156 matches
-
roman și nici măcar miticul macedonean Alexandru nu îndrăzniseră să facă: să substituie însăși figura divină, precum în scenografia simbolică a înmormântării lui Constantin I. Sofismul puterii, construit de fiu pentru a-și sacraliza tatăl, nu a fost validat de populația creștinată; înlocuirea tradiționalelor imagines ale strămoșilor reali ai împăratului cu imagines fictive ale apostolilor ar fi trebuit să ducă, pe cale de consecință, la situarea figurii christice în locul împăratului. Mausoleul nu a putut fi asimilat unui templu, pentru a pune în scenă
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
creștin, cu caracteristicile și dezvoltările sale antice, la care se vor adăuga, firesc, scara morală a păcatelor, tipologia demonicului, rafinarea fantezistă a puniției (și, pentru occident, o bună parte a bestiarelor și a proiecțiilor fantastice de proveniență germanică, elemente mitologice "creștinate" și interpretate estetic în cadrul iconografiei gotice). II. Imaginarul puterii creștine și imaginea basileului Curând după anul 330 d.Ch., iconografia bizantină preia și transpune noua teologie politică în forme noi, în mod necesar corelate cu viziunea divinatorie asupra substanței puterii basileice
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Dodi (unicul tablou al lui Michelangelo) sau la amplul studiu fiziologic realizat de Leonardo da Vinci pentru redarea caracterelor apostolilor în fresca Il Cenacolo (Basilica Santa Maria delle Grazie, Milano). Spre diferență de occident, partea orientală a vechiului imperiul roman creștinat, numit de critica de specialitate "bizantin"46, se desparte cu timpul de Grecia antică (și pentru tot lungul ev mediu), atât în ce privește politicul, cât și imaginea (artistică). Religia civică și populară nu se înfruntase în lumea greacă cu filosofia civilă
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
exemplare, printr-o "semiotică a puterii", reinvestită valoric. În procesul de adaptare a discursului puterii la spiritualitatea creștină s-au îmbinat așteptările unei religii populare deconcertate de crizele pe care imperiul le traversa, mai ales prin afirmarea puterii provinciilor orientale, creștinate neoficial, și dorința reală a instituției imperiale de a se restructura, dar fără dislocări și impact armat. Or, crearea "celei de a doua Rome" s-a dovedit a fi fost făcută după un plan pragmatic al împăratului și, în scurt
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
imperiu latin" (secolul XIII), când cruciații au devastat vechiul Bizanț, cu toate că îi erau aliați contra otomanilor. Imaginarul politic se amestecă, de la sfârșitul secolului IV, cu cel religios, chiar prin miturile fondatoare ale imperiului creștin și prin arhetipul urban al Bizanțului creștinat. Noul conținut ideologic a exploatat persuasiv atât vizionarismul "salvator", cât și simbolismul întemeierii, combinând moștenirea elenistică și cea romană, pentru a obține un set de valori generale, necesare noii regalități universale, creștine, dar și davidice. Constantin I preia ceremonialul de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
existat mai multe ateliere de olărie, de asemenea în alte localități de pe Valea Tutovei, despre care astăzi se păstrează doar amintirea. La Chircești Miclești a existat un important centru de ceramică, dispărut și el. Acolo a învățat meșteșugul un evreu creștinat, Nicolae Botezatu, care a făcut olărie la Codăiești până pe la 1987. Roata sa de olar și piese de ceramică reprezentative pentru ceea ce confecționa se află, acum, la muzeul sătesc Tăcuta, al soților Rotaru. La Dumești se prefigura crearea unui puternic
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
muncă obligatorie pe timp de concentrări prelungite sau război. 212. 1 martie 1944. Situația numerică a evreilor repartizați la muncă obligatorie. 213. 7 martie 1944. Nota nr. 201.568 a Corpului 5 Armată privind întrebuințarea la muncă obligatorie a evreilor creștinați. 214. 7 martie 1944. Cererea nr. 1546 a Centralei Evreilor din România, Oficiul Județean Botoșani, referitoare la înlocuirea din detașamente exterioare a 11 studenți evrei aflați la muncă obligatorie din data de 15 mai 1942. 215. 13 martie 1944. Nota
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nici o excepție, și fără a da vreo definiție a evreului. 11/. Decretul-Lege No. 3789 (Monitorul Oficial No. 269 din 15 Noembrie 1940) referitor la organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor, exclude din Colegiu pe medicii etnici evrei de religie mozaică sau creștinați. Art. 42 prevede că medicii evrei vor îngriji numai bolnavi evrei și numai în localitatea unde își au domiciliul real (art. 46). Menționăm că în acest Decret-Lege nu este prevăzută nici o excepție pentru invalizi, etc., ca în Decretul privitor la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din 7 martie 1944 CORPUL 5 ARMATĂ către CERCUL TERITORIAL BACĂU În conformitate cu ordinul M.St.Major Nr. 434463 din 1 Martie 1944, Cu onoare se face cunoscut: Marele Stat Major a constatat că aplicarea ordinelor date la evrei creștini sau creștinați suferă diferite interpretări. Pentru precizarea situației acestor evrei în cadrul muncii obligatorii se dau mai jos următoarele dispozițiuni: 1. - Vor fi întrebuințați numai în detașamente locale toți evreii creștinați înainte de anul 1940 indiferent ritul, căsătoriți cu românce sau necăsătoriți. 2. - Toți
