3,021 matches
-
și-acum, când / Vin zorii noaptea s-o destrame, / Găsesc pe frunte mâna mamei, / Găsesc pe frunte mâna mamei. // O, mâna ei, o, mâna ei, / O, mâna ei, ca ramul veșted, / A-mbătrânit la mine-n creștet, / A-mbătrânit la mine-n creștet. («Mâinile mamei” VRF, 45). „Tăcerea” Mamei-Patrii prilejuiește poetului un lanț de comparații de o mare forță lirică: Tăcută / Ești, draga mea mamă, / Tăcută. // Ca mierla / Ce-nhamă, deshamă, / Ca mierla. Ca frunza / Când merge la coasă, / Ca frunza. Ca iarba
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
un neliterat, bineînțeles, de unul cu o gândire liberă, educat eventual de succesiunea alertă de oferte de pe display-ul calculatorului. Să ne mai delectam cu un poem scris în această manieră: "ămi aminteam soarele/ Cum semăna cu mâna mea:/ Dinspre creștet i se prelungeau/ Venele mele subțiri.// Soarele-lemn/ Avea iubirea mea întreaga/ an nucleu:/ Au uitat îngerii/ Să-i aștearnă patul/ și a adormit pe mâna mea.// ămi aminteam/ Cum mai semăna soarele/ Cu părul meu:/ Parcă se revărsau peste umerii
Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
-
împingă degradarea pînă la treapta complacerii în deriziune. Din acest motiv, spectacolul de care ai parte pe scenele contemporane ascultă de același tipar: actorii se agită bezmetic, parcă stăpîniți de spaima că, dacă stau locului, tavanul sălii le cade în creștet. Li s-a inoculat atît de adînc prejudecata că timpii morți sunt blestemul scenei, că artiștii sunt în stare să facă orice, să se zvîrcolească, să se cațere pe funii, să se bălăcească în vopseluri - orice, dar pentru nimic în
Declinul scenei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2486_a_3811]
-
Volovici decât de, să spunem, hagiografica Bohemă de altădată (1944) a lui D. Karnabatt. Titlul e desigur, de ajutor, dar n-ar trebui să ne rezumăm la el. Capșa și Corso, două cafenele precedate de o faimă inegalabilă, reprezintă numai creștetul ghețarului. Dincolo de ele și de cutumele lor se află destule alte „forme de viață”, unele îndeobște uitate. E meritul lui Bârna că le-a intuit, reparatoriu. Un asemenea caz e cel al Institutului de Literatură de la Fundația Carol, condus de
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
care e al vremii și pe care dascălul îl speculează abil: „Ce ar zice un părinte, pentru esemplu, când fiica sa s-ar lăsa ca Eminescu s-o ducă în codru, în loc ascuns, și acolo să-i desprindă vălul din creștet?” (p. 75). Ridicole în pudoarea lor, asemenea imputări n-ar trebui să ne amuze (păstrând proporțiile) mai mult decât cele pe care, azi, o serie de comentatori le aduc tinerilor scriitori. Să nu vedem, deci, doar paiul din ochiul Studiului
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
închisă, astfel că poetul, rezemându-și de gard fluturele, își aprinde o țigară, contemplând rotocoalele de fum ce se ridică în aerul torid al amiezii de duminică. Pedalând pe bicicletă sa în formă de fluture, cu umbrela desfăcută evantai deasupra creștetului, poetul Dimitrie Crudu pendulează (se învârte), asemenea unui cascador de la circ călare pe o motocicletă, făcând rotații din ce în ce mai largi, din ce în ce mai sacadate, în jurul propriului său abis existențial. Pereții golului de sus până jos sunt tapetați cu portretele autorului în chip de
Capete de rând: Dimitrie Crudu și Falsul Dimitrie Crudu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2413_a_3738]
-
luminii, Si, înturnați spre răsărit, La ruga cheamă meuinii Când clopotul, cu glas răsfrânt, Prin limpezimea dimineții, Trezește lin locașul sfânt Când de pe munți, cu-al ei ulcior, Gruzina, ca un vis al vieții, Scoboară zvelta la izvor, Atunci, pe creștete zburlite Purtându-și neaua de cleștar, Înalte piscuri zimțuite Se zugrăvesc pe cerul clar, Și-n asfințitul străveziu Se înveșmântă-n purpuriu; Deasupra lor măreț inrumpe Și sparge norii de atlaz, Cu alb turban și straie scumpe, Kazbekul, domn peste
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
că fulgerul/ Trece-nainte,/ Slabă și palida, pletele-i fâlfâie/ Pe osăminte;/ Barbă îi tremura, dinții se cleatină,/ Muge că taur,/ Geme că tunetul, bate cavalele/ Că un balaur./ O, ce de hohote! raseră demonii,/ Iadul tot rase!/ Însă pe creștetul munților, zorile/ Zilei venise." "Poesiile vechi și nouă" ale lui D. Bolintineanu, 1855.
