3,049 matches
-
A fost pe vremuri un popor Cum n-a mai fost vreodată Și-un crai din Lupi coborâtor Cu o superbă fată Pe care-un mare împărat Trufaș și-n plină fală O vru cu tot cu-al ei regat Dând cu război năvală... Părul bălai de aur-spic Pe spate-n lungi cosițe, Ochi de
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Navalnicul_republicare_po_romeo_tarhon_1392708715.html [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
iad arzând în foc și fum... Era prăpăd și jale. Cum vremea nu ședea în loc, Trecură luni vreo nouă Și veni ceasul de soroc Pentru făptură nouă... Moșit pe-ascuns fără alai De patru nașe-mume, Fecior din flori, vlăstar de crai, A fost adus pe lume... Iar nașele ce l-au nășit, Patru minuni de zâne, L-au norocit și l-au ursit Numai cu daruri bune... Fiind sfârșit de Făurar, Întâia, Primăvara, I-a-nsămânțat în suflet har Să își iubească țara
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Navalnicul_republicare_po_romeo_tarhon_1392708715.html [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
a fi nu par De-un soi cu lumea toată? Cum mi-a fost dat ca să răsar Și cine-mi este tată? - Ca tu să știi ce vrei să știi Urmează-mă băiete, Un glas tună și se-auzii, Ești craiul Dragobete, Iar Dochia e maica ta Și-al Pietrei Duh tătânul Ce-n munți și-n lac în veci va sta Fiindu-le stăpânul. Uimit de-acel ecou vocal, Privi în zare roată, În lung de lac și-n lat
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Navalnicul_republicare_po_romeo_tarhon_1392708715.html [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
cu ochii priveliști de poveste, Și aurii ca lună sunt boabele de struguri. Miroase-a must și viespile-și iau vama, Încep să-și schimbe câmpiile veșmântul, Șirag de nunți și-începe sarabanda, Dezmăț de frunze-n aer , e mare crai azi vântul! Cad lacăte, începe iarăși școala, Ne vor lipsi o vreme din codrii noștri cucii, Își leapădă iar rodul în graba mare nucii Începe pe ogoare de toamnă vânzoleala; De clipe ce le-am ars iubind prin văi și
MIROASE-A TOAMNĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Miroase_a_toamna.html [Corola-blog/BlogPost/364499_a_365828]
-
cel ca firea nopții grăiește unicornul: „Nu știi, Domniței mele, să-i fur pumnal din clopot?” „Ba știu și ți-l voi spune la capătul de tropot.” Convoi cu regii lumii, prințesele urmează, dantelării și-opaluri neastâmpărate-n rază. Vin crai din miazănoapte cu nibelungii-n strajă, iar codrul li se-nchină cu veacul scris sub coajă. „Ce noapte înflorește în ochii tăi - răpire? La ce gândește Riga și-al dorului meu mire?” Se sorb unul din altul, ca nor ce-și
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
runcului, Vin să cânte Pruncului, Florile dalbe, Iar în brațe cu un miel, E-un cioban mai mititel, Florile dalbe. Steaua de la oiște, S-a oprit prin boiște, Florile dalbe. Vrea și ea domnescul strai, Ca magii-n veșmânt de crai, Florile dalbe. Iosif, moșul zorilor Dă colindătorilor, Florile dalbe, Din coșarcă darul bun Și-un „mulți ani!” pentru Crăciun, Florile dalbe. Îngeri - șoapta inului, Suflă umbră crinului, Florile dalbe, Pruncul doarme sub colind, Maicii Domnului zâmbind, Florile dalbe. DE-A
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
piept,acolo unde m-ai rănit. Rechem în minte fiecare clipă Să mă desmierd cu aromă ei, Rechem și chipu-ti și i-mi este frică S-adorm,că nu cumva din vise să i-mi piei. Sclipire rece de crai nou Se furiseaza-n casă,pe ascuns, Sclipire,ce se pierde-n hau În ceruri,de unde a străpuns. Mă prinde dimineață treaz Cu ochii pironiți în geam. Mă prinde trist și nu mai sînt viteaz, Cu gîndul dus și simt
CLIPE AMAGITOARE de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/edi_peptan_1451467115.html [Corola-blog/BlogPost/372576_a_373905]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > PLOAIA Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1937 din 20 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Azi iar a venit mărețul crai de apă cu trup străveziu și sabie picurată, florile sfioase s-au plecat îndată, pământul să-l ude și grădina toată. Le aud cum strigă s-ajungă la legume, glasul lor gingaș îl roagă îndelung și-un oftat îmi iese