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
comentatori medievali și umaniști au căutat să interpreteze sensurile alegoric și moral al acestei povești ("Hospitalitas Deo grata. Baucis și Filemon fabula docet hospitalitatem ac frugalitatem Deo gratam esse..." scrie în secolul al XVI-lea Georgitus Sabinus). Ovidiu, moralizat și creștinat, a făcut din Filemon și Baucis o imagine a poporului evreu în așteptarea revelării lui Dumnezeu (coliba fiind imaginea bisericii creștine). Se spune că acești doi oameni cumsecade au fost transformați în arbori, care au durat multă vreme: pentru a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
excepție, și fără a da vreo definiție a evreului. 11/. Decretul-Lege No. 3789 (Monitorul Oficial No. 269 din 15 Noembrie 1940)556 referitor la organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor, exclude din Colegiu pe medicii etnici evrei de religie mozaică sau creștinați. Art. 42 prevede că medicii evrei vor îngriji numai bolnavi evrei și numai în localitatea unde își au domiciliul real (art. 46). Menționăm că în acest Decret-Lege nu este prevăzută nici o excepție pentru invalizi, etc., ca în Decretul privitor la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
MARELE STAT MAJOR Nr. 434.463 din 1 MART. 1944 SECȚIA I-a Biroul 10 MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a către CORPUL VI ARMATĂ Stat Major Marele Stat Major constatând că aplicarea ordinelor date privitoare la evreii creștini sau creștinați suferă interpretări diferite, pentru precizarea situației acestor evrei în cadrul muncii obligatorii se dau mai jos următoarele dispozițiuni: 1. Vor fi întrebuințați numai în detașamente locale toți evreii creștinați înainte de anul 1940, indiferent ritul, căsătoriți cu românce sau necăsătoriți. 2. Toți
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și a războaielor. Lumea, făcută o turmă și un pastor, se desprinde astfel de lume că un fruct copt și nouă Naștere, Parusia, intervine firește și închide poemul". În acest capitol, tonalitatea e imnica, luminoasă și florala, de un orfism creștinat: "Bunăvestire duci, vîntule mire,/ La fel răspundeți harfelor eole!/ din păduri, din izvoare, din corole,/ Același clocot lung: Bunăvestire!". Sub unghiul strict al lirismului, putem diferenția etapele acestei tulburătoare "priveliști a sufletului", aflat la răscrucea istorică a anului 1940, apelînd
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
plaustra bubulcus aquas"” și „"„Jazyges” et Colchi Metereaque turba Getaque/ Danubii mediis vix prohibentur aquis"”. Atât iazigii cât și alanii (dintre care făceau parte iașii) erau două ramuri din cele trei ale sarmaților, a treia fiind roxolanii. Alanii (care erau creștinați) au dat în trecut Prutului denumirea de "Alanus fluvius" iar orașului Iași, "Forum Philistinorum" (posibil Târgul amatorilor de vin). De la această populație derivă forma la plural "Iașii" sau Târgu' Ieșilor. De asemenea, Moldova a fost numită și Alania la 1320
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
fel de rege-sacerdot. În secolul al III-lea, în timpul lui Dioclețian, care a dus până la ultimele consecințe principiul absolutismului monarhic, cultul imperial făcuse din împărat un personaj sacru, adorat după riturile curților orientale. Constantin, adept al cultului oriental al Soarelui, creștinat și botezat în cultul arian abia în ultimele zile ale vieții, a dat, în 313, "edictul din Milano". De fapt, Constantin doar recunoscuse și aprobase, în 313, ordonanța dată în Orient, la Nicomedia (azi Izmit, Turcia), de împăratul Licinius, în
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
în acea perioadă nici o persoană cu acest nume, și că în realitate, mama lui Leonardo ar fi fost o sclavă arabă, aparținând bogatului Vanni di Niccolo di Ser Vann, unul din clienții lui Piero Fruosino di Antonio da Vinci, sclavă creștinată, botezată Caterina. Mama sa, după ce a fost eliberată, s-a căsătorit cu un localnic, un anume Acchattabriga di Piero del Vaccha. Tatăl său, la un an de la nașterea sa, se va căsători cu o anume Albiera, în vârstă de 16
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
În cele din urmă, după ce au fost înfrânți si decimati de mongoli în bătălia de la Kalka, cumanii s-au apropiat mai mult de unguri, de la care o parte din ei au primit creștinismul catolic (1227), ceilalți rămânând păgâni. Pentru cumanii creștinați catolic, în Moldova activa episcopatul cuman, înființat mai înainte (prima mențiune 1217) pentru propagarea catolicismului în acele locuri, dar acțiunea are loc în mod organizat abia la creștinarea cumanilor și pus în 1227 sub protectorarul Ungariei. Au existat încercări de
