266 matches
-
și admira, și, eventual, afla, cum se face că dă atâta lapte, pentru a prelua și alții, la rândul lor, metoda, spre a o aplica la vacile lor. A fost pregătit un tractor, o remorcă, un coviltir, care, ca și crețurile de la armonică, ori de la foiul fierarului, se puteau aduna și Întinde, când era necesar, ba, pentru a face umbră, ba, pentru a o feri, pe Ileana cea vestită, când de umbra prea multă și prea răcoroasă, când de soarele prea
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
fund!... Orice cântecel poartă vulcanizată, la turul pantalonilor lui, cîte-o rimă... Rima e un soi de chiloțel. N-ai slip, n-o întinzi la plajă... Cine te-a păcălit pe tine, scămoșatule, că jerpelitura asta de vorbe e poezie? Făcând crețuri "laba gîștei" pe la colțul ochilor, has-Satan toarse melancolizat, se-ntinse și sfârâi ca o salamandră. - Mai mă asculți? - Ca pe glasul lui părintele Birizdael. Care, ori de câte ori descleștează gura, să târguie sau să drăcuiască la vreo păcătoasă, o încurajează pe gudulancă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
lăsate-n jos trădau mărimea ochilor lui dezgustați, buzele subțiri și-ntredeschise arătau o energică și crudă durere... și numai gâtul lui înalt se îndoia cu mândrie, ca și când nu și-ar fi pierdut mândria sub greutatea jugului vieței... Și nici un creț pe acea frunte albă și curată... [unei] mâni de femeie i-ar [fi] plăcut s-alunece pe netezimea ei... și nici o sărutare depusă pe acea * frumoasă frunte n-ar fi știut pe ce depune și n-ar fi știut ce
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
rumioară, mers legănat de fecioară gingașă, pielea albă... Fulga e o Ioana d’Arc a Moldovei: „Frumos odor e Fulga! și naltă-i e făptura! Sub genele-i umbroase doi ochi lucesc ca mura, Și părul său de aur În crețuri lungi se lasă Ca pe strujanul verde un caier de mătasă. El are glas puternic În gură rumioară Și mers cu legănare de gingașă fecioară. Oricine-l vede-n soare cu pelița lui albă, Purtînd la brîu un paloș și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Bertea și a lui Barcan G. (după relatările lui Dumitru Soltuzu). Învățătorii care au urmat au fost Virginia Burcă (căsătorită Stamate), Jenică Popa, Vasile Dumitrescu, Gheorghe Prosie, Margareta Carp (Curteanu), Ada Huștiu (Bertea) ș.a. Pământul a fost lucrat la Zarea Crețului, la vest de satul Bărboasa, moșie expropriată în 1945, împărțindu-se câte o jumătate de hectar de teren și locuitorilor comunei Oncești care au luptat pe front în războiul 1940-1945. Moșia a aparținut boierului Jenică Crețu (care avea ca fii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
așa cum fac Moș Crăciunii profesioniști, închiriați de marile magazine, cărora copiii veniți cu părinții le spun emoționați poezii, iar ei simt cum îi mănâncă al dracului barba de nerăbdare și de-abia așteaptă ca piticoții să termine cățelușul cu păru' creț, cu toate rațele din coteț, ca să-și ia banii și s-o taie direct la cârciumă. Doamne, câtă ipocrizie poate vărsa unii pe spinarea unui copil nevinovat! Păi bine măi, frate, politicienilor nu le mai ajunge să-i mintă pe
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
atunci observă omul gol până la brâu, cu pielea arămie lucind stins în ultimele zvâcniri ale zilei, cu mușchi noduroși, părul alb tuns scurt, care stătea sprijinit în coada unui hârleț și se uita la el zâmbind, făcând o mulțime de crețuri în jurul ochilor de un albastru spălăcit. Zise cu un glas gros, care aici în fundătura aceasta răsună într-o tonalitate mult mai joasă: „Eu sunt Tofan.” Își șterse mâna butucănoasă de pantalonii murdari de pământ și o întinse cu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
exemple de călători străini care fac mărturisiri de acest fel, dovedind, totodată, că pârcălabii Chiliei, Hotinului, Cetății Albe erau mari boieri ale căror nume n-aveau nimic tătărăsc: Manoil, la Hotin, Stanciu, la Cetatea Albă, Albul Spătar, Ioan Băiceanu, Hodeo Crețul, Oanea Pântece, Tudor Vascanu, Giurgea lui Gaură, "tot nume... tătărăști de boieri de a lui Alexandru Vodă"110, zice ironic Eminescu. El remarcă și altă "ciudățenie": la 1407, Alexandru cel Bun dă un așezământ din care rezultă că negustorii importau
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
