207 matches
-
cubitusul sau cu peroneul. Între ele se găsește "osul intermediar" care pare a proveni din zeugopod. "Rândul distal" cuprinde cinci oase cunoscute sub numele de "carpiene" la mână sau "tarsiene" la picior: 1, 2, 3, 4, 5, începând cu marginea cranială. Oasele carpiene și tarsiene pot să se prezinte în starea lor primitivă, așa cum s-a arătat mai sus. Adeseori însă se observă fuzionarea unora dintre ele sau dispariția altora. La amfibieni scheletul membrelor este construit după tipul general al tetrapodelor
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
de comportament rezultă în diferențe de selecție între sexe, favorizând evident masculii mai mici. Un exemplu de dimorfism sexual de mărime este liliacul "Myotis nigricans". În această specie, femelele sunt mult mai mari decât masculii, diferind în greutate corporală, dimensiuni craniale și lungimea antebrațelor. Diferența de mărime se crede că se datoreaza selecției naturale pe care o au femelele mai mare ca fecunditate. Femelele suporta costul energetic de a produce ouă care este mult mai mare decât costul energetic al mascului
Dimorfism sexual () [Corola-website/Science/323956_a_325285]
-
Cavitatea bucală (lat. bucca = obraz), gura, orificiul oral sau orificiul bucal, este segmentul inițial, cranial, al tubului digestiv la mamifere și om. Fiind o deschidere a corpului care este delimitată lateral de obraji, superior de palat, inferior de planșeul bucal. Comunică cu exteriorul prin orificiul bucal gura și cu faringele prin istmul faringian, având rolul
Cavitate bucală () [Corola-website/Science/302079_a_303408]
-
suprem suedez a respins cererea de redeschidere a cazului datorită faptului că noile dovezi nu au fost considerate suficiente pentru a-l găsi vinovat pe Pettersson. Pe data de 24 septembrie 2004, Pettersson a decedat ca urmare a unei hemoragii craniale după o căzătură. A doua zi după atentat, o femeie a contactat poliția spunând că în seara atentatului a întâlnit un bărbat la cafeneaua Mon Chéri din strada Kungsgatan. Acest bărbat i-a confesat ura pe care o purta lui
Asasinarea lui Olof Palme () [Corola-website/Science/318114_a_319443]
-
unui copac. Koala are unul din cele mai mici creiere în raport cu greutatea corporală al oricărui mamifer, fiind cu 60% mai mic decât al oricărui diprotodont tipic. Suprafața creierului e destul de netedă, tipic pentru un animal „primitiv”. Ocupă 61% din cavitatea cranială și e presat de suprafața interioară de către lichidul cerebrospinal. Rolul acestei cantități relativi mari de lichid nu e cunoscută, deși o posibilitate a fi rolul de absorbire al șocurilor, protejând creierul dacă animalul cade dintr-un copac. Dimensiunea mică a
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
transperitoneală prin incizie clasică pe linia mediană, deoarece oferă cea mai facilă abordare în cazul unei aorte „dificile”. Ateroscleroza aortică extinsă până aproape de emergen a arterelor renale poate necesita clampare temporară suprarenală pe durata endarterectomiei, aspect ce necesită adesea extinderea cranială a inciziei, facil de realizat în cazul unei incizii xifo-pubiene. Anastomoza proximală poate fi atât termino-terminală, cât și termino-laterală, cea din urmă putând lăsa artera mezenterică inferioară i arterele iliace interne patente, diminuând în acest fel riscul de ischemie pelviană
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
ce au originea în stratul intern al venelor de vecinătate. Există șase muguri limfatici primari: doi jugulari, doi iliaci, unul retroperitoneal și unul care se va dezvolta formând cisterna chyli. În timpul dezvoltării embriologice, prin creșterea caudală a mugurilor jugulari și cranială a cisternei chyli și prin unirea acestora se schițează o structură din care va lua naștere și viitorul canal toracic [23, 27, 54, 82]. În cursul maturării fetale, ductul toracic se formează efectiv din:- partea caudală a ductului toracic drept
