1,043 matches
-
sau luni, înainte ca schema temporală a filmului să o absoarbă pe a lui, sau poate că asta deja începuse să se întâmple? S-a apropiat de ecran și a rămas la o distanță cam de jumătate de metru, urmărind crâmpeie și fragmente electrostatice, izbucniri de lumină tremurătoare. A dat ocol ecranului de câteva ori. Acum galeria era goală, iar el putea să se poziționeze în diferite unghiuri și puncte de delimitare. A mers cu spatele, menținându-și mereu privirea pe
Don DeLillo Punctul Omega by Veronica D. Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4273_a_5598]
-
Noi suntem adunați În jurul CARPAȚILOR, munți mândri și vii, munții care ne dau, de când ne știm, tot ce ne trebuie pentru viață și pentru ocrotirea ei. De ce, de atâția ani, Îi negați?! Balcanii Încep dincolo de Dunăre, n-avem nici măcar un crâmpei din ei pe pământ românesc. Respectați Carpații În care trăiți din care vă trageți seva și ei vă vor ajuta. Și nu mai acceptați orice vă vâră pe gât alții, pentru că o să vă Înecați Într-o zi și nici n-
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
DE PĂPĂDIE și un prim argument că e vorba de o antiproză este prezența indusă, dedusă, uneori discretă, alteori agresivă, a poeziei. Se remarcă repetiția și enumerația, chiar la nivelul unei fraze: „Amintirile tale, iubiri, speranțe, singurătăți. Mai ales singurătăți. Crâmpeie din viața ta. Așa cum a fost.” (a se remarca și scurtcircuitarea discursului, propoziția devenind eliptică, non-predicativă. (Exact cum scria poezia un G. Benn!). Se cultivă figuri de stil precum oximoronul: albastrul ucigător, comparația și hiperbola, îngemănate: „Parcă mi-ar smulge
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
stăpânit cu greu, cu toate că, în interior, strigătul acela captiv îmi săgeta trupul, cu forța unui nebun. Privirea îmi aluneca peste alte și alte fotografii, tu vorbeai, eu te auzeam ca prin vis. Amintirile tale, iubiri, speranțe, singurătăți. Mai ales singurătăți. Crâmpeie din viața ta. Așa cum a fost. Atunci, n-am putut să-ți spun ce simțeam, aș fi tulburat clipa regăsirii noastre. Acum îți mărturisesc însă că mă frământa o întrebare. Posibil nepotrivită, dar care m-a chinuit multă vreme. Ce
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
regăsirii noastre. Acum îți mărturisesc însă că mă frământa o întrebare. Posibil nepotrivită, dar care m-a chinuit multă vreme. Ce se va alege de toate? Pe ce mâini reci și nepăsătoare vor ajunge? Pentru că orice s-ar spune, niciun crâmpei din viața cuiva nu trebuie aruncat într-o cutie oarecare. Niciodată. Și nimeni, dar NIMENI, nu merită să fie singur!! M-a dus gândul prea departe, poate am îndrăznit prea mult, dar este și o explicație a tăcerilor mele, de
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
-i conferea nemărginire. Arghezi pleacă de la marele orizont pentru a-i restrânge în jurul terestrului. O prezență măruntă, o priveliște familiară reduce dintr-odată vastele perspective. Poetul se simte în cer "acasă" ca "într-o odaie", "într-un bordei". Într-un "crâmpei" el vrea să încapă cerul și nesfârșitul. Într-unul din psalmi, desfășurarea spațiilor străbătute de "brâie de lumină" sfârșește printr-o "grădină prejmuită... în care paște un mânz". De pe Muntele Măslinilor, suit cu piscul "în tărie și azur" și aflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
altitudini între 225 și 400 metri. Platforma structurală principală se desfășoară la nord de Ruginoasa, între localitățile Vascani, Hărmănești, Todirești, Stroești, cu înălțimi de 370-400 metri. După V. Tufescu (1937), acest platou neted numit “Platforma structurală Broscăria-Laiu” este un “ciudat crâmpei de câmpie înaltă”. În apropiere, la vest și sudvest de Hârlău, tot ca o câmpie de o perfectă netezime, se desfășoară “Platforma structurală Sângeap”, aflată la 400 metri altitudine absolută. Versanții (mai ales cuestele) cu pante care depășesc 5° sunt
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de propria disertație, își înfipse creionul în mână). Și toate astea fără să vă înșele așteptările, fără să vă părăsească exact când vă e lumea mai dragă. Vreți un personaj care să treacă prin cele mai crâncene experiențe pentru un crâmpei de adevăr... În numele cărui fapt vreți un astfel de personaj? Al adevăru lui, spuneți? Da. Bun, dar cu ce preț? Ei bine, dragii mei, vă văd oameni serioși, avizi de cultură și de maculatură clasică, dacă un asemenea tribut trebuie
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