2); rece (2); roșu (2); sfoară (2); sîrmă (2); șnur (2); trandafir (2); viață (2); adevăr; aer; alb-roșu-mărțișor; aprins; argintiu; aspru; ață de papiotă; de aur; bluză; din bluză; brad; bucată; buchet; de busuioc; capăt; cărare; cărunt; comunicație; continuitate; creație; creț; cui; cusătură; cusut; despicat; dragoste; drum; entuziasm; eternitate; fierbinte; fir; fire; floc; fragedă; fragil; funie; geam; ghiocel; haină; haine; imens; internet; intim; ițe; a împleti; împreunare; început; închis; înnodat; întrerupător; lan; laț; legare; legat; lemn; lînă; mare; fără masă; material
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
veselie; viermișor; vise; zar; zgîrcit (1); 793/195/58/137/0 miel: Paște(211); oaie(109); animal(61); carne (30); blînd(28); sacrificiu(15); mic(13); lînă(12); blîndețe(9); gingaș(9); ied(9); mîncare(9); alb(8); blană(7); creț(7); friptură(7); gingășie(6); inocență(6); jertfă(6); de Paște(6); frumos(5); nevinovăție(5); puritate(5); capră(4); cioban(4); drăgălaș(4); gustos(4); ieduț(4); milă(4); primăvară(4); pui(4); sărbătoare(4); blăniță(3); drăguț(3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tristețe; țigănească; umbră; unicitate; verighete; verișoară; verișor; veselie, alb; viață; voie bună; voioasă; voioșie; zi deosebită; zîmbet (1); 817/199/73/126/1 oaie: lînă (116); animal (114); blană (46); creață (41); brînză (39); miel (37); berbec (27); albă (25); creț (23); capră (20); neagră (19); lapte (15); cioban (12); Paște (10); alb (8); blîndă (8); mioară (8); turmă (8); pufos (7); cîmp (7); bălaie (6); carne (6); iarbă (6); stînă (6); vacă (6); Becali (5); proastă (5); caș (4); păr
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); țap (2); -; alb-creț; amuzament; Andreea; animal, brînză; animal blînd; bani; băiat; be; beee; biserică; blană creață; blăniță; bleagă; blestem; blînd; bovină; brumărie; bufnoasă; bună; căldură; căpușe; cerb; Cimpoeșu; ciobănaș; cîinele; cîmpie; cîrlan; cîrlionți; coarne; cojoc; compliment; cornută; crețoasă; crețos; crețuri; cumințenie; de țară; dezgust; dificil; Dobrogea; energică; fermier; frunză; Gigi Becali; grasă; greață; groază; gustos; haine; hrană; hrănitor; iarba; incult; inocență; Iisus; iubire; iz; încălțăminte; jertfă; la țară; lactate; lapte bun; lună; lup; melc; mia; mic; miei; mieluț; mioriță; miros
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
strașnic; străin; strămoși; subsol; suferință; suport; șes; taină; tare; tărîțe; terestru; teritoriu; tină; tractor; trecere; turbă; la țară; urît; venire; verde; veșnicie; viermi; voluptate; zăpadă(1); 800/247/92/155/0 păr: lung (128); cap (54); negru (32); blond (31); creț (28); frumos (28); măr (20); podoabă (20); fir (19); fruct (16); brunet (12); des (12); fire (10); coafură (9); mătăsos (9); moale (9); bogăție (8); perucă (8); bogat (7); copac (7); femeie (7); șampon (7); castaniu (6); culoare (6); mare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
început să cânte lăutarii, ia "hobotul" (baticul, broboada) de la gâtul miresei și-l aruncă pe două bețișoare verzi de pom 335, ținute de vornic în mână care, imediat, începe să cânte: "Legea ta de nimiteț / Da tu mândru ești și creț. / De-nșelat copilele, / De țâpă petelele. Peteluțe cu mărgele / Le țâpă cu multă jele, / Placă-ți hoboțelul, lele. Ca piperul grecilor, / Ca iarba berbecilor, / Ca laptele mieilor, / -Mie, vornicelul meu, / Nu-mi trebe hobotul tău. Că ia-mi trebe cununa, / Că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu brăciri de diverse motive și culori. În picioare purtau opinci. Pe cap purtau vara legătura În trei colțuri tivită cu mărgele sau sabace și basmale subțiri de tîrg, iar iarna broboade groase din lînă. Pe lîngă haina scurtă cu crețuri la spate, cele În vîrstă purtau și o haină lungă de dimie albă Împodobită cu găitane. Această haină a fost Înlocuită cu scurteică sau zevelca, o haină cu guler de blană de vulpe, În diferite culori. Costumația țărănească purta și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
atârnă un bulgăre de sânge. Și în sudalmă mama pândește un mosor cu firele încâlcite deasupra lumii. Pe căldura asta înjuri de gheață, spune Adina și maxilarele Clarei mestecă, limba ei se zbate în gură. Când înjură, Clara face mereu crețuri în obraz, în sudalmă fiecare vorbă e un glonț și poate să țintească obiectele de pe buze. Și pe mama obiectelor. Adina și Clara sunt întinse pe o pătură. Adina e goală, Clara nu are pe ea decât chilotul de la costumul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
i-o face cuplul de bătrâni se lovește atât de obstacolul lingvistic (maghiara lor e de neînțeles), cât și de aspectul lor fizic: cei doi erau "[f]ără buze, cu pielea vânătă cenușie, cu gingiile violete, dezgustătoare, boțiți de atâtea crețuri câte n-aș fi crezut vreodată că pot să încapă pe-o atât de redusă suprafață de piele, cu ochi sticloși de huhurez și cu tot scheletul împuținat". Se dovedește, în cele din urmă, că slugile, ale căror bune intenții
