179 matches
-
asta. Așa că, de fapt, nimeni nu știe nimic. Despre ce vorbim? Hmmm... Bateria noastră merge sus În platou, unde facem antrenament cu pistolul-mitralieră, luăm poziții de tragere spre o țintă imaginară, instrucție pentru trageri. Ne sapă gîndurile, trîntiți pe iarbă, crăcănați, căznindu-ne să nu se vadă cum ne tremură ca la șoareci. Dar caporalul nu ne lasă În pace, ne Împunge cu o vergea de curățat arma cînd ne vede prea prăbușiți, prea melodramatici. Telefonul din punctul de observare sună
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
asta funcționează imprevizibil, povestea asta nu funcționează după logica lumii, povestea asta nu e o poveste, e ceva mizerabil, e o boală incurabilă, e mai rău ca o boală incurabilă. Stau pe burtă, cu capul sprijinit pe brațe, puțin Întors, crăcănat. Îmi privesc un bocanc nou-nouț, văd pajiștea la firul ierbii, piscul muntelui țîșnind nu foarte departe. Ușor-ușor, mintea se dezleagă din această crispare neverosimilă, urmează privirea și Începe să lucreze, agățîndu-se de detalii. E incredibil cît de frumos poate să
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
mare pe care o purta sub barba roșie ca pe un medalion. Părea plictisit de prezența mea acolo și mă lumina cu o torță a cărei flacără îi ascundea o parte din trup. Îi distingeam bine doar capul și picioarele crăcănate. Nu îndrăzneam să zic nimic, așteptam. Am observat că avea pungi mari sub ochi și că îi zvâcnea puternic jugulara, încît credeai că dintr-un moment în altul i se putea întîmpla ceva. Fără să spună nimic, a ridicat apoi
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
deși la ieșire se găsea mereu vreunul care să-mi strige: „Ce faci, Oftică, ți-ai luat pas tila?“ În cabina de closet pereții erau plini de desene cu prostii și de poezioare tot cu prostii. Desenele arătau niște fete crăcănate, dar desenate foarte urât, și direct în sus spre păsăricile lor arăta vârful unei săgeți, iar la capătul celălalt al săgeții scria cuvântul foarte urât PIZDA. Și în poezii era cuvântul ăsta, și altele. Una dintre ele era scrisă cu
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Nu mă uit la imaginea alăturată. Mă uit pe fereastră. Toma a dispărut din dormitor și a reapărut în grădină, unde și-a aprins o țigară și s-a așezat pe bordura de beton s-o fumeze. Stă cu genunchii crăcănați și scuipă periodic între tălpile bocancilor. Așteaptă. E miezul iernii în Anglia. Se trage cortina în jur de cinci. Mucul țigării i se înfige în noapte ca pipăitul unui deget pe sub fusta unei văduve în doliu. — Ioana. Din octombrie așteaptă
100 de zile. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
niște pârâiașe, pe lângă cărare. Gerard era sigur că avea să stea acolo pentru mult, mult timp. Capitolul 85 — OK, avem acțiune, spuse Vasco. Doi băieți ieșeau din casa Kendall. Unul era un puști negricios, cu o șapcă de baseball, destul de crăcănat. Celălalt era blond și purta și el o șapcă de baseball. Era îmbrăcat în pantaloni kaki și cu o cămașă sport. — Pare a fi Jamie, zise Vasco, băgând mașina în viteză. Porniră încet înainte. Nu știu, spuse Dolly. Parcă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
când și el și Giulia au așteptat răbdători. Dar Andrei Ionescu nu avea de gând să vină și nici Giulia să plece. Lipsa ei de demnitate îl amăra și mai rău. Și nici nu putea să vină în studentul mărunțel, crăcănat și cu părul zburlit și să-i spună nu-l mai aștepta pe nenorocit, du-te acasă, pleacă, nu sta ca proasta, că probabil s-ar fi uitat la el ca la un ciudat care nu merită. Trebuia să repare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
zile petrecea întruna. Plictisit, în cele din urmă, îi lăsă să-și vadă de chef și o luă pe Magda să-l însoțească în vechea lor plimbare spre gara fluvială. Din dreptul stânei prinseră a-i urma doi cățelandri dolofani, crăcănați, abia ținându-se pe picioare. Ea a dat să-i alunge, a strâns câteva pietricele, a aruncat după ei, dar ghemotoacele acelea nu se dezlipeau de pașii lor. Le adulmecau urmele, stârniți de cine știe ce mirosuri ademenitoare, de scârțâitul pantofilor lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
