183 matches
-
simte pretutindeni, nu numai în fața Statuii Libertății, ci și pe stradă, în magazine, în metrou. Aproape toată lumea te încurajează, te îndrumă dacă ai nevoie, îți acordă încredere. Pe străzile New-York-ului sunt foarte mulți oameni urâți. Turtiți, deșirați, aduși de spate, crăcănați, cu fețe ca niște bidoane sau cu corpuri ca niște saci de cartofi. N-am văzut nici o femeie frumoasă după care să întorc capul (foarte bine, pentru că nici nu e voie să întorci capul după o femeie!). Încrucișarea de rase
Țara de cincizeci de stele by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7342_a_8667]
-
înger dolofan, cu ochelari, dând din cap mereu, aprobând ceva, sau negând, nu se știe ce... * Cele patru țigănci transilvănene copile de 13-14 ani, îmbrăcate strident, dar frumos colorate, având șolduri mari, cizme de piele de bou și mergând nerușinat crăcănate, râzând între ele, cu gesturi aproape obscene, de femeie bine cunoscătoare, - așa i s-ar fi părut cutăruia, mort după țigănci, râzând crăcănate, genul lui. Când ajunse deodată în Piața Amzei, înțelese că de piața asta (ceva) îl lega definitiv
Portrete by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7387_a_8712]
-
ani, îmbrăcate strident, dar frumos colorate, având șolduri mari, cizme de piele de bou și mergând nerușinat crăcănate, râzând între ele, cu gesturi aproape obscene, de femeie bine cunoscătoare, - așa i s-ar fi părut cutăruia, mort după țigănci, râzând crăcănate, genul lui. Când ajunse deodată în Piața Amzei, înțelese că de piața asta (ceva) îl lega definitiv... * Relația stăpân-slugă... Dintre V. și R., să spunem. R. sluga, preia ura stăpânului, a lui V., dar și-o însușește perfect, și fiind
Portrete by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7387_a_8712]
-
fi rupt mâna. Dar ca să-mi dau un fel de importanță muierească, o umpleam cu pietre pescuite din curte și, însoțită de pisica Ghizi, făceam cei 300 de metri până după colț aplecată într-o parte; mergeam încet, legănat, puțin crăcănată, iar când mă opream, lăsam geanta jos și mă uitam de jur împrejur, să văd dacă mă bagă cineva în seamă. Dacă da, îmi frecam șalele și gemeam tare ioai, ioai sau mai înfundat mîh, mîh, iar dacă nu - înșfăcam
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
vreun răspuns, îl saltă de subțiori, îi ridică brusc poalele cămășii, de sub care, pentru o clipă, i se zărește acea protuberanță firavă și neagră ce se pierde, însă, fără urmă, camuflată de capul femeii care se apasă între picioarele lui crăcănate și scheletice. Urletul încetează subit, o liniște aproape nepămînteană, sporită, evident, și de contrast, se instalează în vagon. Nu se mai aud decît țăcăniturile mecanice ale roților și un molfăit surd, punctat, din cînd în cînd, de un vag plescăit
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
denumirile glumețe date de bucureș teni diferitelor monumente publice din orașul lor. Într-o lungă tradiție, care a produs pe la sfârșitul secolului al XIX-lea denumirea chibritul lui Pache (pentru monumentul Independenței din fața Ateneului) și cu decenii în urmă piatra crăcănată (pentru Arcul de Triumf), s-au impus în ultimii ani mai alesnasturele sau biscuitele („Crucea secolului”, de Paul Neagu) și țeapa cu cartof („Memorialul Renașterii”, de Alexandru Ghilduș). În multe cazuri, continuă oscilația între formulele concurente: „au mutat nasturele...” (forum
Nume de statui by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4651_a_5976]
-
un subiect interesant. Ce tot vorbiți voi doi acolo?,, făcu maiorul ,deranjat de conversația noastră civilă. încurcătură mare. ,,Despre civilizația japoneză din secolul XIII domnule maior. Uf. îmi venise ideea salvatoare la țanc. ,,Daa, știu, casetofoane, magnetofoane...” făcu zeul nostru crăcănat și cu epoleți. Lecție de psihologie Suntem într-o sală de clasă oarecare. și colegii mei erau prezenți cu toții. Un psiholog ne învață managementul stresului. Luă un pahar cu ceva apă în el și îl purtă în tăcere prin mijlocul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
din camere era scos, lemnul dușumelelor era aranjat cu grijă Într-un colț. În pod erau stivuite plăcile teracotei albastre. Stăteau acolo ca și cum cineva ar fi vrut să le vândă. Un aer acru bântuia camerele goale, iar din tavane spânzurau crăcănate, firele instalației electrice. O singură cameră, de la parter, cu ușa larg deschisă, era neatinsă, lăsând să se vadă un interior sordid În care se Învălmășeau claie peste grămadă, mobile vechi, cărți, lustre, polonice, sifoane, sticle de ulei și oțet, borcane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