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
e o schele. Căci ce-i poetu-n lume și astăzi ce-i poetul? La glasu-i singuratec s-asculte cine vra. Necunoscut strecoară prin lume cu încetul Și nimene nu-ntreabă ce este sau era... O boabă e de spumă, un creț de val, un nume, Ce timid se cutează în veacul cel de fier. Mai bine nici odată el n-ar fi fost pe lume Și-n loc să moară astăzi, mai bine murea ieri. {EminescuOpIV 263} M-AI CHINUIT ATÎTA
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ca din visuri mă deștept Și cu brațele-amîndouă cătră dânsa mă îndrept. Ca o zână din poveste ea e naltă și ușoară, E subțire și gingașă și din ochi revarsă pară, Iar la față e bălae, părul galben cade-n creț, Trandafiri pe față are și cu zâmbetul isteț. 53. POET (1876) Să tot torni la rime rele Cu dactile în galopuri, Cu gândiri nemistuite Să negrești mai multe topuri; Și când vezi vre o femee Să te-nchini pân-la pământ
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
aceștia din urmă au fost asimilați, toponime cu formă romînească: Bučum, Bučumat, Cipitor (Ațipitor), Durmitor, Funtura (Fîntîna), Kornet, Kručica, Negrișori, Oparitul, Pirlitor, Prijot (Preot), Ratunda, Smederovo (din Sîmedru), Taor (Taur), Bradel, Pasarel, Vakarel, Vyșinel, Čerčel, Bucurovici, Krnul (Cîrnul), Radulovici, Krecul (Crețul), Mersel, Ursolica, Singur, Murgaș, Jarbata, Mușat, Pičor. Celelalte populații care au conviețuit în anumite spații și pe o durată mai lungă sau mai scurtă sunt reprezentate în toponimia din teritoriul romînesc în proporție mai restrînsă și în forme mai puțin
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
La aceștia se pot adăuga încă șaptesprezece, din același domeniu semantic, menționați de același autor într-o listă de patruzeci și trei de cuvinte considerate ca provenind mai probabil din substrat (băl, borț(oasă), brâncă „erizipel; boală la vite“, codru, creț, fluture, lai, negură, păstaie, scorbură, sterp, vătui). Alți lingviști apreciază că unele dintre aceste cuvinte provin din alte limbi, chiar din latină (de ex. codru, fluture, negură, vătui). Dintre termenii, din cele două liste, care denumesc animale, păsări, plante sau
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
medievală, limbă oficială și de cult în Transilvania și, într-o măsură redusă, în celelalte două țări românești, unde limba Bisericii și a cancelariilor era slavona. Unele elemente lexicale românești au prime atestări în aceste texte de latină medievală (kretz = creț, într-un text din 1260; pribagos = pribeag, la 1460), chiar înainte de textele slavo-române. Există, și în cazul cuvintelor exportate de română, categoria numită „allers et retours“ sau „(cuvinte cu) dus și întors“, menționată cu privire la franceză și engleză: unele cuvinte românești
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de mijloc al râurilor Drava și Sava”, pe când longobarzii ar fi coborât acolo, după Philippide, mai târziu, pe la mijlocul secolului VI” (I, 352). În felul acesta el raportează la categoria celor vechi germane cuvintele a amărî, bardă, a băga, băț, borț, creț, dop, grapă, a se gudura, loațe, mumă, nastur, suf. -oiu, a se screme, stinghie, strung, a se zgribuli, unele dintre ele propuse și de Loewe și întărite de Giuglea (I, 352). Prețuirea pe care Philippide o arată germanismelor provine din
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
rămâne s-o știu io și tu să te-ntrebi... Îți zic când te văd. Acuma trebe să-mi dea de la asigurare ok pentru operația la burtică. Doctoru’ zice că-mi pot scoate șorțu’ care-mi atârnă și să strângă crețurile de sub brațe și abia aștept, că tot nu mă simt bine fără mâneci lungi și ceva care să-mi atârne-n jos peste talie. Da’ nu trebe să-ți zic ție, fată, nu??? Ți-ai făcut rost de-un înger
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
transforme bancnote de 5 lire în pinguini“ sau „celibatar excentric cu o colecție de personaje din Star Wars în mărime naturală“. Avea o figură plăcută. Cu multe riduri de la râs, nu de la încruntat, ochi plini de viață și păr șaten creț pe care nu făcuse nici un efort să-l îmblânzească. Pentru prima dată, i-am înțeles poziția Mariei. Purta un sacou elegant și pantaloni bine călcați. Nu știam dacă sunt la modă sau scumpi, dar mă simțeam puțin șleampătă pe lângă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]