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
creșteau cât un cărăbuș, apoi cât o nucă și imediat după aceea-și luau zborul mărindu-se din ce în ce mai mult. Mii de monștri de toate mărimile sugeau lacom cu trompele dintr-o substanță albă vâscoasă. O scârbă imensă-i străbătu din creștet în tălpi. Astea-s substanțele spițerului! glăsui popa. Care spițer? Un refugiat. El arunca mereu substanțele-aicea. Dați-le foc! Aduceți paie! Și din groapa umplută cu paie o vâlvătaie imensă țâșni în zările cerului. * * * Adrian se trezi c-o durere
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
odios al ofițerimii poloneze de la Katin. Știu din copilărie cum arată niște soldați polonezi. Acasă, la Urziceni, ni se repartizaseră câțiva. Ședeau toată ziua închiși și fumau și vorbeau bând din erzatzul lor. Într-o zi, unul mă mângâiase pe creștet, pentru că, școlar fiind, le strigasem cu entuziasm: Vivat Magna Polonia! Mai târziu, aveam să aflu că niște generali de-ai lor, foarte semeți, refugiindu-se în România, în septembrie 1939, după dezastru, s-ar fi plâns că nu fuseseră primiți
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
rege care într-un moment de bunăvoință spală picioarele supușilor. Dar este și capricios-dictatorial, punând admiratorilor condiții greu de îndeplinit sau spunându-le adevăruri incomode, oricât de solemnă ar fi împrejurarea. Este un artist adevărat, este artist cu totul, din creștet până în tălpi, cum puțini mai sunt azi. Stând de vorbă cu el simți nevoia să-l atingi, ca și cum calitatea de artist ar fi o fosforescență care s-ar putea lua pe degete. în ce mă privește, admir la Johnny Răducanu
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
apoi pînă la gît/ și-n timp ce mă zidește ea îmi citește din poemele pe care le voi scrie acolo în zid pe partea dinăuntru a zidului/ după ce mă va fi zidit în el de tot hăt pînă dincolo de creștet/ dona juana mă roagă să fiu mînzul ei zburdalnic chiar și zidit în zidul definitiv și pe dată încep să nechez: (dona juana face baie în capul meu ca-ntr-un eleșteu plin ochi cu delfini). Ca și: ,,sînt sabia
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
lut ziua de ieri: Plămadă din făina clipelor Dospită sub ștergarul palmelor. Mă-ndemni să iau din orele de ieri: Bobii de tihnă să-i arunc, îmi ceri. Neghina s-o adun încet, cu bocet, Când pun iertare gândului pe creștet. Ca să mă ierți, mă-ndemni, și iar îmi ceri S-adorm în lunca grijilor lumești Eu, bob rămas, ce n-a-ncolțit nici ieri Când așternut-ai brazde-mpărătești. Din foi de multicel își face coajă Mai multul unei nopți de primăvară. Tu
Poezii. In: Editura Destine Literare by Ana Iram () [Corola-journal/Journalistic/82_a_232]
-
și ăsta este mecanismul care-l împinge pe el la mărturisire continuă? Nu cred că trebuie să ne punem toate întrebările astea, pentru că mărturisirea lui are consecințe cu bătaie mult mai lungă decît dorința de a-l mîngîia cineva pe creștet. De ce n-o fac și ceilalți? Fiindcă este greu, fiindcă această dificultate n-o înving decît foarte puțini oameni și într-un climat receptiv la mărturisire, într-o lume pregătită să se purifice. Credeți că ne putem împăca, trăi liniștiți
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
îl ascultă, fie, în sfîrșit, că există un ceas prielnic sau o ordine superioară ce concură cu acel sentiment puternic, nemăsurat (binecuvîntările, blestemele) - Tratat despre minunile lumii de Albert cel Mare, 1971. * Diverse vrăji sau magii. Pune un diamant pe creștetul unei femei care doarme. Se poate astfel cunoaște dacă femeia este credincioasă ori necredincioasă bărbatului ei. Dacă se va trezi din somn tresărind, ea este infidelă; dimpotrivă, dacă e castă, își va îmbrățișa bărbatul cu afecțiune, trezindu-se din somn
Chinul facerii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16394_a_17719]
-
cu cureaua cazonă desfăcută atingînd rogojina. Femeia, ceva mai tînără, avea și ea niște tîrlici, de altă culoare, și rupți, cu picioarele albe, grase, ridicate în tavan, cu părul pe jumătate sur despletit, basmaua neagră cu flori roșii, atîrnîndu-i pe creștet încă, semn că o luase pe neprevăzute, sub impulsul nervos al furtunii ce se dezlănțuise cu tunete și fulgere de primăvară. Ea vorbea printre gemete, gîfîind, comunicîndu-i bărbatului lucruri, situații incompatibile cu starea ori momentul în care se aflau. Pentru că
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
își fîlfîia moale aripile cu un răsfăț feminin, aripile curate ca zăpada abia căzută de sus și mătăsoase, și atît de gingașe în legănarea lor galeșă; pe cînd nașa, - fiindcă, sigur, nu putea fi decît nașa, - pupa uneori pasărea pe creștetul imaculat; și abia pe urmă, primit cu voie bună, între nuntașii atît de fericiți și de cumsecade, aflasem că ea, Nuțica, - pentru că așa o chema pe nașă, spălase mai întîi, cu mîna ei, gîsca, acasă, cu Alba-lux, fiind o maniacă