argumente solide. Gata. A ajuns. Cosmonautul-hingher oprește motorul și coboară din mașină. Vântul s-a întețit. Se uită la mare. O mare foarte agitată. Pe care nici n-o poate vedea. Doar o aude. Mijește ochii și reușește să vadă crâmpeie de spumă alburie pe crestele valurilor. Iar crestele valu rilor sunt foarte sus. La înălțimea unor zgârie-nori. Valurile astea n-or să ajungă până la camera în care stau eu. Până la patul meu. Până la mine dormind. Își întoarce fața de la mare
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
care are de fiecare dată la dispoziție pânza potrivită, pensula sau culoarea. Da, doamnă, viața. Fiecare tablou din colecția dumneavoastră înseamnă viață. Așa cum copiii reușesc să prindă fluturi pentru a-i fixa în insectar cu un bold, așa prindeți dumnevoastră crâmpeie de viață și le fixați, instantaneu, între cele patru rame. Închizând pumnul, pur și simplu. Ce dar minunat! Majordomul înclină capul, în semn de respect. Iar Lady Esmeralda îi întinse mâna, invitându-l să o sărute. Ceea ce se și întâmplă
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
indiferent dacă o companie își reinventează sau își reîmprospătează imaginea, este oportun să împrumute din vechea identitate exemplele bune, reprezentările pozitive, pentru că nicio schimbare nu se face ex nihilo, ci presupune o repliere pe ceea ce ne este familiar. Iar un crâmpei de imagine pozitivă din trecut evocat la momentul oportun face pe jumătate scuzabil orice demers nepopular inerent unei schimbări. Pentru că, da, dincolo de cifre sunt întotdeauna oamenii, "natura impredictibilă a condiției umane și psihicul omului"108. Capitolul 4. Cultura organizațională: examenul
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
surori nemăritate și tânjind după bărbat, rostuite de o mamă întreprinzătoare cu două case impunătoare, mai ales prin comparație cu șandramalele din sat. Cât despre lăcașul mamei înseși, acesta e o adevărată "fortăreață lacustră, pe jumătate îngropată în pământul unui crâmpei de zăvoi de sălcii și arini dintre două coturi ale râului". Oricât s-a învârti unii și alții prin preajmă, nimeni nu poate ajunge la casa Grazielei-doamna fără să-i iasă ea în întâmpinare. Un armăsar focos și opt bivolițe
Viață de câine (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9518_a_10843]
-
muzicantul și-a pregătit instrumentul. Mâna stângă mișca ușor burduful așezat pe o parte, în timp ce dreapta, o labă mare arsă de soare, se plimba pe claviatura micuță de două octave. Muzica - misterioasă, insinuantă, ezitantă - abia acoperea gâfâitul burdufului; fraze suspendate, crâmpeie de melodie răzlețe sau - când degetele groase apăsau două clape deodată - urmate în ecou ca de o umbră fidelă. Apoi, cu privirea în pământ, a început să cânte cu o voce răgușită care trecea ca un fir de lână roșie
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
cu ochii lor mari și blânzi. La Fântâna cu răchiți, au poposit mai îndelung. Drumul însă îi chema fără ostoire. Osteniți, cărăușii se poticneau, călcând glodul șleaului ca și cum l-ar fi frământat. Din când în când, se auzea câte un crâmpei de vorbă. Uite la moș Dumitru. L-o luat aproape pe Hliboceanu. Abia o venit între noi și l-o și luat lângă el - spunea Alecu Slobodă. Dacă îi bun de gură, cum să nu-l tragă aproape? l-a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
de iarbă înhorbotat cu flori ce râdeau spre cer cu ochii larg deschiși...Pescarii împătimiți ședeau înșiruiți pe malul bălții din vale, aruncând undițele cu gesturi profesionale... In stufărișul ce năpădea balta, viața păsăretului se scurgea între o strigare, un crâmpei de cântec, o fâlfâire din aripi sau o scurtă adăstare pe un fir de trestie. Si totul începea de la capăt, într-o riguroasă repetiție...Pe deasupra trecea o boare de vânt cu miros de iarbă crudă. In jur era atâta armonie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vreme, vreun cârd de oi... ori, poate, niscai capre... Că după miroasa lor se vede bine doar că nu poate fi vorba de vaci. (Intră Ilinca. Trupeșă, sănătoasă. Are pe umăr câteva fâșii de pânză înălbită. Fredonează pentru ea un crâmpei de cântec.) ILINCA: Sărutăm dreapta, părinte! SISOE (cam cu gura altuia): Domnul... (O privește lung, trece și se uită la ea dintr-o parte. Iar se întoarce) ILINCA: Da' ce te uiți așa la mine? N-ai mai văzut femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de unde să le ia și unde să le pună. Se simțea ca în gospodăria altuia, unde nu știa rostul lucrurilor. Nu i se lega nimic de mână. Se plimba de ici-acolo, cu gândurile aiurea. Abia ce-i mijea un crâmpei de gând în minte că și dispărea ca luat de iele... După un timp, a intrat în bucătărie. S-a așezat pe un scăunel și, lăsându și capul în palme, a oftat adânc: „Ce-i cu mine?... Oare agronomul o
