260 matches
-
unde o păstrează de arată așa impecabil. Mă stăpânesc fiindcă nu vreau să-l pierd de mușteriu. Este un bărbat înalt, atletic, cu ochi albaștri pătrunzători. Un bărbat frumos, ar spune orice femeie. El a scris o monografie a satului Crăiești. Prin urmare, am nimerit omul cel mai potrivit. Șipotul lui Cataroi Este o beție de mai. Ciocârliile se ridică în cerc spre Soare, îi cântă imnul de slavă amețitoare și cad apoi ca săgeata. Când ajung la douăzeci-treizeci de metri
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
nu-i leagă nimeni. Prin Timiș, Arad, Ialomița, Călărași, nu mai auzi tril de ciocârlie. „Ce vorbești, domnule, totul e scăpat din hățuri în numele cleptocrației, îmi spune Ion Irimia. A venit Umbrărescu și a lepădat câteva tiruri de mistreți la Crăiești, la Stănișești, la Răchitoasa... E jale. În hleiul de-aici, în argila asta bună doar de cărămizi, țăranii fac 400-500 de kilograme de știuleți la hectar. Dacă plouă. Și vin mistreții lui Umbrărescu și fac praf tot. Țăranii nu au
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
albe spre cer prin crânguri de salcâmi. Miroase a verde crud - iarbă și păpădie. „Aici e Valea Călugărului, iar mai jos se vede pârâul Dobrotfor, care curge prin Balotești, un cătun ridicat pe la anul 1900 tot de urmașii răzeșilor din Crăiești. Acolo e Valea Ilenei, dincolo se vede Valea Ruscăi și în stânga e Rotăria. Prin Crăiești curge Zeletinul. Satul e format din trei cătune vechi: Pojorâta, Pe Vale și Sîliște (Săliște). Uite, acolo, câteva case au și ele numele lor: După
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
e Valea Călugărului, iar mai jos se vede pârâul Dobrotfor, care curge prin Balotești, un cătun ridicat pe la anul 1900 tot de urmașii răzeșilor din Crăiești. Acolo e Valea Ilenei, dincolo se vede Valea Ruscăi și în stânga e Rotăria. Prin Crăiești curge Zeletinul. Satul e format din trei cătune vechi: Pojorâta, Pe Vale și Sîliște (Săliște). Uite, acolo, câteva case au și ele numele lor: După Deal, iar la ieșirea Zeletinului spre confluența cu Dobrtoforul, este Gura Crăiești. Pojorâta are cea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
e Rotăria. Prin Crăiești curge Zeletinul. Satul e format din trei cătune vechi: Pojorâta, Pe Vale și Sîliște (Săliște). Uite, acolo, câteva case au și ele numele lor: După Deal, iar la ieșirea Zeletinului spre confluența cu Dobrtoforul, este Gura Crăiești. Pojorâta are cea mai frumoasă poveste. Pe timpul fanarioților, a venit la Stănișești (satul în care s-a născut sculptorul George Apostu) boierul Papadopol-Calimah. Boier mare, din familie de domnitori. Și voia să-și lățească moșia și spre Crăiești. Acolo erau
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
este Gura Crăiești. Pojorâta are cea mai frumoasă poveste. Pe timpul fanarioților, a venit la Stănișești (satul în care s-a născut sculptorul George Apostu) boierul Papadopol-Calimah. Boier mare, din familie de domnitori. Și voia să-și lățească moșia și spre Crăiești. Acolo erau însă urmașii lui Ivan Craiu, un căpitan de-al lui Ștefan cel Mare. Pentru faptele lui de vitejie, domnitorul i-a dat toată valea Crăieștilor. Înainte de războiul de la Podu Înalt, turcii prădau peste tot cu akingiii lor. Ivan
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
mare, din familie de domnitori. Și voia să-și lățească moșia și spre Crăiești. Acolo erau însă urmașii lui Ivan Craiu, un căpitan de-al lui Ștefan cel Mare. Pentru faptele lui de vitejie, domnitorul i-a dat toată valea Crăieștilor. Înainte de războiul de la Podu Înalt, turcii prădau peste tot cu akingiii lor. Ivan Craiu le-a ieșit înainte cu răzeșii lui la Gura Crăiești. Și acolo i-au hăcuit pe toți, mai multe mii de turci. Și pe toți i-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