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
de notație diaristică. Cînd începea jurnalul, la nouăsprezece ani, Radu Petrescu era deja un scriitor format. Iată o altă dată importantă pe care o furnizează Catalogul. Trăirile adolescentine sînt exploatate cu sînge rece de către autor: "Îmi recitesc versurile și peste creștetul meu aceeași înnebunitoare rotire a văzduhurilor, aceleași voci chemîndu-mă, amenințîndu-mă, exaltînd incomparabilul meu geniu, trecerea mea printre făpturile de jos, spre îngeri. E ca turbarea unei intoxicații, unei insolații. Ideile cresc și explodează, de aramă." Nimic din redundanța obsesiilor adolescentine
Mișcări zilnice și mișcări istorice by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16571_a_17896]
-
parcul fost "de cultură și odihnă I.V.Stalin" și el, privind spre însoțitorul tînăr, elegant, frumușel, care ne urma la doi-trei pași: "ba da. Nu ți se pare normal?".) Dincă e sobru, robot tuciuriu cu o căiță de nea în creștet. Miu Dobrescu dă impresia că spune psalmi, Lina Ciobanu că rumegă, Gheorghe Oprea mimează scandarea numelui sacru cu buze albăstrii; "Academician-doctor-inginer", parcă ar număra găini în ogradă, se uită să vadă cine se oprește din aplaudat înainte de-a "se
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
cu dărnicie pe tot corpul. Cobora lin, pipăind cu buzele și limba dintre superbii săi sâni, desenând adevărate geometrii, în jurul ombilicului, continuând apoi căutările sale înfrigurate din ce în ce mai jos, până ce capul se scufundă între șoldurile fetei, în timp ce aceasta îl mângâia pe creștet ca în transă, răsfirându-și degetele printre pletele sale, cu ochii scânteind de sclipiri vicioase. Cerul se mai curăță de nori, iar lumina lunii pătrundea pe fereastră, scoțând în relief forma plină a sânilor tinerei partenere. Mircea își reluă jocul
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
să-și (re)găsească sexualitatea, identitatea feminină, pierdută sau doar alterată, construind prin cuvântul-generator și atribut al oricărui început o realitate scripturală: "Am râs m-am distrat m-am dat peste cap/ am inventat bărbați din hârite/ din tălpi până-n creștet plini ochi de cuvinte[...] Am aruncat cuvântul în aer/ Și o ploaie de aur a fecundat poeta din mine [...] Doamne, lasă-mă numai femeie/ Vreau să fiu Leda cu lebăda între picioare". (Leda cu lebăda) Sexualitatea invocată este una benignă
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]
-
agitație interioară, pe care și-o stăpânește cu greu, Ion Marin, cu figura lui de frizer cu mandolină, Stere Gulea, mirat de tot ce se întâmplă în jur, Alexandru Mironov, iremediabil caraghios, convins mereu, chiar și când se scarpină în creștet, că își servește țara. își fac apariția și parlamentarii. îl remarc pe Ion Dolănescu, un bărbat scund și veștejit, cu părul vopsit în negru și cu o cravată albă. Mihai Ungheanu are aerul pe care îl avea probabil Napoleon la
Convocare la Secția de Presă și Propagandă a CC al PCR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16093_a_17418]
-
acțiune, este o limbă a idealului ce-și așteaptă realizarea. Timpul nu ne permite să avem o discuție mai largă în această privință. Să vă dau doar un exemplu... Există în limba ebraică cuvântul kedușa care înseamnă sfințenie, care simbolizează creștetul religiozității, care indică punctul cel mai înalt al moralității, însă poți găsi situațiuni în care aceeași kedușa e transformată în ceea ce este tocmai opus sfințeniei... Depinde, desigur, de context... Bineînțeles... iar traducătorul trebuie să țină seama de un întreg circuit
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
și nu rupi folia! Iar Andreea a riscat foarte tare, de dragul modei. N-ai văzut ce muște și țânțari dau târcoale prin Bănie, de i-au speriat și pe bulgari? Eu m-aș fi învelit în plastic din tălpi până în creștetul capului. Astfel, nici vocea nu i s-ar mai fi auzit, deci era pentru toată lumea mai bine. Puterea ne spune ce tare e DNA, care i-a păcălit pe apărătorii OTV, la audierile primarului arădean Moț. Procurorii l-au audiat
Ziare, la zi: Ce-i lipsea Andreei Bălan la Craiova () [Corola-journal/Journalistic/28011_a_29336]
-
mea, mai stăm și noi de vorbă, că altă treabă nu cred că o să mai am pe-acolo. Maria s-a uitat la ceas. Din clipă în clipă, mașina trebuia să apară. Un soi de emoție m-a răscolit din creștetul capului până în vârful picioarelor. Mami i-a pupat pe fiecare în parte și le-a urat de sănătate. La fel și eu. În brațele lui moș Gheorghe, am rămas mai mult. Nu m-am putut abține și l-am tras
Din brațele lui moş Gheorghe, spre lume. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/90_a_404]