PLOAIA de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1461132161.html [Corola-blog/BlogPost/381923_a_383252]
-
doar bănuit al unei prietenii statornice și dezinteresate), ca să îi faciliteze tipărirea unor poeme. „Cum, Mircea «comite» poezii?” - s-au mirat Liviu Vișan, Octavian Mihalcea și Constantin Ardeleanu, tustrei îndrăgostiți de Mateiu, în care Brăilița le-a lăsat rolul de crai de Curtea-Veche, el mulțumindu-se, într-un registru al ironiei subtile, în a fi...Pena Corcodușa?! Dacă vreți, echivalentul premiului de la Luceafărul a fost acel „coup de foudre” poetic, în care a descoperit în eruditul poet și estetician Octavian Mihalcea
CONSTANTIN ARDELEANU DESPRE MIRCEA BRĂILIŢA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1408998504.html [Corola-blog/BlogPost/368267_a_369596]
-
păcate pentru mine timpul nopții este prețios și trebuie să plec. PRINȚIȘOR: Oricând doriți, vizitați-ne! CONTELE DRACULA: Luna de miere unde o petreceți? PRINȚIȘOR: Eu aș vrea la Brașov sau undeva la o cabană în creierul munților în Piatra Craiului, Făgăraș, Ceahlău sau Retezat! NARCISA: Iar eu prefer țărmul Mării Negre în salba de stațiuni ale litoralului românesc! CONTELE DRACULA: Atunci petreceți o lună la munte și alta la mare! PRINȚIȘOR: Așa vom face! NARCISA: Când ne mai vizitați? CONTELE DRACULA
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_v_sce_ion_nalbitoru_1391849040.html [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
acum onoarea, cu domnul Lary șeful de proiect sau cu Lary directorul tehnic ? - Îți arde de glume, sunt eu Lary - Dar care Lary? - Dacă ții neapărat, șeful de proiect. Mi-am luat 10 minute libere ca să petrecem o noapte împreună. - Craiule, crezi că meriți? - Hai acasă că te vreau ! Sunt doar soțul tău, cel puțin față de vecini. - Probabil că o știu vecinii, Nu este cazul să o aflu și eu ? Un soț atent mai vine acasă cu o cosmeticală, o bijuterie
MILENIUL 4 SĂNĂTATE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400658159.html [Corola-blog/BlogPost/370236_a_371565]
-
lăudând pe Dumnezeu și zicând: „Slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte și pace pe pământ între oamenii plăcuți Lui.” Ciobanii s-au îndreptat spre Betleem și l-au găsit pe pruncul Iisus căruia I s-au închinat, iar regii (craii) care trăiau undeva la răsărit de Ierusalim, când au văzut steaua strălucitoare deasupra Betleem-ului, au plecat călăuziți de steaua strălucitoare, au ajuns în Betleem, l-au aflat pe Iisus în iesle, I s-au închinat și I-au pus în
IN ASTEPTAREA SARBATORII CRACIUNULUI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 22 din 22 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/In_asteptarea_sarbatorii_craciunului.html [Corola-blog/BlogPost/344967_a_346296]
-
investite cu un farmec exterior, dar deosebit de penetrant( Matei Călinescu- Însemnări...) „Domnișoara Hus” e o amintire a unui veac trecut, justificând până la un punct încadrarea în lumea balcanică: aspectul de vrăjitoare ascunde chefuri nebune, amintindu-ne de Pena Corcodușa din „Craii...” lui Matei Caragiale. Poemul în prima variantă pune accent pe descriere și pe pitoresc, cât și pe magia practică medievală cultă- țeasta-, simboluri ca racul, leul, alături de altele din varianta finală, ca scorpia, câinele și săgetătorul. Remarcabil este în toate
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1458286617.html [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
legai un șnur de aista la gât și la amândouă mâinile. Erai legat în trei locuri” (informații din Basarabia; culegător: V. Buzilă). În unele zone ale țării, mărțișorul nu se punea la 1 martie, ci atunci cand apărea pe bolta cerească Craiul Nou (luna nouă). Originea acestei sărbători ar fi, după unii etnologi, română, iar după alții traco-dacă. Întâlnită numai în sud-estul Europei și în Italia, sărbătoarea are ca punct de plecare străvechi practici rituale, făcând parte dintr-un scenariu amplu și
