formă dandy-ului Take, sau a filosofului Nae (despre care prietenul său C. Beldie scrie că a fost un escroc) sau, înnobilat cu o evreică, ca dramaturg absurdist la Paris. A fost și nițel moșier, dar și crâșmar și arendaș. Mai mult a fost rob. A inventat, dar n-a întreprins. L-a dus de nas cine a vrut: sub numele de Tătărescu franțujii, sub numele de Maniu englezii, sub numele de Pătrășcanu rușii. În 1989 i se
DESTRĂMAREA ROMÂNIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344528_a_345857]
-
Să mai facă treabă bună...” - Noroc cu țuica de prună! Srigă Leana lu` Furtună: Model pe voi să vă ia Guvernul se va salva. În CRÂȘMA vă simțiți bine... Că-n ALIANȚĂ vă ține; De casă uitați cu anul, La crâșmar îi faceți planul, Că în două cincinale, I-ați băut zeci de ocale... Da mai lăsați-o de țuică Și-apucați-vă de mucă! ...Spălați putina, și roiu! Și mai lăsați dracu`țoiul. - Bravo ție, nota zece!... Că la vorbă nu te
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347641_a_348970]
-
de lucrat pietrenii mei. Altfel, nu vor crea circuitul turistic de altădată. Care îi poate salva și la care mulți visează. Împrejurimile de basm, muzeele, aerul nu constituie un argument decisiv, ci calitatea serviciilor. Și-au fost, prin partea locului, crâșmari antedecembriști de renume. Ehei, Colibele haiducilor! Ce ghiveciuri, ce sarmale, ce tochituri, stropite cu vinuri aduse mai din jios! Dimineață. Soarele strălucitor îmi spune că va fi o zi superbă. În București, diluviu! - Alo, Andrei, ai închis geamurile la balcoane
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
vremea de o băută ca lumea! În consecință, popoarele porniră vesele la chiolhan. De remarcat că, în această galaxie, băutura cea mai tare era apa chioară cu care se îmbătau toți de nu mai știau de ei. Zile la rând, crâșmarii dădură cep la miliarde de butoaie de elixir miraculos iar popoarele băură pe deșelate. Aveau, ce-i drept, motive serioase, bine întemeiate. Și Supremul, în marea Sală a Tronului, închină, modest din fire, o șampanie, cu baronii din industria din
BINEMERITATUL PREMIU NOBEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352275_a_353604]
-
nu ești aici cu gust de tămâioasa să-mi aromești tristețea din pahar. sunt doar pribeag prin anotimpul asta care-i al tau de parca ți-e sortit. eu fără trupul tău cu gust de struguri nu sunt decât un biet crâșmar fălit. mi-e dor de pașii tăi pierduți prin frunze, de trupul tău în palmă mea răsfrânt, Îmi beau paharul cu venin și mor sub patimă din ultimul cuvânt. nu-mi e prea bine fără ține ,darling dar nu mai
NU ESTE TOAMNA FARA TINE ,DARLING de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355774_a_357103]
-
al învățământului arăta, că în 1884, mortalitatea infantilă atinsese în lumea satului procentul de 29,7%, că în ceea ce privește pregătirea învățătorului aceasta este tot cea din 1838. Menționează totodată că școlile sătești sunt frecventate doar de fata arendașului, a preotului, a crâșmarului și a câtorva bogătani. El critică de asemeni sistemul lancasterian, monitorial, care tot se mai întâlnea în școala sătească, învățarea mecanică. După cum se știe, sistemul monitorial a fost supus unei severe critici de către Barbu Ștefănescu Delavrancea, în celebra schiță "Domnul
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI)I de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355624_a_356953]
-
de diferite forme și culori, unele produse stau direct pe capota mașinii sau în mijlocul de transport cu care a venit vânzătorul. Este gălăgie, forfotă, amestecate toate cu poliția, primarul, popa parohiei care vrea să vândă niște prosoape adunate în timpul postului, crâșmarii ageri cu privirea după pahare înflorate de plastic, tinerii de la liceu care se ascund de profesorii duri, pensionarii căutători de bastoane lăcuite, șomerii fără direcție, muncitorii fugiți de pe șantier, învățătorii care vor să cumpere clanțe la ușile școlii lor, asistente