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
prin unirea acestora se schițează o structură din care va lua naștere și viitorul canal toracic [23, 27, 54, 82]. În cursul maturării fetale, ductul toracic se formează efectiv din:- partea caudală a ductului toracic drept (2/3 inferioare);- partea cranială a ductului toracic stâng (1/3 superioară);- anastomoze între ductele toracice. Celelalte segmente - 1/3 superioară a ductului drept și cele 2/3 inferioare ale ductului stâng - sunt obliterate. Astfel se constituie configurația ductului toracic propriu-zis. Existența în perioada embrionară
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
ductului stâng - sunt obliterate. Astfel se constituie configurația ductului toracic propriu-zis. Existența în perioada embrionară a două ducte toracice, drept și stâng, explică prezența a numeroase variații de origine, traiect și vărsare ale ductul toracic. Ductul limfatic drept derivă din partea cranială a ductului toracic embrionar drept, când acesta nu este obliterat. Vărsarea ductului toracic și limfatic drept se face la nivelul confluenței venelor jugulară internă și subclaviculară. În spațiul intercelular se găsește lichidul interstițial, cu compoziție chimică asemănătoare unui ultrafiltrat plasmatic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
radiații sau alte injurii suplimentare. Examinarea ultrasonografică a pacientului aflat în stare critică, folosind o abordare de tip transversal (pentru a răspunde întrebărilor clinicianuluiă a evaluării primare (în lanțul supraviețuirii de tip ”ABCD”A și a examinării secundare de la nivel cranial până la extremitatea membrelor inferioare (permite resuscitarea pacientului, decelarea cauzelor rapid letale și tratamentul acestora, monitorizarea cazului până la depășirea stării criticeă a fost introdusă în ultimii ani prin conceptul promovat de WinFocus („point of care ultrasonography”, elaborat de World Interactive Network
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Diana Cimpoeşu () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1115]
-
bandeletei, punctul de fixare se va deplasa anterior, ridicând cordul din cavitatea pericardică. Pentru expunerea suprafeței inferioare (diafragmatice) a cordului cele două capete libere ale bandeletei sunt dispuse de o parte și de alta a inciziei și tracționate în direcție cranială. Pentru expunerea ramurilor marginale din artera circumflexă, ambele capete libere sunt trecute pe partea dreaptă a inciziei și sunt tracționate spre umărul drept, după care se fixează de câmpuri cu ajutorul unui clamp. Artera ce urmează a fi graftată trebuie să
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
sa. Vascularizația pancreasului Pancreasul este irigat de trei trunchiuri arteriale: artera splenică, artera hepatică comună și artera mezenterică superioară. Artera splenică dă un număr de patru - opt ramuri; ele abordează pancreasul vertical, în „dinți de pieptene” - irigă mai ales jumătatea cranială a pancreasului. Artera hepatică, prin artera gastro-duodenală, dă următoarele ramuri: - artera pancreatico-duodenală dreapta superioară, - artera pancreatico-duodenală dreapta inferioară. Aceste două ramuri arteriale, împreună cu arterele pancreaticoduodenale stîngi, din artera mezenterică superioară, formează două arcade vasculare comune pancreatico-duodenale. Cele două arcade dau
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
prin palpare, dar și la vedere, fața posterioară a duodenului doi, în special coledocul retroduodenopancreatic, fața posterioară a capului pancreasului, cît și carefurul venos al portei. Tehnică: Timpul I - La un lat de deget de marginea externă a duodenului doi, cranial, pînă la nivelul hiatusului lui Winslow, și caudal, pînă la nivelul pediculului mezenteric superior, se secționează peritoneul parietal posterior. Timpul II - Se decolează peritoneul pe toată incizia efectuată. Găsind spațiul de clivaj dindărătul duodeno-pancreasului, la nivelul fasciei lui Treitz, se
