197 matches
-
își propun să respingă această teorie de pe pozițiile cercetării științifice. Pretenția lor este că oferă o fundamentare științifică reprezentării biblice a Creației. Ceea ce înseamnă bunăoară a proba că toate viețuitoarele au fost create separat, într-o perioadă relativ recentă. Unii creaționiști susțin, totodată, că divinitatea poate interveni oricând în cursul naturii și produce evenimente pentru care oamenii nu pot găsi explicații. Deoarece cititorul cu pregătire științifică modernă poate cu greu înțelege cum pot fi afirmate vederi de acest gen în zilele
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Trebuie să examinăm lucrurile cu atenție pentru a vedea dacă cercetarea și concluziile trase din ea sunt valide.“ Reprezentativ pentru poziția unor fundamentaliști religioși față de știința darwiniană este programul formulat de Henry M. Morris, director al unui institut de cercetări creaționiste din San Diego. Acest program a fost exprimat clar într-un manual și într-o carte despre „bazele biblice ale științei moderne“, ambele traduse de mult timp și în limba română. Concepția creaționistă „în toate subiectele mai importante referitoare la
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Morris, director al unui institut de cercetări creaționiste din San Diego. Acest program a fost exprimat clar într-un manual și într-o carte despre „bazele biblice ale științei moderne“, ambele traduse de mult timp și în limba română. Concepția creaționistă „în toate subiectele mai importante referitoare la origini“ este opusă de Morris celei evoluționiste. În Cuvântul înainte al primei ediții a lucrării menționate se pretinde că punctul de vedere creaționist are „o bază strict științifică“, iar cel evoluționist „este inamicul
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ambele traduse de mult timp și în limba română. Concepția creaționistă „în toate subiectele mai importante referitoare la origini“ este opusă de Morris celei evoluționiste. În Cuvântul înainte al primei ediții a lucrării menționate se pretinde că punctul de vedere creaționist are „o bază strict științifică“, iar cel evoluționist „este inamicul unei societăți sănătoase și adevăratei științe“. Iar în Cuvântul înainte la ediția a doua se afirmă că „fiecare nouă descoperire sau analiză contribuie la slăbirea cauzei evoluției și la consolidarea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
mirare că majoritatea covârșitoare a oamenilor de știință, independent de convingerile lor personale, nu cred că o discuție cu cei care susțin asemenea vederi ar fi utilă. Ei consideră, în schimb, că este important să depună mărturie împotriva pretențiilor acelor creaționiști care susțin că ceea ce se spune în Cartea Genezei ar fi fost dovedit științific. Mărturii de acest gen au stat la baza respingerii de către instanțe juridice din Statele Unite a cererilor ca „știința creației“ și teoria darwiniană a evoluției să beneficieze
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de către autori care nu aderă la înțelegerea tradițională a cosmologiei biblice. Examenul critic al teoriei lui Darwin, întreprins în cartea mult discutată a lui Phillip Johnson, Darwin on Trial (1991), este reprezentativ pentru o asemenea poziție. Johnson se delimitează de creaționiștii care susțin adevărul literal al istorisirii biblice a Genezei, afirmând că „evoluția“ nu contrazice „Creația“ decât atunci când este concepută în așa fel încât este exclusă ideea conducerii evoluției de către o inteligență superioară, care urmărește un proiect. Putem accepta că Pământul
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
reprezentări despre ceea ce este transcendent, reprezentări care prin natura lor nu pot fi nici susținute, nici răsturnate de fapte. Toți cercetătorii avizați și onești ai naturii sunt de acord că rezultatele muncii lor nu pot nici proba, nici contrazice concepții creaționiste sau materialiste. Poziția lui Darwin, ca și cea a altor cercetători eminenți care au ilustrat tradiția științifică inaugurată de el, a fost, în această privință, pe cât de categorică, pe atât de consecventă. A afirma că teoria darwiniană a evoluției se
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
apropia până la identificare. Și asta pentru ca avem de a face în esență cu același Adevăr! La începutul secolului XX a apărut teoria lui Charles Darwin despre evoluția speciilor. Lumea științifică a fost încântată. Dacă până atunci era valabilă doar Teoria Creaționistă, acum cineva încerca să explice evoluția lumii v ii în termini pur științifici. Cu alte cuvinte Lumea a evoluat de la simplu la complex, speciile au descins unele din altele p e b aza adaptării indivizilor la mediu, și a selecție
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