spre jucătorul de câmp advers situat între a doua și a treia bază, care vine în trap spre teren, iar apoi, fără oprire, îmi continuu alergarea lejer, unduindu-mi umerii, lăsându-mi capul să atârne moale, înaintez cu picioarele ușor crăcănate, ridicând și coborând genunchii agale, într-o strălucită imitație a Ducelui. Ah, câtă nonșalanță imperturbabilă are jocul ăsta! Nu există mișcare pe care să nu și-o amintească până-n ziua de azi mușchii și articulațiile mele. Cum trebuie să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
prin forța mulțimii, năvălind spre noi tot felul de rude și prieteni, încât ofițerii, zâmbind, au făcut semn gradaților să se retragă. Stăteam jos, pe asfalt, într-un costum uzat, cu claia de păr și cu cravata la gât strâmbă, crăcănat, udându-mi gâtul din când în când cu vin dintr-o sticlă pe care o țineam între picioare. Mai încolo, un altul, îmbrăcat ca și mine, într-un costum gri, bea și el dintr-o sticlă. Apoi începu să mănânce
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
într-un ritm harnic, încât cozorocul caschetei se mișca spre față și spate, făcând să apară și să dispară ritmic nasu-i vânăt și borcănat. Din când în când, gemea ușor a lehamite. Din stânga, de la cofetărie, venea cucoana preoteasă, o bondoacă crăcănată, care era foarte ocupată cu dezvelirea unei înghețate cu ciocolată și vanilie. Mai în dreapta mesei unde suferea profund polițaiul, stătea la altă masă nevasta inginerului agronom, o prăjină cu sânii lăsați, trecuți de centura lată care dorea să pară că
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
împreunate. Privind peste streșina căciulii, căsca, ca mâța, roz și fără dinți, cu mustața ridicată. Lângă el, în ușă, apăru un om cu nasul vesel ca un cuc, înfipt roșu între ochii negri. Fără a-și îndoi genunchii, moșneagul ieși crăcănat afară. De-o vreme, târând sania de pe care un om stârnea omătul cu vârful opincilor, pe drum se apropia un căluț amărât. Scufundat în încălțări, în coada săniei călca voinicește un bărbățel. Cu nesfiită curiozitate, moșneagul ridică mustața. Când căluțul
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
mamă care sonda misterele propriului pântec aducea ghinion. Pe al mamei mele Îl sonda Însă fără teamă. După niște ezitări inițiale, lingura se legănă de la nord la sud, ceea ce Însemna că aveam să fiu băiat. Stând pe scaun cu picioarele crăcănate, mama mea se străduia să zâmbească. Nu voia un băiat. Avea deja unul. De fapt, era așa de sigură că o să fiu fată, Încât Îmi alesese deja un singur nume: Calliope. Dar când bunica mea a strigat În grecește „E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
eram mult mai detașat emoțional, ca sub influența unuia dintre acele analgezice care dezbracă durerea de aura ei psihică, făcînd-o suportabilă de parcă ar fi durerea altuia. Dormise așa cum se-ntorsese de la carnaval, deghizat în femeie, cu fața-n jos și crăcănat ca o prostituată. Mânjise toată perna de ruj și dermatograf. La trezire, Cici se aruncase pe el cu un răcnet de triumf, mișcând din fund cu o pasiune grotescă: "Ah, darling, ce bună ești!" "Să vină negresele, să-nceapă dezmățul
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
și portocalii, cu picioarele goale, ca de catran. Pe la cincizeci de ani era o cotoroanță într-un fel de fulgarin jerpelit, cu buzunarele rupte. Avea o mână în ghips legată după gât cu o fașă de tifon împuțit și înainta crăcănată, frântă din șold, o cioară. A crăpat înainte să atingă șaizeci de ani. Toate s-au regăsit însă alături de noi, înfiorate și tremurând încă de parcă ar fi deținut ceva incomunicabil și care totuși se revela prin limbajul sudorii și frisoanelor
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
pentru că nu îl vedem, dar el este constituit trupește, ca forță materială cu capacități extreme. Mai trec multe milenii și omul începe să se îndrepte din șale, să apuce mai bine cu mâinile, să se oprească adesea din mersul lui crăcănat și să se uite noaptea, mirat, la stele. Ceva se înalță înăuntrul trupului său, tot așa după cum și trupul poate să rămână mai drept, ridicat pe două din membrele sale. Zeii lui vor fi și ei mai bogați în întâmplări
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
