107,545 matches
-
anumită corespondență cu nevoile vizuale și senzoriale ale orășeanului. Procesul seamănă cu manipularea unei camere de luat vederi într-o secvență de film anticipată de un scenariu. Orașul te “trădează”, cum spuneți, cănd mișcarea “camerei” personale nu mai corespunde scenariului creat prin interactia îndelungată cu un loc. Stimulii vizuali creați și anticipați prin experiență zilnică a unui loc nu mai există. Stimulii olfactivi și auditivi din registrul asimilat zilnic timp de decenii dispar și sunt înlocuiți cu aberații în afara limitei biologice
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
nu fac altceva... comentariul lui “lector” e foarte pertinent. sau poate nici unul dintre voi nu vorbește urât în privat, când e nervos?! până una alta “țigan” NU este un comentariu rasist. și nici “păsărica” un comentariu misogin. împuțita este situația creată de această “jurnalistă” - cu ghilimele binemeritate. păcat că se minte în continuare poporul cu televizorul și cu internetul.la noi și la alții, deh... înainte să ne aprindem așa, ce bine ar fi dacă am trage o gură de aer
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
să te protejeze și mai ales suspiciunea de marxism-simulat din “cauza” de trend ).Și tu ...ce faci!?Te prostești și ne prostești! Scoți din context cîteva propoziții de-ale lui Pleșu, le-nsailezi într-un colaj pervers si-ncerci să creezi impresia că, “bietul” om cade sistematic în nas, încercînd să te demoleze cu “penibilul și exasperantul” lui recurs la EXPERIENȚA intilnirii cu comunismul! Desteapta-te Bucurenciule din bovarismul cel de moarte în care te-adincira cele o mie si-una de
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
1907-1964), cu titlul Silent Spring (‘Primăvară tăcută’) și publicată în 1962, rămâne un exemplu al studiului de impact ambiental prezentat publicului larg, influențînd luarea unei decizii majore. După lectură cărții Silent Spring, președintele american John Fitzgerald Kennedy (1917-1963) decide să creeze organizația guvernamentală precursoare pentru actuala agenție de protecție a mediului din Statele Unite ale Americii : EPA (Environmental Protection Agency). A fost recunoscut faptul că degradarea ambientală survine că un produs colateral al procesului de industrializare, si ca mediul natural nu mai
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
curbă ambientală Kuznets. În formă literei U inversata, curbă Kuznets sugerează că la începutul procesului de creștere a bunăstării, deteriorarea ambientală se accentuează numai pînă la un prag, după care starea mediului înconjurător începe să se amelioreze prin efect neliniar creat datorită șporului de afluența. Din păcate, observațiile arată că doar pentru o categorie foarte redusă de poluanți sunt valabile concluziile optimiste derivate din interpretarea curbei Kuznets. Noi considerăm că deteriorarea stării mediului înconjurător este adusă numai de tipul de management
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
motiv că sunt concepte neprețuite. Ecologia Industrială este incontestabil o disciplină academică. Însă dorește să participe și la ‘cultura populară’, cel puțin prin validarea științifică a “etichetelor ecologice” din publicitate, aplicate pe produsele și serviciile oferite de industrii. Etichetele ecologice creează dimensiunea transversala prin care organizația economică este legată de piață. Eticheta ecologică pentru publicitatea unui produs nu este un exemplu de vulgarizare a științei, ci de divulgare a științei. Se considera că Ecologia Industrială poate fi realmente implementată că știința
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
it will add £200m worth of carbon emissions, we will decide that the cost of the power station is £1.2bn, even though its cash price is £1bn. We are creating a new currency.” În theory the carbon price will create a bias against roads and carbon-emitting coal stations and make new “zero carbon” building regulations appear more economic. Decisions about investments în new nuclear power stations will be made exclusively by the private sector, but the social carbon price is
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
este o astfel de idee. Ceea ce-l diferențiază pe Marx de Platon și de alți gânditori care au teoretizat schimbarea ordinii politice și economice este că violența este costructurala marxismului. De aceea Marx nu poate fi studiat inocent. Marx a creat o teorie coerentă și unitară. Nu poate fi recuperat pe fragmente, cum vrea dl Bucurenci. Marxismul vestic este o teorie politică salonarda, care ignoră hecatombele lăsate în urmă de comunism, oriunde a fost el aplicat. Intelectualii de stânga trebuie să
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
organizare a societății, ele nu sunt simple etape istorice, cum crede Marx. Omul trebuie să se obișnuiască cu starea de creatură căzută. Noi nu trăim în paradis. Capitalismul are multe hibe, dar este perfectibil și permite critică din interior. Liberalismul creează sisteme de perfectibilizare a capitalismului. Pentru speranța, omul are la dispoziție religia și promisiunea mântuirii. Violență nu trebuie acceptată sub nici o formă. Pentru mine este de neconceput cum poate o ființă umană să pălmuiască altă ființă umană, care este motorul
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
