260 matches
-
acel moment s-a numit ("Leschkircher Stuhl"). în 1543, localitatea Țichindeal ("Ziegenthal") a fost desființată oficial, deși era încă din secolul XII era o localitate medievală părăsită. Mai târziu, satul a fost repopulat. Dreptul de a strânge zeciuiala de pe Pământul Crăiesc era valabil pentru toate cele 12 obști/comune ale Saunului. Istoricul Friedrich Teutsch consideră că începutul colonizării capitulului Nocrich a avut loc înainte de anul 1200, primele localități vizate în acest sens fiind Ațâna, Chirpăr și Nocrich, urmate de Cornățel, Găinari
Scaunul Nocrich () [Corola-website/Science/314493_a_315822]
-
act care numește localitatea este din timpul regelui Ungariei Carol Robert de Anjou, datat la 13 mai 1319 ca un sat „creștin ortodox”. În anul 1578 Dieta din Cluj hotărăște ca localitatea să fie scutită de dări deoarece este domeniu crăiesc. "Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial". Monumentul, de tip obelisc, este amplasat în curtea Bisericii Ortodoxe, fiind ridicat în anul 1936, în memoria eroilor români căzuți în Primul Război Mondial. Obeliscul a fost realizat prin contribuția localnicilor, din inițiativa
Frunzeni, Mureș () [Corola-website/Science/300579_a_301908]
-
în ). Autoritățile habsburgice au desființat Mănăstirea de călugărițe din Pătrăuți în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților ""sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri"". După desființarea mănăstirii, chiliile s-au ruinat aproape complet. Biserica a fost transformată în biserică parohială, situație în care se află și astăzi. În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica "Înălțarea
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
În această perioadă istorică oamenii de etnie germană au fost denumiți saxoni, dar coloniștii germani adevărați, cunoscuți ca "sașii din Transilvania", nu au nici o legătură cu saxonii din nord-estul sau sud-estul Germaniei. Acești coloniști primesc în folosință "fundus regius" (pământ crăiesc) și se bucură de drepturi și privilegii deosebite. Cronicarul sighișorean Georg Krauss (sau Georgius Krauss, sau Georg Kraus) (1607-1679) menționează că în anul 1191 locul unde acum se află Sighișoara era locuit, dar prima atestare documentară a așezării este din
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
aparținut domeniului familiei Telegdi de la Tileagd. Topa de Criș aparținea de Ocolul nobilier romanesc al Borodului. Dezvoltarea deosebită a așezării de pe malul drept, poziția sa geografică, l-a determinat pe regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, să declare localitatea oraș liber crăiesc, privilegiu de care nu s-a bucurat nici orașul Oradea (1405). Oamenii s-au îndeletnicit cu cultivarea pământului, creșterea vitelor și cu olăritul. Aceasta din urma preocupare este atestată în documente începând cu anul 1639. În veacurile XVIII - XIX, populația
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
1352 ) apar în documentele vremii ca moștenitori și stăpînitori de drept ai întregii regiuni. Cercetări geologice recente făcute în partea de est a lacului Craiovița, cu ocazia executării unor construcții, par să confirme o serie de legende locale despre Nedeia Crăiască care susțin că în jurul lui 1300, cel mai probabil între 1300 - 1350, apele Jiului s-ar fi revărsat provocînd o inundație de proporții care ar fi afectat serios localitatea. Bogdan Petriceicu Hasdeu a pus bazele unei asociații de sprijin și
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
ar fi afectat serios localitatea. Bogdan Petriceicu Hasdeu a pus bazele unei asociații de sprijin și a făcut numeroase demersururi pe lîngă guvernul României privind efectuarea unor cercetări subacvatice pe fundul lacului Craiovița în căutarea legendarei cetăți. Dacă ipotetica Nedeie Crăiască n-a fost descoperită pînă astăzi, marea revărsare a Jiului, din acea perioadă, pare să se confirme. Două puternice familii: Basarabii și Craioveștii vor domina, pentru câteva secole, destinul orașului. O parte a istoricilor, în frunte cu Constantin C. Giurescu
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