și J.C. Eccles); natura umană a filosofilor Areopagului nu este natura umană apărată în fața lor de apostolul Paul; natura umană a unui determinist nu este aceea a apărătorilor liberului arbitru; natura umană a unui evoluționist nu este aceea a unui creaționist. Însă, lăsând la o parte toate aceste neajunsuri, chiar dacă ar fi să cunoaștem, dincolo de orice controversă, esența naturii umane, tot nu am fi în stare să aflăm o temelie rațională a valorilor noastre. Și asta pentru simplul motiv că din
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
care cuvintele și limbile concrete tind să-l reflecte. Realitatea semantică și formală nu contează pentru filozof, care este interesat doar de planul metafizic al noțiunilor, luate ca demiurg al realității materiale, inclusiv al limbii. De pe această poziție ideologică, explicit creaționistă, divină (vezi p. 91), Scraba alcătuiește „Tezaurul limbii române”, în care se pornește de la noțiune spre cuvânt, iar ulterior elaborează „Filosofia limbii române” în care „formarea limbii române” este fundamentată de același plan metafizic al noțiunilor. Întâietatea noțiunii față de cuvânt
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
care creează organul“ este unanim considerat eronat, întrucât funcția doar îl potențează. De aici necesitatea mișcării, nu numai în medicina recuperatorie ci și în cea preventivă. Teoriei evoluționiste i se opune în epocă, medicul suedez Carl von Linné cu doctrina creaționistă potrivit căreia „Speciile sunt tot atât de diverse cât de diferite sunt formele create de la început de Dumnezeu“. Acest medic și naturalist reușește pentru prima oară o clasificare sistematică a plantelor și animalelor, în Sistema naturae (1767) prin conceptele de gen și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Anton van Leeuwenhoek (1632 - 1723) numește „animaluncule“, agenți patogeni. în 1758, Linné descoperă distomatoza = afecțiune hepatică. Despre Frigurile intermitente se ocupase în teza de doctorat (1735). Prin „Philosofia botanică“ (1751), Karl Linné face cunoscută, între altele, înțelepciunea naturii. Teoria sa creaționistă este viu criticată în acest secol cu preferințe atee. Un savant luminist cu studii de medicină și botanică la Anvers, de drept la Dijon și cu preocupări și pentru matematici și fizică, este George Louis Buffon (1707 - 1788). El este
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
până la societate și știință. Prin urmare, încercarea unei expuneri asupra "mitului" se izbește în primul rând de o inevitabilă nedumerire: "mitul în ce sens?", "care mit?". Este pertinentă oare plasarea sub aceeași umbrelă conceptuală a miturilor cosmogonice ori a celor creaționiste și escatologice cu mitul progresului din ultimele două secole ori cu cele politice, sau și mai mult, cu cele "științifice" exploatate în literatura științifico-fantastică ori "miturile publicitare" ale societății de consum, sondate, printre alții de către intransigentul Roland Barthes? Orice încercare
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
nu acceptă argumentele de o anumită factură, orice teză, oricât ar fi de justificată, nu va putea fi susținută și acceptată. Spre exemplu, argumentele darwiniste privind apariția și evoluția omului din maimuțe au părut inacceptabile, și chiar scandaloase, partizanilor teoriei creaționiste. Trudy Govier a identificat un număr de patru condiții privind acceptabilitatea premiselor într-o argumentare 60. În primul rând, o premisă este acceptabilă dacă este un adevăr necesar, întrucât nimeni nu poate respinge un argument având caracteristica universalității. Premisele de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
la rațiune conduce la apariția acestui tip pernicios de critică, dând naștere perioadei spiritului critic. Există însă și un alt tip de critică teologică care consideră că ordinea obiectivă la care trebuie să se raporteze, inevitabil, toate lucrurile este ordinea creaționistă sau ordinea creației dumnezeiești. Este clar că a formula o critică, în aceste condiții, este echivalent nu cu a emite o judecată, ci, cu un limbaj teologal mai vechi, a ține scaun de judecată. Acum, ceea ce este normal sau nu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
află în mijlocul sistemului solar, centrul universului fiind undeva lângă Soare. Heliocentrismul, cum s-a numit noua topografie planetară, a zdruncinat fundamentele scripturistice ale credinței creștine, amenințând, în ultimă instanță, însăși viziunea teocentrică asupra universului, ele fiind intrinsec legate. Dacă cosmogonia creaționistă era pusă în discuție, urma în mod firesc ca următorul asalt să fie dat chiar asupra Creatorului. Și ca de atâtea ori în istoria vechiului și noului Israel, Dumnezeu este înlocuit cu idolul, numai că acum omul se idolatrizează pe
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