al lui Ștefan cel Mare. Pentru faptele lui de vitejie, domnitorul i-a dat toată valea Crăieștilor. Înainte de războiul de la Podu Înalt, turcii prădau peste tot cu akingiii lor. Ivan Craiu le-a ieșit înainte cu răzeșii lui la Gura Crăiești. Și acolo i-au hăcuit pe toți, mai multe mii de turci. Și pe toți i-au îngropat și au plantat deasupra pui de fagi. Și azi se mai cheamă Făget acest loc, dar fagii au dispărut demult. I-au
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
că procesul musai să se judece la... Parchetul Militar din Iași, pentru că unul din hoți era polițist. „Ne lăsăm păgubași, domnule... Când și cu ce bani să mergem noi tocmai la Iași...”, îmi spune Ilinca lui Tică. Am plecat de la Crăiești cu o revoltă surdă în piept. Îmi rămăsese în cap vorba obsesivă a lui Ion Irimia: „Dacă eram eu acum în cizme...” Peste două luni, colonelul m-a sunat să mă duc la Ziua fiilor satului din Crăiești. Și am
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
plecat de la Crăiești cu o revoltă surdă în piept. Îmi rămăsese în cap vorba obsesivă a lui Ion Irimia: „Dacă eram eu acum în cizme...” Peste două luni, colonelul m-a sunat să mă duc la Ziua fiilor satului din Crăiești. Și am revenit pe o căldură sufocantă de Cuptor. În spatele bisericii, oamenii primarului Ghiță puseseră masă lungă. Ghiță tăiase un porc pentru „fiii satului” că veneau alegerile în toamnă. După rugăciuni și cântece, a vorbit popa Schijă cu pilde din
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
era deseori arbitrară, iar pentru uniformizarea sistemului penal primii domni au cerut ajutorul împăraților vecini. Dimitrie Cantemir relatează în Descrierea Moldovei că Alexandru cel Bun a primit în prima jumătate a secolului al XV-lea de la "Împărații Țarigradului, împreună cu Coroana Crăiască, legile Grecești zise Vasilicale, care erau copiate în cărțile lui Balsamon. Și din cărțile acestea prea largi au scos numai ceea ce este acum Legea Moldovei"239. Doar domnitorul avea dreptul să judece infracțiunile grave, asistat de boierii din Sfatul sau
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Calendariul a Bisericii Răsăritului (Vezi Ioan V. Cocuz - Anuarul Muzeului județean Suceava). * Calendariu... Calendariu... întocmit pe gradurile și clima Ungariei, Transilvaniei, Moldovei și Ungrovlahiei. Apare la Buda în 18171818, 1825, alcătuit și editat de Z. Carcalechi, ferlegherul cărților românești în Crăiasca tipografie a Universității II, unde sa imprimat și Calendariul în chirilice și nepaginat. Deosebit de partea calendaristică, cronologie, genealogie, poștă și târguri la români, partea literară cuprinde istorioare, fabule, povești, pilde etc. Calendariu pe anul 1917, în subtitlu, se arată că
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Didactică și Pedagogică, București, 1978. Ion Hangiu spune că la 1817, Kaiserlich Königlich, translator românesc la Lemberg, publică prospectul unei foi periodice ce era să iasă pentru întâia dată în limba română. La 1821, Zaharie Carcalechi, ferlegeru de cărți al Crăieștii și mai marii tipografii din Buda a Universității Ungariei, încearcă pentru a doua oară o asemenea lucrare, dând viață celei dintâi reviste românești, purtând titlul: Biblioteca Românească întocmită în 12 părți, după numărul lunilor anului. Editorul revistei o motivează astfel