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
de clivaj dindărătul duodeno-pancreasului, la nivelul fasciei lui Treitz, se începe decolarea, fie numai cu degetul, fie cu tamponul montat pe o pensă, fie chiar și cu foarfecele. Decolarea începe din partea mijlocie a duodenului doi, după care se va lărgi cranial și caudal. După terminarea examinării zonei și organelor din zonă, se readuce duodeno-pancreasul în poziție normală, iar peritoneul secționat se repune și se coase cu un surget de catgut (atenție la hemostaza zonei!). Un caz al nostru, la care hemostaza
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
prin ligamentul gastro-colic, ce este secționat, după ligaturile vaselor descendente din arcada marii curburi gastrice. în funcție de situația locală, se poate trece și la secțiunea micului epiplon, în întregime, care va favoriza unele manevre, fie în degajarea duodenului unu și pancreasului cranial, fie în timpul restabilirii tranzitelor digestive. Timpul III - Incizia peritoneului parietal posterior de la nivelul marii curburi a duodenului, care se face la o distanță de circa 1 cm de marginea duodenului. Incizia peritoneului pornește de la nivelul feței posterioare a hiatusului lui
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
disecă duodenul (D4) sub unghiul duodeno-jejunal; se izolează bontul duodenal distal rezecat, după care, cu manevre blînde, se trece bontul duodenal izolat pe sub pediculul vascular mezenteric superior, realizînd descrucișarea. Timpul VII - Secțiunea canalului coledoc. Coledocul se va secționa la marginea cranială a duodenului unu, după care capătul pensat cranial va fi disecat de planul venos al venei porte. Se va continua decolarea feței dorsale a pancreasului, pentru că devine posibilă și ușoară, după rezecția coledocului. Timpul VIII - Eliberarea venei porte. Acest timp
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
bontul duodenal distal rezecat, după care, cu manevre blînde, se trece bontul duodenal izolat pe sub pediculul vascular mezenteric superior, realizînd descrucișarea. Timpul VII - Secțiunea canalului coledoc. Coledocul se va secționa la marginea cranială a duodenului unu, după care capătul pensat cranial va fi disecat de planul venos al venei porte. Se va continua decolarea feței dorsale a pancreasului, pentru că devine posibilă și ușoară, după rezecția coledocului. Timpul VIII - Eliberarea venei porte. Acest timp operator este cel mai delicat, din mai multe
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
doi, începînd de la nivelul pediculului hepatic, pînă la nivelul porțiunii a treia aduodenului. Timpul VI - începerea decolării duodeno-pancreatice, care va pune în evidență, mai întîi, coledocul care va fi ligaturat și secționat în segmentul său juxtapancreatic, adică la marginea cranială a glandei. Timpul VII - Descrucișarea duodenului terminal de pachetul mezenteric superior. Timpul VIII - Disecția duodeno-pancreasului pe fața sa dorsală, trecînd de complexul carefurului venos porto- splenic-mezenteric superior; trecem apoi de vena cavă inferioară și de aortă, ajungînd cu degajarea la
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
CHIRURGIA PANCREASULUI INELAR Date generale Pancreasul inelar face parte din una dintre grupele de anomalii ale pancreasului, care este generată de inversarea axului de rotire a mugurelui pancreatic ventral, urmată de fuziunea celor doi muguri pancreatici primitivi ventrali, de porțiunea cranială a intestinului primitiv, realizînd un inel de stricțiune relativă (I. Juvara). Clasificare Anomaliile pancreasului pot fi împărțite în două sau chiar trei categorii, în funcție de unitatea morfologică a glandei. I. Astfel, anomaliile de parenchim glandular pot genera două categorii de variante
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