în care se utilizau lectori specializați de la fizică, care vorbeau de univers, Big Bang, materialism, corectitudinea și validarea științifică a materialismului dialectic, nașterea lumii, și de la biologie despre cum s-a născut omul, darwinismul, toate făcute încât să omoare teoria creaționistă. S.B.: În 1974, Gheorghe Predoaica de la Cabinetul de științe sociale din Institutul Agronomic, atenționa: "Mulți studenți se află în perioada când în conștiința lor au apărut semne de îndoială cu privire la ritualuri, dogme și acestea în condițiile când religia a dispărut
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
a fost chemat, se pare, la partid și la Securitate. S.B.: Deci, atitudinea celorlalți studenți nu era de pe poziția ateismului, ci de pe poziția unei alte confesiuni. D.T.: Da, de pe poziția ortodoxiei. Numai ateism nu era acolo. Puneam în discuție teoria creaționistă și știința. Eram documentat în toate teoriile științifice, căci le studiasem și la facultate. Alții nu știu cum au făcut, eu așa am procedat și chiar am avut o recunoaștere post-revoluționară a atitudinii pe care am avut-o. S.B.: În 1973, Planul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
face mare cinste și D-Voastre. Aș remarca de asemenea contribuția remarcabilă a profesorului Mustață în ultimele două decenii la efortul de promovare și susținere a ideilor evoluționiste în biologie, perioadă în care am asistat la o recrudescență a ideilor creaționiste, deloc de neglijat, și care i-au derutat pe mulți dintre semenii noștri. Aș spune chiar că, după academicianul Nicolae Botnariuc, este a doua „voce” importantă și sonoră din peisajul științific românesc, care a luat atitudine în problemele bioevoluției. În
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
a sinonimiza evoluția cu evoluționismul, care înseamnă o sumă de teorii care încearcă să explice unele mecanisme ale evoluției înseamnă superficialitate, lipsă de logică sau rea voință. A crede că și acum continuă cu aceeași intensitate lupta dintre evoluționiști și creaționiști ca pe timpul lui Darwin probează lipsa de înțelegere și naivitate. De altfel Emil Racoviță a trăit aceleași deziluzii pe care le trăim și noi și și-a exprimat clar poziția față de această controversă: Dacă nu am ști de cine și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
asta rezidă saltul calitativ care ne poate duce În paradis sau În iad. N’a sistematizat știința biologică de până la el, precum a făcut-o un secol Înainte Linné, nașul de botez al speciilor. Nu știu dacă a fost un creaționist, precum Linné care s’a mărginit la a clasifica zisa creație a lui dumnezeu, dintotdeauna și pentru totdeauna, cum considera el speciile. Nu știu dacă a fost un evoluționist, cum Îmi place să-l cred pe biologul actual. Știu doar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
auz etc.), fie stimularea unor plăceri ce-și au geneza în "comportamentul corect evolutiv". Dintr-o perspectivă metafizică putem observa că Frumosul își are geneza în zona Binelui. Mă simt mai apropiat de teoria inteligent design-ului decât de cea creaționistă, în special pentru fundamentele explicative pe care le găsesc în teoria evoluționistă. Teoria inteligent design-ului reușește să împace (deocamdată) abordarea predominant emoțională (de unde-mi vine orientarea către credință) cu cea pretins rațională, aflată în căutare de teorii explicative. (Cu
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
socială ca pe continentul Mu cu sute de mii de ani în urmă. Pe de altă parte, în lumea lor religioasă, oamenii Levantului demonstrau cu certitudine că numerele au o origine divină. Statusul străvechi înrola ca unități componente ale matriței creaționiste, unelte sau ajutoare lui Dumnezeu pentru lucrarea Sa de căpătâi. Niciun animal cu patru picioare, pasăre sau om cu două, cele cinci degete de la membre nu au stat înaintea numerelor ca atare, ci ele erau înaintea tuturor, parte a informației
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Religia fără știință este oarbă 849. În 1925, în Statele Unite ale Americii au apărut primele contradicții severe dintre religie și știință, discutându-se în fața Curții tribunalului din Tennessee cartea lui John Scopes ce preamărea teoria darwinistă a evoluționismului contra doctrinei creaționiste practicată în școli 850. De atunci baza permanentă educațională a constituit în școli teoria evoluționistă. Dar iată că și problemele morale au început să constituie un măr al discordiei, știința accentuând asupra a ceea ce este rău sau bun în viața
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nedezlegată"111. Formularea este lipsită de ambiguități, totul fiind plasat în zona unei enigme de nedezlegat. Avem de-a face clar cu o contrazicere a teoriei evoluționiste enunțate de Charles Darwin, dar și cu evitarea unei explicații de tip religios, creaționist. Același autor folosește sintagma "ființă trezită"112 în încercarea de a explica mecanismele prin care omul devine conștient 113 și creează cultura și civilizația căreia Spengler îi era contemporan. Explicația este una discutabilă, dacă ținem cont că autorul este lipsit
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]