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Martisorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
ureche. Ionel, mai pragmatic, îi șopti: „Vom avea de lucru, nu glumă, în noaptea nunții”. Nici îngerii cerului nu aveau voie să audă aceste șoapte. - Crezi că asta este cauza? - Bineînțeles! Brunet-o. - Deci ai avut blonde în această situație? Craiule! Te-ai trădat. - „De ce te miri? Satul este mare.” Explodă Ionel amuzat de logica ei. Se simți deodată goală în fața întregii clase. Răspicat îl trimise la baie apoi se îmbrăcă sumar. Găsi chiar colivia prin cearșaf. A pus-o pe
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
curtea Măriei Sale:”Împărat slăvit e codrul,/ Neamuri mii îi cresc sub poale,/ Toate înflorind din mila/ Codrului, Măriei Sale.” Chemarea la dragoste conturează un ideal de puritate, identificat cu însăși vârsta de aur a vieții omului, copilăria:” Hai și noi la craiul, dragă,/ Și să fim din nou copii,/ Ca norocul și iubirea/ Să ne pară jucării.” Motivul norocului, identificat cu fericirea pământeană, se regăsește în multe versuri erotice eminesciene, inclusiv în finalul poemului Luceafărul, cu funcție identificantă pentru condiția de ființă
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. by http://revistaderecenzii.ro/ziua-indragostitilor-la-graiul-romanesc-din-windsor-reportaj-de-doina-popa-west-bloomfield-mi/ [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
biserică românească din Abrud (jud. Alba) din perioada voievodatului „Terra Tzopus” (înainte de veacul al XV-lea) avea deasupra altarului pictura celor 12 apostoli care avea de jur împrejur un brâu tricolor. Românii din localitatea Țebea - Brad unde se află mormântul „Craiului Munților” Avram Iancu, au păstrat cu sfințenie cele trei culori ale drapelului românesc, pe arcada altarului Bisericii Ortodoxe din localitate, sub forma curcubeului care se păstrează și în zilele noastre. Situații similare au existat și în alte biserici românești din
26 IUNIE – DRAPELUL NAŢIONAL NE ADUCE AMINTE CĂ AVEM O ŢARĂ DE APĂRAT de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1403771725.html [Corola-blog/BlogPost/371069_a_372398]
-
cu arabii cei plini de verzișori. Eu nu aveam nimic cu fata, era simpatică și încălzea atmosfera, dar se jegoșise și ea în interior din cauza fonfului, care ba o lua de nevastă, ba n-o mai lua, pentru că se dedase craiul la curve de lux, se îmbăta ca porcul în fiecare noapte, lua medicamente pentru potență și se ungea pe măciuca lui de țăran cu creme afrodiziace, ca să le înnebunească pe gagici. Am fost rău pînă aici? Ce spaime avea el
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_68_69_ioan_lila_1341240162.html [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
e numele ei. Curăț zăpada argintie și îmi vin în minte numai versuri de Nichita Stănescu, care mi se potrivesc acum de minune și mă trezesc recitând versuri singur, la minus 20 de grade, în cătunul Sirnea din Munții Piatra Craiului:” M-am dat de mâncare lupilor, dar lupii erau friguroși și bolânzi... Mâncați-mă! Am strigat la ei, am strigat / Noi nu, mi-au răspuns, / noi nu mâncăm om înghețat!". Dar mai bine...mai bine prăjește-ți repede pe aragaz
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragment_din_scri_constantin_milea_sandu_1355908750.html [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
Doamne! Vai, bunicule! Vai, mamă, care m-ai născut! Nu mai mă blestemați și pe mine de trei generații, ca să mor cu zile în alte trei generații de ani singur, sfâșiat de singurătate, cum sunt acum, rătăcit prin Munții Piatra Craiului și trăind ca vai de lume... singur într-un Munte de Speranță! Vai, mamă, iartă-mă! Iartă-mă, că n-am ajuns lângă tine, când mă strigai de auzea tot satul, în iarna lui februarie 2005... când auzea tot satul