continuă și ligatura colateralei. - leziunea venelor splenice, a mezentericei superioare, înaintea vărsării lor în magistrală - vena portă; pot fi lezate, mai frecvent, direct, prin mecanismul amintit mai sus; - leziunea venei gastrice care se varsă direct în vena portă, ceva mai cranial, de pe marginea superioară a pancreasului, poate fi interceptată și lezată, mai ales cînd este mai aproape de marginea superioară a glandei; - leziunea venei cave inferioare se întîlnește mai rar, dar accidentul este deosebit. în literatură am găsit cazul unui bolnav care
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
și sînt leziuni care ridică unele probleme de hemostază. Iată o observație de a noastră care reliefează acest lucru. Obs.: Bolnavul Z.Z., de 66 de ani, a fost operat - duodenopancreatectomie, pentru cancer de cap de pancreas. în timpul decolării marginii craniale a pancreasului, s-a produs o mare hemoragie pulsatilă. Hemostaza provizorie prin compresiune arăta leziunea arterei hepatice comune, care a trebuit să fie ligaturată pentru obținerea hemostazei. O altă observație este și mai concludentă în ceea ce dorim să demonstrăm
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
fistulelor cu un mandren rigid introdus în traiectul fistulelor; - incizia circulară a tegumentelor din jurul fistulei, în diametru de circa 1-2 cm și sutura marginilor circumferinței tegumentare cu fire de ață pe mandrenul introdus, pentru a-l fixa; - deschiderea cavității abdominale cranial și caudal orificiului fistulos; - disecția traiectului fistulos care începe dinspre porțiunea liberă a cavității peritoneale spre zona ei aderențială, din aproape în aproape, păstrînduse o margine de securitate, suficientă pentru a nu deschide, accidental, traiectul fistulos. Disecția fistulei se va
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
tendinoase ale pilierilor diafragmatici; anterior și superior se găsesc fibrele musculare ale pilierilor, care se încrucișează, precum și ligamentul arcuat. Orificiul este fibros, inextensibil și traversat de aortă și canalul toracic [2, 10]. Orificiul esofagian se află situat anterior și mai cranial față de cel aortic, în dreptul vertebrei T10, și are drept limite: lateral și anterior - stâlpii diafragmatici, în segmentul lor muscular. Are o formă eliptică și o direcție către stânga, datorită esofagului care se îndreaptă în această direcție pentru a se continua
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
Diafragmul este principalul mușchi inspirator, având un rol foarte important în ventilația pulmonară. Cupolele diafragmatice se contractă și coboară în inspir, determinând creșterea dimensiunilor cavității toracice și expansiunea către caudal a bazei plămânilor. În timpul expirului, cupolele diafragmului ascensionează, împingând către cranial bazele plămânilor, în paralel cu micșorarea dimensiunilor cuștii toracice. Împreună cu musculatura abdominală, diafragmul intervine în acte precum: voma, micțiunea, defecația etc. RELAXAREA DIAFRAGMATICĂ DEFINIȚIE. TERMINOLOGIE Relaxarea diafragmatică - sau eventrația diafragmatică, diafragmul ascensionat idiopatic, relaxatio diaphragmatica, insuficiența diafragmului, aplazia musculară neurogenă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
inervației simpaticoparasimpatice. La rândul său, distribuția filetelor simpatice și parasimpatice diferă, după cum s-a văzut, de la un organ la altul. Spre deosebire de simpatic, care se distribuie difuz la toate țesuturile și organele, parasimpaticul controlează teritorii viscerale mai limitate. Astfel, în timp ce segmentul cranial asigură inervația parasimpatică a organelor efectoare de la nivelul capului, toracelui și abdomenului, parasimpaticul sacrat inervează doar sfera pelvină. Arborele vascular periferic și glandele sudoripare, fiind lipsite de inervație parasimpatică, se sustrag influențelor vagale. Variațiile rezistenței periferice și secreției sudorale sunt
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]