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
martie, pe care voievodul jura: „Iar domnul și stăpânul nostru domnia sa craiul și Coroana au să ție și să împlinească, după făgăduințele și scrisorile ce s-au scris și s-au desăvârșit între noi și între acești trei mari boieri crăiești, pe care le arătăm în cele scrise mai sus. Iar dacă nu vom împlini toate acestea domnului și stăpânului nostru, domniei sale craiului și coroanei, după făgăduințele și scrisorile și jurământul nostru și al boierilor noștri, și dacă nu vom da
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu vom da pe fiii lui Sad-Ahmat, împreună cu ceilalți căpitani și ulani, atunci domnia sa craiul nu ne va fi dator cu nimic, și va fi slobod să nu se ție de scrisorile pe care le avem de la dânsul sub pecetea crăiască atârnată”. (subl. ns.- M. N.) Suntem evident, în fața unui act de alianță, în care cele două părți pot denunța, prin neîndeplinirea sarcinilor contractate, actul încheiat la această dată. Consacrând și întărind alianța cu regele polon, Ștefan avea putința să abordeze
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Brașov, vechi hotel al grofilor, necu noscut moftangiilor de bucureșteni, cu portari cu favorite și cu slugi Îmbătrânite pe culoarele triste și pustii de buna lor faimă trecută, și cu odăi imense, În care trosneau paturi somptuoase de stil chesaro crăiesc - [hotel] plin de farmec vetust adăugat ca un condiment necesar dragos telor romantice și de care inimoasa abia se putu smulge la plecare, tot privind din prag lung Îndărăt, ca pentru a păstra, dincolo de tinerețea trecă toare, o amintire nostalgică
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
roseum, Epilobiumalsinefolium), Iarba vrăjitoarii (Circea intermedia, Circea lutetiana) Familia Crassulacee. Risipiș (Sedum glaucum, Glandulosa pubescens), Urechelniță (Sedum heuffeli, Sedum maximum) Spulber, Iarba împăratului, Țâtron de friguri, Vârtolomei (Sepervivum montanum, Sempervivum soboliferum, Sempervivum tectorum) Familia Urticacee. Urzica mică, urzica mare, urzica crăiască (Urtica urens, Urtica dioica) Familia Saxifragacee. Suschin (Saxifraga moschata), Foaie măruntă (Saxifraga adscendens), Gonitoare (Saxifraga luteoviridis), Floare de turc măruntă (Saxifraga cuneifolia), Căpșunele (Saxifraga stellaris), Agrinj (Ribes grosularia), Rozinchin (Ribes rubrum) Familia Umbellifere. Cucuta (Conium maculartum, Cicuta virosa), Amărăciune, Hașmăciucă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Osanale! Afurisenii! Bule! Danii! Legăminte! Închinări! Vorbe! Vorbe! Vorbe! repetă el furios și desfășoară un pergament pe care își aruncă ochii la întâmplare și citește cu glas mare, în batjocură: "Mă leg să port veșnică și nestrămutată credință, maiestății voastre crăiești până la moarte!" Minciuni! Iată altul: "Tu, Sabie a Creștinătății, Viteazule, mergi înainte și noi te vom ajuta!..." Minți, încarnare a Sfântului Petru! acuză el și ia alt pergament. "De barbă te vom scoate din vizuină, spurcat voievod al Moldovei!..." Îndurare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Autorul abordează o multitudine de aspecte începând cu nașterea mitropolitului (19 februarie 1875), satul natal (Stulpicani) și părinții (Teodor, cantor bisericesc, și Ioana), studiile și școlile pe care le-a urmat (ciclul primar în satul natal, gimnaziul superior „greco-oriental cezaro crăiesc” din Suceava, facultățile de Teologie, Litere și Filosofie din cadrul Universității „Francesco-Iosephine” din Cernăuți, obținând titlurile științifice de licențiat și de doctor, după care studii de specializare la Universitățile din Bonn și Viena, München și Würzburg), continuând apoi cu viața