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Ca să-l mai înveselească puțin pe Petrache, Costăchel l-a întrebat într-o zi: Măi Petrache! Tu știi ce scrie pe fruntea ta? De unde să știu? Colivă, scrie Petrache! Colivă! Râde hârb de oală spartă - a răspuns Petrache, cu un crâmpei de zâmbet răsărit în colțul gurii... Și atât. Vara i-a găsit cu rândurile subțiate... Mulți deținuți nu au mai apucat să-și încălzească oasele rebegite la soarele verii... O coloană lungă tălăzuia prin colbul drumului dintre stufării. Era un
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
adormiră. Trecură peste masa de seară. Ce, de mâncare le ardea lor acum!? Simona se trezi de mai multe ori în timpul nopții și, imaginându-și ce s-ar fi putut întâmpla , o podidi plânsul. În răgazul când prinse câte un crâmpei de somn visă numai grozăvii. Dimineață, când se trezi, Răducu mai dormea încă. Îl înveli și îl sărută; dormea ca un îngeraș. Oare el ce o fi visat în noaptea aceasta, că l-a simțit de câteva ori cum a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
soarele vieții ei este Vișinel, îl lipi de ea pe băiat, cât putu de mult. Rafira însă se afla în altă lume. Pe orizontul sufletului ei încolți sentimentul de mamă al acestui copil. Se putea bănui că umbra îndoielii dobândi crâmpeie de lumină. Rafira îl mângâie continuu pe Vișinel, dar ochii nu se dezlipiră o clipă de chipul lui Mihăiță, întrebându-se în sinea ei: o fi acesta băiatul meu adevărat? Mihăiță trăia la rândul său o dramă ce avea să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
în cale. Dimineața aceea părea a nu se deosebi cu nimic de celelalte trecute ale lui Cuptor. Începuse cu un soare arzător ce ajunsese să topească până și asfaltul trotuarelor. Pe toate străzile orașului, oamenii erau grăbiți să prindă un crâmpei de umbră, însă căldura necruțătoare a soarelui era mereu pe urmele lor. Muncitorii alergau după autobuzele arhipline, suportând în interiorul acestora adevărate băi de aburi; funcționarii își zoreau pașii pentru a ajunge cât mai repede la serviciu, bănuind că vipia se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Desăvârșitul. Uneori, În ceasurile crepusculare, când Întârzia la nesfârșit cu bărbia sprijinită În palme, cu pleoapele aproape lipite, privind trandafirii și adulmecând aerul pătruns de mirosul greu al florilor, se Întâmpla să aibă reverii bizare. Atunci, Îi fluturau pe dinainte crâmpeie dintre cele mai neașteptate: chipul unui băiețel cu părul Încâlcit și genunchii juliți, care alerga săltând după un cârd de gâște... surâsul unei fetițe În rochiță vișinie, cu guler alb și buze foarte roșii, ce se balansa Într-un leagăn
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
închid în ele, socotindu-le ca fiind numai ale lor... În dimineața aceea, Alex se trezi mai devreme ca de obicei. Deși ultima convorbire cu Olga se afla undeva, ca un dosar pus la arhivă, mai răzbăteau prin țesătura gândurilor crâmpeie de întrebări. Acestea îl tulburau uneori din ale sale. Nu putea înțelege cum, după atâta timp, nu reușise să cunoască decât fațetele pe care ea voise să i le arate. Purtase atât de firesc masca unei îndrăgostite, încât el nu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
spitalul... - După un travaliu de aproape patru ore, Rafira născu un băiețel dolofan, cu perișor negru, creț, cu o față măslinie, care cum dădu cu ochii de noua lui lume, scoase un țipăt ce nu părea nicidecum a fi un crâmpei dintr-un cântec. Moașa îi igieniză ombilicul și-l încredință Olgăi. Aceasta depuse copilul într-un pătuc și alergă la Ina. Durerile greu de imaginat ale Inei aveau să se curme prin aducerea unui băiețel blonduț, destul de bine făcut, care
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
o perioadă deosebit de lungă. Aș vrea să mă crezi că am fost prinsă ca într-un clește de unele situații ce păreau a fi fără ieșire, la care s-a adăugat și o sarcină deosebit de grea. Acum însă, când un crâmpei de soare s-a revărsat asupra vieții mele, când bunul Dumnezeu s-a îndurat să toarne harul său peste pătimirile mele și mi-a dăruit o fetiță ca o zână, un copil normal, numai zâmbet și bucurie, îți scriu, știind
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]