din districtul Storojineț (în ). Autoritățile habsburgice au desființat Schitul Jadova în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților "sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri" . După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Jadova a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucrainieni. În perioada interbelică, ființa în sat un cămin
Jadova, Storojineț () [Corola-website/Science/315532_a_316861]
-
Bozieni este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Băneasa, Bozieni (reședința), Crăiești, Cuci și Iucșa. Comuna se află în extremitatea sud-vestică a județului, la limita cu județul Vaslui. Este străbătută de șoseaua națională DN15D, care leagă Romanul de Vaslui. La Crăiești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ159D, care se termină
Comuna Bozieni, Neamț () [Corola-website/Science/301623_a_302952]
-
în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Băneasa, Bozieni (reședința), Crăiești, Cuci și Iucșa. Comuna se află în extremitatea sud-vestică a județului, la limita cu județul Vaslui. Este străbătută de șoseaua națională DN15D, care leagă Romanul de Vaslui. La Crăiești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ159D, care se termină tot pe teritoriul comunei, la Cuci, în șoseaua județeană DJ159, care leagă comuna spre est în județul Vaslui de Băcești (unde se termină în același DN15D) și spre vest
Comuna Bozieni, Neamț () [Corola-website/Science/301623_a_302952]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,79%). Pentru 1,47% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Fundul a județului Roman și era formată din satele Bozieni, Buda, Crăiești, Cuci-Iucșa (Bozieni-Răzeși) și Vada, având în total 1600 de locuitori ce trăiau în 372 de case; în comună existau trei biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2612 locuitori în satele Bozieni, Crăiești, Cuci-Iucșa, Săcăleni și
Comuna Bozieni, Neamț () [Corola-website/Science/301623_a_302952]
-
satele Bozieni, Buda, Crăiești, Cuci-Iucșa (Bozieni-Răzeși) și Vada, având în total 1600 de locuitori ce trăiau în 372 de case; în comună existau trei biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2612 locuitori în satele Bozieni, Crăiești, Cuci-Iucșa, Săcăleni și Vadu. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Roman din regiunea Bacău (între 1952 și 1956, din regiunea Iași). În 1968, ea a trecut la județul Neamț, satul Vadu fiind atunci desființat și inclus în satul
Comuna Bozieni, Neamț () [Corola-website/Science/301623_a_302952]
-
-lea e.n. și din secolele al XV-lea-al XVII-lea; și așezarea din secolele al XV-lea-al XVII-lea de „la Cuptoare” (în același sat). Al treilea, clasificat ca monument de arhitectură, este de pe strada Eternității din satul Crăiești.
Comuna Bozieni, Neamț () [Corola-website/Science/301623_a_302952]
-
participanții având vestimentația adecvată, constând în caftane și cușme țuguiate de tip scitic, turcic, asiatic. Zonele locuite preponderent de secui au fost grupate în secolele XIV-XV în entități administrativ-teritoriale numite scaune secuiești. Tot în scaune a fost organizat și Pământul Crăiesc, zona locuită de sași în sudul și nord-estul Transilvaniei (vezi scaunele săsești), exceptată de asemenea de la organizarea comitatensă. "Alfabetul secuiesc", denumit și "runele secuiești", este un alfabet (riguros fonetic, adaptat la maghiara contemporană) utilizat de secuii transilvăneni și în prezent
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
au provenit din vânzarea pădurii, iar materialul a fost recuperat de la o veche biserică de lemn, donată de credincioșii din Diviciorii Mari. În localitatea respectivă, conform tradiției orale, o biserică de lemn a fost construită „în vremuri necunoscute", „sub pădurea crăiască" (acum Sub Pădure). Urmare a unor săpături, au fost găsite acolo un disc, o stea și scânduri de sicrie. O nouă biserică, din lemn de gorun, a fost construită între 1766-1768 pe „Gruiețele Poienilor", loc aflat la marginea satului (acum
Biserica de lemn din Pădureni (comuna Mintiu Gherlii) () [Corola-website/Science/332660_a_333989]
-
pe țărani că drumul jalbelor nu ducea nicăieri. În mai multe rânduri, cu ocazia anchetelor, ei au subliniat nereușita plângerilor și faptul că s-au săturat de așteptare, ceea ce i-a determinat să recurgă la violență. Dezamăgirea țăranilor față de autoritățile crăiești e un fenomen des întâlnit în anii 1833-1835, de unde și atitudinea lor mai hotărâtă de a-și cuceri drepturile prin luptă”.