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragment_din_scri_constantin_milea_sandu_1355908750.html [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
Autorului NOI NU SUNTEM MIHAI ȘI VERONICA autor, Bertoni D Albert Aștern cuvinte, într-o ordine firească Iar după caz, le dau și câte-un strai Dar sunt unii ce vor să clevetească Spunând că eu aș fi un mare crai... Măi oameni buni, dar eu nu sunt MIHAI ! Orânduiești iubirea ta, în slove Și altceva nu-ți trebuie, nimica Învățătura ta e din ceasloave Cu trei peceți, ai sigilat hrisoave Dar nu ai fost, și nu ești VERONICA ! Am dezrobit
NOI NU SUNTEM MIHAI ȘI VERONICA de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/daniel_bertoni_albert_1471890025.html [Corola-blog/BlogPost/380076_a_381405]
-
la 1633, ,,pe locul vechii ctitorii a strămoșilor săi: Craioveștii”. În secolul al XVII-lea, un alt călător, turc de astă-dată: Evlia Celebi numește ,,grădini de rai” aceste ,,clădiri impunătoare (n.n. ziduri de fortăreață, paraclis, chilii, de la Sadova) ale mânăstirilor craiului Matei”. Însuși academicianul Răzvan Theodorescu, ministrul ,,itinerant” de resort, a ținut să viziteze acest sfânt locaș, în prima decadă din august 2001, pentru a se convinge de starea lui de conservare și a estima dimensiunea fondurilor ce se cuveneau a
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca by http://uzp.org.ro/nasterea-in-cer-a-profesorului-arhimandrit-vasile-prescure-ucenicul-sfantului-de-la-prislop-arsenie-boca/ [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
fondator al Asociației Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor; - Membru în Despărțământul „Astra” Valea Gurghiului - Mureș; - Membru al cenaclului literar „Nectarie” - Vama, Filiala Academiei „Păstorel”, Iași - Membru în colegiul de redacție al revistei ,, Moldova Literară’’ REFERINȚE CRITICE: - Cecilia Popescu Latiș - „Crai Nou”, „Candela”, „Monitorul de Suceava; - Doina Cernica - „Crai Nou”; - Ion Cozmei -„Țara Fagilor”, „Crai nou”, postfață la „Să știi, puiule de om!” , „Legende din Ciocănești”; - Marcela Peneș - „Tribuna învățământului”; - Emilian Marcu - „Convorbiri literare”; - Ion Beldeanu - „Făt-Frumos împărat”-postfață; - Gellu Dorian
CURRICULUM VITAE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_Vicol.html [Corola-blog/BlogPost/371942_a_373271]
-
Dornelor; - Membru în Despărțământul „Astra” Valea Gurghiului - Mureș; - Membru al cenaclului literar „Nectarie” - Vama, Filiala Academiei „Păstorel”, Iași - Membru în colegiul de redacție al revistei ,, Moldova Literară’’ REFERINȚE CRITICE: - Cecilia Popescu Latiș - „Crai Nou”, „Candela”, „Monitorul de Suceava; - Doina Cernica - „Crai Nou”; - Ion Cozmei -„Țara Fagilor”, „Crai nou”, postfață la „Să știi, puiule de om!” , „Legende din Ciocănești”; - Marcela Peneș - „Tribuna învățământului”; - Emilian Marcu - „Convorbiri literare”; - Ion Beldeanu - „Făt-Frumos împărat”-postfață; - Gellu Dorian - „Țara de piatră”-postfață; - Vasile Zetu - „Crai Nou
CURRICULUM VITAE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_Vicol.html [Corola-blog/BlogPost/371942_a_373271]
-
Gurghiului - Mureș; - Membru al cenaclului literar „Nectarie” - Vama, Filiala Academiei „Păstorel”, Iași - Membru în colegiul de redacție al revistei ,, Moldova Literară’’ REFERINȚE CRITICE: - Cecilia Popescu Latiș - „Crai Nou”, „Candela”, „Monitorul de Suceava; - Doina Cernica - „Crai Nou”; - Ion Cozmei -„Țara Fagilor”, „Crai nou”, postfață la „Să știi, puiule de om!” , „Legende din Ciocănești”; - Marcela Peneș - „Tribuna învățământului”; - Emilian Marcu - „Convorbiri literare”; - Ion Beldeanu - „Făt-Frumos împărat”-postfață; - Gellu Dorian - „Țara de piatră”-postfață; - Vasile Zetu - „Crai Nou”;Țara Fagilor; - Liviu Popescu - „Crai nou
CURRICULUM VITAE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_Vicol.html [Corola-blog/BlogPost/371942_a_373271]