chipuri diferite, când, de fapt, ceva-ul acela s-a constituit În materializarea Împletirii urii dușmanilor interni, cu cea a celor externi ai țării, și, au răcnit, ei, la unison, că, din revoluția asta, a ieșit un ceva mare șI crăcănat! Un ceva care a dus la distrugerea vestitei postăvării și la izgonirea bieților ei muncitori de la bucățica de pâine cu care-și păcăleau foamea zilnică, și, câinecâinește, supraviețuiau. Așa au ajuns, acei bieți oameni, din elita elitelor, În domeniu, niște
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
cozi de șarpe și scândurelele. Am ajuns în față, la focuri, de abia pe la două noaptea, într-o linie de cinci bandiți: eu, Cordaci, Marafete, Cârpeală și Geamu. O ucenică ne-a scrijelit cu o șindrea cruciulițe pe piept. Alta, crăcănată, ne-a împroșcat, dintr-o tufă de busuioc, cu o vadră de apă sfințită. Ne-am încordat fizicul și ne-am mijit felinarele. S-a auzit din nou un răcnet, numele ne fuseseră strigate, ne-au împins din spate, am
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mână, le era la îndemînă tuturor să-l rostogoleasă prin 181 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI gât de mamă și gât de copil și nu se ferise, cât haiducise, de la nimica. Să tot fi călcat spre 60 de ani, crăcănat, tâmple albite, ochi porcini, dotat însă cu o forță herculeană și, din această pricină, poreclit, de gura spurcată a hoților bucureșteni, Gărgăriță. Dintr-un început, Gărgăriță nu-l băgă în seamă pe Ulpiu. Și nici Galopenția nu înregistră că ar
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
se întindea, după masa de seară, direct pe jos, își aprindea o țigară și o savura așternut pe răcoarea cimentului, până ce țigara binevoia să se lase fumată. Se ridica apoi cu gesturi de fante îmbătrînit, dădea din picioarele lui crăcănate și se târa până la pat. Șmecheria aceasta cu luarea în doze mici, în spinare, a răcelii cimentului, o desprinsese și el de la alții, mai doxați, ce-l asiguraseră că, în felul acesta, o să-i fie mai ușor când o să fie
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ca mormanul ăsta. — Nici nu e, întări Bunelu. Dacă mai pui la socoteală și macaraua ruginită... Tufișurile foșniră. Întâi ieși Marchiza, cu pași împleticiți, scuturându-și poalele fustei. În spatele ei, cu pieptul înainte și nările fremătând, cu mersul satisfăcut și crăcănat, venea Calu. — Ce ai, femeie, de bălăngăni așa din cap ? întrebă Bunelu, singurul care privea scena cu detașare. — Mi-a înțepenit gâtul, bodogăni Marchiza. — Ziceam să nu-i cauzezi la inimă, îl admonestă Isaia, da’ văd că e mai rău
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să reînvie orașul care fusese. Își înfipse codița ultimei frunze în părul sârmos, hotărând că, oriunde va merge, ea va fi granița vechiului oraș. De aceea Maca decise, pentru ceilalți, încotro să se îndrepte. O luă înainte, cu mersul lui crăcănat, legănându-se la fiece pas, cu mâinile înfundate în buzunare și coatele lipite de trup. Saluta pe toată lumea, amuzându-se de aerul surprins al trecătorilor care se trezeau în fața unui fel de om al caver nelor venit dinspre viitor. Atunci când
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să stai aici ca un om plin de viață și să te bucuri de moarte nu poți, nu, trebuie să dai din aripi cu dorul morții în piept ca un înger putrezit. Nu, nu poți nici să stai cu aripile crăcănate ca o femeie înglodată și ascultătoare. Noi te-am adus în rândul lumii de bună voie și tu ne împiedici prin tine ca lumea să ne poată număra la loc în ea. Dragă Mariedl, crezi că te-ai încoțopenit ca
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
vreo trei, patru țigări și făcea o țigară groasă cu tutunul înfășurat în hârtie de ziar, o punea în colțul gurii și ieșea fumul după el ca de la locomotivă. Mergea iute pe drum depănând energic din picioarele-i trâmbe și crăcănate, neprivind nici în dreapta, nici în stânga. Noi, copiii, mai strigam după el, „Suta Kili” dar se făcea că nu aude trecând mai departe cu un sentiment de preocupare numai de el știut. Trăia într-un bordei săpat în pământ, într-un
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
2); slăbit (2); stan (2); subțirel (2); victimă(2); vulnerabil (2); zvelt (2); 60/90/90; ajutorare; amăgit; Ana; angajament; aparență; ardere; atlet; bolnăvicios; bun; bună; ca un țîr; calorii; fără caracter; casă; cățel; compasiune; copaci; copil african; copilaș; costeliv; crăcănat; cruce; deshidratat; dezvoltat; dominare; dorește; dorință; doritor; duh; el; elev; emotiv; evoluție; fain; fată; fete; finuț; firesc; fizic; foaie; în formă; fotomodel; frică; frîu; frustrare; gingaș; gîrbov; gîrbovit; gol; grav; grăsuț; ieftin; incapabil; indiferent; inflamabil; influențabil; inimă; intelect; împuținat; încercare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