Cumani () [Corola-website/Science/300737_a_302066]
-
vorbitoare a limbii latine, iar Iustinian era nepotul viitorului împărat Iustin I, care a făcut după anul 470 carieră militară în armata împăratului Leon I al Imperiului Roman de Răsărit (457-474). Visul lui Iustinian a fost să reconstruiască Imperiul Roman (creștinat însă) prin unirea celor două imperii, de apus și de răsărit. A reușit în parte prin generalul său Belisarie care a cucerit Peninsula Italică și nordul Africii. Încercările grele din punct de vedere militar și financiar de cucerire a Italiei
Iustinian I (cel Mare) () [Corola-website/Science/296774_a_298103]
-
lui Nicolae Bălcescu sau de Neofit Geanoglu, episcopul Râmnicului. A existat și un clucer Constantin Geanoglu care, la 1785, era ispravnic (prefect) al Craiovei. La moșia Dobridorului trebuie să fi poftit un personaj mai vechi, un ancestor turc valahizat și creștinat în secolul XVII - dar el nu a lăsat nici o urmă în memoria satului. 1593-1600, volum alcătuit de D. Mioc, C. Bălan, M. Bălan, S.Caracaș ș.a., București, 1975. lirica lui Ilariu Dobridor (vezi mai ales poemul ˝Visare¨ din volumul Vocile
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Vandalii, apoi au migrat în Panonia, în cazul în care, după Constantin cel Mare (aproximativ 330) li s-au acordat terenuri pe malul drept al Dunării, unde au trăit pentru următorii șaizeci de ani. În jurul acestei date, hasdingii fuseseră deja creștinați. În timpul domniei împăratului Valens (364-378) vandalii au acceptat, precum goții, arianismul, o credință care era în opoziție cu hotărârile luate la Niceea. Cu toate acestea, au existat, de asemenea, unii vandali care u acceptat credința creștină niceeană, printre care se
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]
-
împărat roman între anii 244 - 249. Filip s-a născut la Shahba, la 87 km de Damasc, în provincia romană Siria. El era fiul lui Iulius Marinus, cetățean roman. Este probabil ca Filip să se fi tras din tribul arab creștinat al ghassanizilor, precum și din șeicul Uthaina, un militar din Imperiul Roman. Numele mamei lui Filip este necunoscut, dar este amintit un frate, Gaius Iulius Priscus, pretorian din timpul împăratului Gordian al III-lea (238 - 244). În 234, Filip s-a
Filip Arabul () [Corola-website/Science/299878_a_301207]
-
Cehiei de astăzi ci în zona de confluență a teritoriilor sârbești și românești.. Capitala Maraviei era localitatea Sirmium în apropierea orașului Belgrad. Primul rege al lor a fost Mojmir I, care a domnit între 830 și 846, și era probabil creștinat. Sub nepotul lui Mojmir, Rastislav (846÷870), statul morav devine independent de franci. Marea Moravie (germ.: Grossmährische Reich) a atins maximul întinderii teritoriale prin 890 sub conducerea lui Svatopluk I. Există mărturii arheologice bogate care dovedesc o dezvoltare economică și
Moravia () [Corola-website/Science/299954_a_301283]
-
Rusia Albă” (Rutenia Albă). Există mai multe presupuneri privind originea numelui „Rutenia Albă”. O teorie etno-religioasă sugerează că numele utilizat pentru descrierea părții din vechile pământuri rutene aflate în granițele Marelui Ducat al Lituaniei care fusese populată predominant de slavii creștinați, spre deosebire de Rutenia Neagră, care era predominant locuită de baltici păgâni. O explicație alternativă a numelui este pe marginea hainelor albe purtate de slavii autohtoni. O a treia teorie sugerează că vechile pământuri rutene necucerite de tătari (adică Połack, Vicebsk și
Belarus () [Corola-website/Science/297847_a_299176]
-
a extins spre toate regiunile spaniole. Spania este un stat creat în urma unor lupte religioase, în principal, între catolicism și islamism, dar și împotriva iudaismului (și într-o măsură mai mică, protestantism). Majoritatea din Peninsulă Iberica au fost mai întâi creștinați, când încă făceau parte din Imperiul Român. Cum Romă a decăzut, triburile germanice au invadat cele mai multe insule din fostul imperiu. În următorii 410 ani, Spania a intrat sub stăpânirea vizigoților, care au fost convertiți la creștinismul arian, în jurul anului 360
Istoria Spaniei () [Corola-website/Science/298458_a_299787]
-
sub influența varegilor La Vasileu, in fosta țară a Onutului (azi in Ucraina) există resturile unei biserici care avea un mormânt cu o lespede a ctitorilor cu semne și rune vikinge. Sarcofagele găsite în aceeași zonă sunt ale urmașilor vikingilor creștinați și slavizați (secolul al XII-lea). Filologul Ilie Gherghel, a scris un studiu despre cuvântul "valah" și despre cartierul Blachernae din Constantinopol și a concluzionat că numele cartierului derivă de la cuvântul Vlach (scris uneori Blach or Blasi); vlahii au venit
Varegi () [Corola-website/Science/306978_a_308307]