TÂRGOVEŢII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357786_a_359115]
-
am tras mâinile afară ... Da tancu' acela o luat foc oleacă mai încolo de groapa me' ... Pisemni trecuse peste-o mină. Locu' era împânzit de minele puse de franțuji ... - Auzi, omule! ... Franțuji ... Ce mică-i lumea la război! se miră crâșmarul Și tocmai când le-ajunseseră șipurile cu rachiul de drojdie pe la jumătate, se stârni în crâșmă o zdruncinătură, de parcă ucigă-l toaca s-apucase să zgâlție înadins pacea atât de râvnită a bărbaților întorși din război. Măsura de rachiu a
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
pe cei încă nedumeriți: - Cutremur, măi! Mulțumescu-Ți , Doamne, că-mi aduci aminte că mânia Ta îi mai blândă decât mânia omului!... - Ce vrei să spui cu asta, măi înțeleptule? îl ia în râs, totuși interesat să afle cimilitura, Neculai, feciorul crâșmarului. - D-apoi, ce mare scofală? intră în vorbă Ion a' lui Nică Ionașcu, care răsărise acolo ca din pământ. Câți o omorât cutremurele pe-aici, pi la noi, și câți o omorât omul? C-o fost turc, c-o fost
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
noi, și câți o omorât omul? C-o fost turc, c-o fost neamț... - Uite ce ușor îi la minte pufosu' ista ... Dac-ar fi fost la război aș fi zis că di la asta i se trage dișteptăciunea, observă crâșmarul ... - Să-ți spun eu una mai dișteaptă, bădie Damian, avansează în sfătoșenie Ion. Mai bine sî nu fi fost războaie pi fața pământului și sî fi rămas oamenii fără folosu' ista pi care-l crezi mata. Sî fi rămas proști
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
am dat de magazinul sătesc. “Bolda”, acum închisă, mirosea pe vremuri a boboroanțe și a petrol de lampă. Stă pustie, ca și sediul “Colectivei” care a acrit multe inimi de țărani, împingându-i spre colectivizarea forțată. Nici localul în care crâșmarul Ilarie servea rachie creierelor înfierbântate nu mai e în folosință. Aflu că sătucul neînsemnat a fost unul din cele mai temute cuiburi legionare. Și mai aflu că bunicul bunicului meu a fost cel dintâi român împroprietărit de groful ungur, în
PENTRU ETERNITATE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357745_a_359074]
-
Acasa > Strofe > Amintire > CRÂȘMARUL Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 578 din 31 iulie 2012 Toate Articolele Autorului C R Â Ș M A R U L Crâșmărița de-i frumoasă, Grea e viața de crâșmar: Singură nu prea o lasă... E
CRÂŞMARUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358734_a_360063]
-
Acasa > Strofe > Amintire > CRÂȘMARUL Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 578 din 31 iulie 2012 Toate Articolele Autorului C R Â Ș M A R U L Crâșmărița de-i frumoasă, Grea e viața de crâșmar: Singură nu prea o lasă... E atent ca un pândar. Unul cu ochiul îi face; În pielea lui nu aș fi: Dacă soțioara-l lasă, Cum ar puteau-o opri? La tejghea a-nțepenit, Ea cu spatele s-a-ntors: „...Ah, nemernicul bandit
CRÂŞMARUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358734_a_360063]
-
Cine dracu’ ar mai fi stat Viața-ntreagă la tejghea? ...Să mai fie și-nsurat Cu asemenea copilă!... Care inima-ți topește? O mai da și ea, din milă... Dă și ea ce-i prisosește. Poate... vor păți mai rău; Un crâșmar dacă ți-o spune, Ia și bag-o-n capul tău! N-au să scape, eu îți spun: Ce fac ei, eu am fumat... Să iubești, e-un lucru bun, Dar să furi?... Mare păcat! Of! Îi plătesc... zău, înmiit
CRÂŞMARUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358734_a_360063]
-
mea... Doamne, de-om avea copii, O să meargă viața strună Și din foc o să-i mai treacă...” Râde ca de-o glumă bună, Dar eu știu ce o să pată. * * * Trec prin colț unde era Crâșma*de care spuneam: Cu-un crâșmar și-o tejghea, Unde-adesea petreceam. Azi când totu-i dispărut: Pe Marița n-o mai văd; Viață, viață... ai trecut Cum apa curge sub pod, Și-n a luciului oglindă, Amintirea mai plutește; Cine poate ca s-o prindă? A
CRÂŞMARUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358734_a_360063]
-
Cum aduce bani în casă; El zice: „Dacă-i frumoasă, Tot cu mine merge-acasă- De vorba lumii nu-mi pasă!” “Ce-am găsit tocmai la ea!?” Vezi tu, banii ce-i câștig?... Stai, la toți le vine rândul!... Referință Bibliografică: CRÂȘMARUL / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 578, Anul II, 31 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CRÂŞMARUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358734_a_360063]
-
Să mai facă treabă bună... - Noroc cu țuica de prună! Strigă Leana lu` Furtună: Model... pe voi de vă ia, Guvernul se va salva. În crâșmă vă simțiți bine... Că-n „alianță” vă ține; De casă uitați cu anul, La crâșmar îi faceți planul, Că în două cincinale, I-ați băut zeci de ocale... Mai dați-o încolo de țuică Și-apucați-vă de muncă! Spălați putina, și roiu Și lăsați la dracu' țoiul. - Bravo ție, nota zece! Că la vorbă nu te
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE POLITICIENII ŢĂRII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360281_a_361610]
-
învățau la științele naturale despre maimuțe, se cățărau în nuc spre a le pricepe mai bine mișcările . Prietenii îl rugau să joace cărți, chiar pe bani: ferber cu santel și fără. Mânați de unul Lozinschi, se duceau în beciul unui crâșmar din Ulița Jidoveasca, cu firma "La cocosul roșu” . Aici, într-o hruba fără ferestre, așezați pe un poloboc răsturnat, jucau cărți la lumină unei lumânări de seu înfipte într-un cartof mare. Lozinschi, înțeles cu crâșmarul, le lua bani, straie
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
duceau în beciul unui crâșmar din Ulița Jidoveasca, cu firma "La cocosul roșu” . Aici, într-o hruba fără ferestre, așezați pe un poloboc răsturnat, jucau cărți la lumină unei lumânări de seu înfipte într-un cartof mare. Lozinschi, înțeles cu crâșmarul, le lua bani, straie sau cărți vechi. Aici a pierdut Eminescu salul turcesc pe care mamă-sa i-l dăduse ca să nu răcească. Fiind mai delicat, se înțelege că cele mai multe farse erau făcute pe socoteală să. De spaimă, Eminescu dădu
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
asta cu jale să plâng! Lăsa-voi tristețea-mi să te cuprindă, Iar cu doru-mi vreau dorul să-ți frâng. Cântă-mi duios în crâșma cea veche, Departe de lume, aici vreau să plâng, Doar tu cu cobza și cu crâșmarul Să îmi vedeți dorul în lacrimi arzând! Vino cu cobza-ți aproape de suflet, Dezlănțuie-mi durerea ce sapă mocnit, Să lași din cântec amarul să curgă, Ca să-mi ucidă dorul ca și-un cuțit! Să îmi las dorul în flăcări
CÂNTEC ALBASTRU de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382003_a_383332]
-
sapă mocnit, Să lași din cântec amarul să curgă, Ca să-mi ucidă dorul ca și-un cuțit! Să îmi las dorul în flăcări să ardă, Să ardă și crâșma-n văpaie cu tot, Căci pe tine cu cobză și pe crâșmar, În locul durerii duse am să vă port. Și-n sufletul golit de durere și patimi, Să-mi torni un cântec albastru încet, Cu el vreau să-mi umpli rana din suflet, Adânc îmi rămână îngropată în piept. Referință Bibliografică: CÂNTEC
CÂNTEC ALBASTRU de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382003_a_383332]