o vacă, după ce a fătat, mănîncă casa [placenta] în care a fost vițelul, se topește din picioare pînă moare. Cînd vaca fată numai bouți e semn de noroc în gospodărie. Să nu dai cu furca în vacă, căci face vițelul crăcănat. Cînd cineva a prins vreun sobol în luna lui mart, îl dă vacilor ca să se îngrașe. Cînd îți fată vaca doi viței e semn rău. Locul [placenta] pe care-l naște vaca în urma vițelului se îngroapă la izvor, ca să aibă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
făcut dragoste măcar o dată și-ți închipui totuși cum ar fi. Vezi un băiat înalt, cu un spate lat sau o fată cu sâni frumoși, și iată ești în pat cu celălalt sau cealaltă. Iar băiatul de lângă tine e puțin crăcănat, are spatele îngust și plin de coșuri. Sau fata de lângă tine are sânii puțin lăsați, picioarele mai scurte, fundul mai mare. Atunci pe cine preferi să vezi? Pe cel ideal sau pe cel care e deja în fața ta? Pe cel
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
dar nici nu a fost deranjată de localnici. Pe acest cimitir crește acum iarba peste eroii noștri. Tabăra militară a fost ridicată din barăci pe Dealul Bisericii. La Negrești s-a întâmplat același lucru: tabăra a fost ridicată pe Dealul Crăcănata iar militarii decedați au fost înhumați într-o parcelă separată a cimitirului comunal, în gropi comune. Parcela militară a fost masiv deranjată de cei care și-au ridicat monumente funerare contemporane. După cum ne-a spus informatorul nostru, la săparea noilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
din fața noastră ar fi fost geamurile unui acvarium imens" (p. 103). d) metamorfozarea peisajului descris într-un spectacol ce trezește interesul. "Îi conduse pe "multstimații domni" către un alt teren, unde paisprezece țărani, goi pînă la brîu și cu picioarele crăcănate, coseau secara. Tăișurile șuierau mușcînd din tulpinile ce se răsturnau pe partea dreaptă. Fiecare descria cu coasa, în față, un mare semicerc, înaintînd în rînd cu ceilalți. Cei doi parizieni le admirară brațele vînjoase, simțindu-se cuprinși de o venerație
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
prin forța mulțimii, năvălind spre noi tot felul de rude și prieteni, încât ofițerii, zâmbind, au făcut semn gradaților să se retragă. Stăteam jos, pe asfalt, într-un costum uzat, cu claia de păr și cu cravata la gât strâmbă, crăcănat, udându-mi gâtul din când în când cu vin dintr-o sticlă pe care o țineam între picioare. Mai încolo, un altul, îmbrăcat ca și mine, într-un costum gri, bea și el dintr-o sticlă. Apoi începu să mănânce
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
într-un ritm harnic, încât cozorocul caschetei se mișca spre față și spate, făcând să apară și să dispară ritmic nasu-i vânăt și borcănat. Din când în când, gemea ușor a lehamite. Din stânga, de la cofetărie, venea cucoana preoteasă, o bondoacă crăcănată, care era foarte ocupată cu dezvelirea unei înghețate cu ciocolată și vanilie. Mai în dreapta mesei unde suferea profund polițaiul, stătea la altă masă nevasta inginerului agronom, o prăjină cu sânii lăsați, trecuți de centura lată care dorea să pară că
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ne-am luat picioarele în spinare și le-am condus la stație. Lor le convenea să-și care picioarele, erau frumoase dar mie îmi tremurau mai mult de furie decât frig, și care erau ale unui băiat obișnuit, adică puțin crăcănate, păroase și cu golul inerent al tinereții. Să nu vă închipuiți că eram un Brad Pitt sau cine știe ce star din lumea sexi - porno, dar aveam tăria, că pot deveni dacă insistam, așa că am pupat-o pe Giulia care mi-a
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
să mă car mai repede din România, speriat de situația de aici, m-a făcut să mă îndrăgostesc de ea cu toate că știam că nu e cea mai bună soluție, în primul rând, pentru că eu trăiam în Franța și relațiile astea "crăcănate" nu sfârșesc bine și, în al doilea rând, pentru că nu cred că exista în București pe vremea aia ființă cu mai mari probleme decât ale ei. Provenită dintr-o familie de oameni cumsecade, terorizată de un tată ultraexigent, cum termină
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]