baba Anghelina o pățise, nu ei, copiii, era o putoare, și uite-așa s-a zguduit pământu. Ei, copii, ce vrei, cumnate, a zis biata mămica, da baba Anghelina nu zicea nici pâs, numa așa-i clănțănea dinții și mergea crăcănată... E-hei, bătrână-bătrână, da vezi că să moară tot îi era frică... Lângă ei, la Obor, a căzut bombele de la aeroplane ziua-n amiaza mare și-a omorât lume necăjită, și femei care venise să ia lemne. Da ei nu-ș
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
în lărgirea unui vocal la puterea unui diftong (e sau i în o sau u) sau a unui diftong mai slab într-unul mai tare (ei în eu sau oi). Impresiunea simbolică e aicea decisivamente aceea a unui patos fals (crăcănat) dizbăierat. De-acolo se esplică împregiurarea des provenitoare cumcă actorii neculți de la scene mai mice cad adesea, printr-un patos închipuit, într-această greșală. Acest patos închipuit, care sumuță fals la tonuri pline, face de-aceea un efect comic, căci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se dezbrăca imediat, zicând că se grăbește pentru că urma să vină Luana de la scoala. Nu mai văzusem niciodată un barbat gol în viața mea, dar imaginea acestuia mi-a confirmat teoria evoluționistă a lui Darwin. Era o parodie de om, crăcănat, urât, hidos și ațâțat de dorințe erotice. Mă stăpâneam cu greu să nu scap vreun gest de-al meu de scârba, de sila, prefăcându-mă foarte interesată de persoana lui. M-a invitat să mă dezbrac, oferindu-se chiar să
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
și fiicele lor de sânge. Episodul 83 OSPĂȚUL CONTINUĂ — Vel-logofatul Samoilă și fiica sa Despina! - chirăi Alfred de la ușă. Metodiu și Iovănuț, așezați la locurile lor, cam pe la capătul lungii mese, văzură apărând o aschimodie de om, nespus de mic, crăcănat, cu cap lunguieț și pleșuv, cu un toiegel în mâna dreaptă cu care însă nu se sprijinea, ci-l ținea îndreptat înapoi, în spate, mișcându-l aproape la fiecare pas ca să atingă cu vârful lui gleznele tinerei sale fete, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
am adresat clasei: «Copii, ridicați-vă frumos În picioare, salutați-l voi pe tovarăș, arătați-i, voi, că a intrat Într-un lăcaș al educației...» Copiii se ridică, salută În cor... Dar tovarășul rămâne, ca să zic așa, de oțel... Și crăcănat. Și cu șleapca de mușama tot pe cap. Uit tot ce Învățasem, Îi zmulg dobitocului daravela de pe bostan, deschid ușa, i-o azvârl pe coridor... Tata oftează, râde, clatină din cap a Îngrijorare: - Acum, că mă aruncasem În Răut, trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
sat. - Eș’ nebună, fa?!, țipă femeile. Se-ntoarce Rusu’! Acum Îl văd și pe Rusu: vine de la dreapta, dinspre Orhei. Are botul bont, teșit, de parc-ar fi căptătat un pumn În mordă. Dacă păpușoiul ar fi Înspicat, roțile Rusului, crăcănate, ar atinge spicele. Uite-i și steaua, de zicea careva să și-o pupe-n cur. Una pe coastă - În cărțile lor, cu litere ca păianjenii, avea și pe aripi, Însă aici, deasupra lanului, numai pe-o parte. Mama caută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Despre Euripide, de exemplu. Midori a izbucnit în râs. — Ce ciudat ești! Cine naiba mai vorbește despre Euripide unui muribund pe care abia l-a cunoscut? — Dar nici eu nu mai cunosc pe nimeni care să stea goală, cu picioarele crăcănate, în fața fotografiei tatălui ei defunct! Midori chicoti și sună clopoțelul altarului. — Noapte bună, tăticule! O să ne distrăm și noi puțin, așa că nu te îngrijora. Somn ușor! Nu mai suferi, nu? Ai murit, da? Sunt sigură că nu mai suferi. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
sentimentele mi s-au mai diferențiat și au apărut gânduri noi. Dintr-odată, umbrele care mă atacaseră au Început să vorbească În rusă și blondul care coborâse scările când l-am vizitat pe Karp la fundație s-a transformat În crăcănatul de Boris. Când a apărut și inspectorul Wickert, cu o insignă sovietică pe guler și o mustață stufoasă, chiar deasupra splendidei sale danturi, m-am simțit obligat să Închid geamul, deși, În câteva minute, temperatura a atins cote insuportabile. Acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
e ok... zice și Miau nu prea convinsă, ieșind pe ușă, nu am aprobarea lor în totalitate, dar părerea mea este atât de indiferentă, că nu-mi vine să cred în ce m-am băgat, Red stă în pat dezbrăcat, crăcănat și se joacă cu pula, eu mă simt bine oricând, oriunde, zice el, dar mie mi se pare de-a dreptul nesimțit, băi, te știu de prea multă vreme, să dea naiba, mi-ești ca un frate, mi-e și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]