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de învățătură”, parcă ni-l și închipuim pe Nicolae părăsindu-și părinții, lăsându-și Stulpicanii săi iubiți în 1887 și pornind cu merinde în traistă la Școala Latinească din Suceava, „un liceu de stat denumit Gimnaziul Superior greco - oriental cezaro - crăiesc (Greco - orientalische K. K. Obergymnasium)” astăzi vestitul Liceu „Ștefan cel Mare”. Aici, la acest liceu, i-au fost „lărgite și cimentate zăcămintele sentimentului național primite de acasă, prin gura nemuritorilor dascăli cari au aprins cu grai de foc simțul ființării
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
vlahi din Galiția și care au făcut obiectul unui amplu studiu O wsiach tak zwanich Woloskich na polnosnym stoku Karpat al polonezului Alexandr Stad-nicki, apărut în anul 1848 la Lvov. În lucrare se amintesc în ordine cronologică mai multe documente crăiești unde se precizează existența valahilor/românilor cu organizarea lor aparte și cu legile lor proprii avute din străbuni. Un hrisov din anul 1378, de la Vladislau, principe de Opelic care conducea principatul galițian, hărăzește lui Alexandru Român(Wolochowi) ce se afla
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fiece zece vaci”. Locuind în Polonia românii se bucurau de protecția și libertățile garantate de rege dar se conduceau după legile lor străvechi care sînt cunoscute numai parțial din scrierile poloneze:1. ,,Gloaba cuvenită de la dînșii nu merge în vistieria crăiască, ci rămîne în obștea lor pentru nevoile locuitorilor.2. Judecata se făcea prin județi aleși de însăși locuitorii și care erau să le judece numai după dreptul strămoșesc român. 3. Adunările obștești menite a înlătura trebuințele de gospodărie sau orînduială
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
sau mari, satele românești se judecau numai și numai du-pă dreptul român, fără vreun amestec din partea unui tribunal sau puteri străine”. Aveau în supraveghere drumurile, hotarele și codrii satului iar chinezul era împuternicit prin hrisov, de rege dacă era ținut crăiesc sau de voievod dacă era ținut particular. Chinezul dădea socoteală în fața locuitorilor satului iar dacă deve-nea răulean era tras la județ în fața adunării chinezilor care formau o conducere colectivă a tuturor satelor românești ce împreună era o ,,țară” - craină - iar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
publica lista proprietăților pentru care urma a se organiza licitații pentru o mai bună administrare. Reliefăm din Suplimentul la Monitorul nr. 67 din 21 martie și 2 aprilie 1864 următoarele așezăminte mănăstirești aflate în această situație în județul Vaslui: proprietatea Crăieștii și Jigorenii a Mănăstirii Neamț; schitul Lipova și cu parte de la luncă; moșia schitului Rafaila a mănăstirii Socola și cea de la Schitul Duca a aceleiași; parte din moșia Gărcenii a schitului Mălăiești; Vulturești a mănăstirii Văratic; Dumitrești a mănăstirii Galata
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
11 bl. D1, sc. 2, et. 1, ap. 14 sector 6 țel. 7770960 5345 ENACHE POȚI MIRCEA (n. 1951) Calea Văcărești nr. 304 bl. 1D, sc. 1, ap. 18 sector 4 țel. 3307139 15787 ENACHE Ț. DORU (n. 1966) Str. Crăiești nr. 4 bl. D42, sc. C, et. 4, ap. 45 sector 6 țel. 094421914 5346 ENACHESCU CONSTANTIN (n. 1949) Str. Dezrobirii nr. 42 bl. O8A, sc. 3, et. 5, ap. 143 sector 6 țel. 7604187 4568 ENESCU ALEXANDRU (n. 1918
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]