Revolta de la Stremț din 1835 () [Corola-website/Science/314353_a_315682]
-
punct de vedere etnic orășenimea era alcătuită în mod covârșitor din germani. În călătoriile sale prin Marele Principat al Transilvaniei împăratul Iosif al II-lea a fost mereu izbit de mizeria și ignoranta românilor: Măsurile edictate de împărat cu privire la Pământul Crăiesc au recunoscut egala îndreptățire a locuitorilor lui, adică egalitatea românilor cu sașii, dreptul de așezare și achiziție de proprietăți în orașe etc. Reformele iozefine ale învățământului au deschis porțile școlilor și pentru fiii iobagilor, îndeosebi români și maghiari, iar dezvoltarea
Școala Ardeleană () [Corola-website/Science/298832_a_300161]
-
Neamț. Autoritățile habsburgice au desființat majoritatea mănăstirilor ortodoxe din Bucovina în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților ""sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri"". Din cele 10 mănăstiri și 13 schituri existente în Bucovina în acea perioadă, au rămas numai trei mănăstiri (Putna, Sucevița și Dragormina), plus Biserica "Sf. Gheorghe" din Suceava ca metoc al Mănăstirii Dragomirna. Celor trei mănăstiri rămase li s-
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
a districtului Vijnița (în ). Autoritățile habsburgice au desființat Schitul Vijnița în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților "sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri" . Vijnița s-a dezvoltat ca un centru comercial strâns asociat cu zonele împădurite din Carpații Bucovinei. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, exploatarea forestieră și comerțul cu cherestea erau principalele activități care se desfășurau la Vijnița. După regularizarea albiei
Vijnița () [Corola-website/Science/308536_a_309865]
-
Motoșeni (în trecut, și Ursa Motoșeni) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bâclești, Chetreni, Chicerea, Cociu, Cornățelu, Fântânele, Fundătura, Gura Crăiești, Motoșeni (reședința), Poiana, Praja, Rotăria, Șendrești și Țepoaia. Comuna se află în extremitatea estică a județului, la limita cu județul Vaslui, în valea râului Zeletin, în zona confluenței cu Dobrotforul. Este traversată de șoseaua județeană DJ241, care o leagă spre
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
fost trecute la județul Bacău și comasate sub numele de "Motoșeni", noua comună primind și câteva sate de la comunele vecine desființate Benești; tot atunci, satele Afumați (comasat cu Fundătura), Negoaia (comasat cu Cornățelu), Baicani-Deal și Valea Babelor (comasate cu Gura Crăiești), Baicani-Vale, Burlug și Gura Plopului (comasate cu Motoșeni), Captalani și Fundătura Țepoaia (comasate cu Țepoaia), Plopu (comasat cu Chicerea), Poiana lui Stan, Prisaca și Văleni (comasate cu Poiana). Șase obiective din comuna Motoșeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
Biserica evanghelică fortificată din Dealu Frumos, județul Sibiu, a fost construită în secolul XIII. Figurează pe lista monumentelor istorice 2010, , cu următoarele obiective: Ca majoritatea localităților aflate pe Pământul crăiesc în Dealu Frumos exista o bazilică romanică încă din prima jumătate a secolului al XIII-lea, bazilică care avea un cor pătrat și o absidă semicirculară, cu trei nave fără clopotniță. Ulterior s-au construit cele două turnuri principale. Pentru
Biserica fortificată din Dealu Frumos () [Corola-website/Science/326438_a_327767]
-
Expresia kaiserlich und königlich ("chezăresc și crăiesc" sau "împărătesc și crăiasc" sau, mai nou, "imperial și regal"), prescurtată în k. u. k. (sau "k. und k.", mai rar "k. & k."), a fost folosită pentru a desemna „monarhia întreagă”, adică instituțiile comune ale ambelor jumătăți ale Austro-Ungariei, apărute
K.u.K. () [Corola-website/Science/323358_a_324687]
-
prezent. Biserica evanghelică din Mercheașa a fost ridicată probabil în secolul al XIII-lea ca o bazilică în stil romanic prevăzută cu trei nave și un turn în partea de vest a bisericii. Ca în toate cazurile de pe teritoriul Pământului crăiesc pe care s-au așezat sașii, se poate presupune ca la sfârșitul secolului al XV-lea, ansamblul bisericii a suferit modificări de esență cu privire la mărirea capacităților defensive. În această perioadă de început de secol al XVI-lea s-a făcut
Biserica fortificată din Mercheașa () [Corola-website/Science/327359_a_328688]
-
pentru ceea. ce ne lipsește tocmai nouă. Să vedem acuma cum au ajuns liberalii la rețeta lor, bună pentru toate boalele și pentru nici una. În veacul trecut au fost în țara franțuzească tărăboi mare pentru ca statul încăpuse prin risipa curții crăiești într-atîtea datorii încît se introdusese monopol până și pentru vânzarea grâului. Ajunsese cuțitul la os prin mulțimea dărilor și prin tot soiul de greutăți pe capul oamenilor, încît nu mai era chip decât să dai cu parul și, sau săi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]