România, comunismul nu a fost asumat. Noi n-am fost în stare nici măcar să facem ceva cu această groaznică pățanie istorică. Arhivele nu au fost instrumentă lizate, ele au fost făcute de comuniști pentru comuniști. Or, ele trebuie folosite, trebuie creat un intreg eșafodaj de cercetare în jurul lor. Experiență comunistă trebuie asumată și depășită, pentru a putea vorbi cu intelectualii din vest. Mă bucur că am aflat ce cred un numar de intelectuali de dreapta despre marxism. Dați-mi voie să
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
din ideal, ci din slăbiciunea pe care o resimte omul captiv în idealul sau. 8. Ce se schimbă în analiza dacă vom considera Manifestul PC o declarație de război? 9. Marxismul- filosofie a speranței? Ce s-ar întîmplă dacă am crea speranța că paradisul poate fi cucerit? Nu s-ar găsi destui nebuni? 10. “Am fost în Est. Nu există marxism.” (parafrază la Gagarin). 11. Marxismul religizant este un instrument de manipulare în mină celor săraci, care le permite să-și
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
zece studenți ai acesteia, puși a defila în fața telespectatorilor, era românul Ilarion Pavel, care a comunicat că mai are încă cinci colegi compatrioți și că, statistic, cei șase conaționali ai noștri alcătuiesc națiunea străină cel mai bine reprezentată la școala creată de Napoleon. Există patriotisme și patriotisme! Precum ciupercile, unele sînt toxice, altele hrănitoare. Cu atît mai sesizantă e mîndria patriotică a acestui condei lucid (și acid), cu cît ea pornește de la un motiv aparent minimal, la antipodul demagogicelor hiperbolizări, căruia
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
și glume, alții preferă o stare de permanentă gravitate. Dincolo de această bogată tipologie a profesorilor, lecția de deschidere este necesară. O bună lecție de deschidere pretinde, desigur, o cultură mult mai vastă decât materia propriu-zisă care va fi predată. Ea creează cadrul general al cursului care demarează, contextul său cultural și istoric, discută semnificația generală a obiectului său, presupozițiile pe care le adoptă, legătura cu alte domenii ale culturii, cu alte cursuri, anterioare, concomitente sau ulterioare, dând în același timp o
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
Volumul cu pricina a apărut la editura Boulder, Colorado, o mică întreprindere specializată, între altele, în studii est-europene. Cunosc destule titluri ale acestei edituri, pentru că acolo au publicat și o serie de autori români, de unde deduc existența unui anumit "vad" creat cu mai mulți ani în urmă. Fără a micșora meritele autorilor și ale cărților (mai ales ale celor pe care nu le-am citit!), mă amuză obstinația lor de a insista că respectivele volume sunt "distributed by Columbia University Press
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
Cultural Palatele Brâncovenești au organizat la Mogoșoaia un eveniment unic, o expoziție-eseu pe tema zestrei. Cercetătorii Aurelia Tudor de la Muzeul Satului și Doina Mândru, directorul Centrului Cultural..., alături de cel care a conceput efectiv expoziția, designerul și graficianul Ioan Cuciurcă, au creat un discurs vizual cu o epică subiacentă de-a dreptul spectaculoasă. Premisa acestui scenariu, adică zestrea, deși aparent o simplă abstracțiune pentru că ea desemnează mai mult un ceremonial și o lume dispersă decît o realitate ușor perceptibilă, a fost transformată
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
accesoriile aferente, în vreme ce femeia aducea inventarul de interior, bunurile casei, în special cele din categoria mobilă. Această contribuție complementară așeza părțile sub semnul întregului și asigura, de la bun început, un cadru ferm pentru buna funcționare a tînărului mecanism familial. O dată creată această premisă, nu rămînea decît opțiunea consolidării și a sporirii în timp. Pînă și imperativul stabilității familiale era încorporat în zestre, din moment ce destrămarea unei familii nu atrăgea automat după sine și recuperarea bunurilor aduse în patrimoniul comun dacă vinovăția era
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
în loc să-și pună scaunul la bătaie pe chestiuni de administrare a țării, o face în probleme de politică externă. Ar fi fost un semn de bărbăție dacă dl Năstase și-ar fi dat demisia pentru c-a fost incapabil să creeze cele 900 000 de locuri de muncă promise, să reducă impozitele și cotele TVA, să privaztizeze marii monștri industriali etc. în schimb, el e dispus să demisioneze dacă nu vom fi admiși în N.A.T.O. Să fim serioși! Subliminal, el
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
pitorești și reprezentative ( în ceea ce privește modul în care a fost înțeleasă și aplicată democrația la noi). Vreischte, care are mereu ceva de împărțit cu polițiștii englezi (probabil în amintirea relațiilor afectuoase cu milițienii români) și cu balamucul, vorbește anapoda, se isterizează, creează din proprie inițiativă situații absurde (absurde în acest context dar reale pe vremea comunismului mioritic, cum ar fi interogatoriile de la miliție). Autorul-personaj, sau autorul implicat, cum l-ar numi W.C. Booth, uită mereu unde se află, cu cine vorbește, amintindu
Satir dansând by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14717_a_16042]
-
la Marian Victor Buciu, conferențiarul doctor de la Facultatea de Litere a Universității din Craiova unde predă cursuri de istoria literaturii române interbelice și postbelice concepe monografia despre romanul Animale bolnave al lui Nicolae Breban folosindu-se de un instrumentar critic creat de el însuși, onto-retorica, de reorientare post-structuralistă și post-deconstrucționistă. Această onto-retorică presupune o dialectică interpretativă, nuanțată până la detaliul și relația infinitezimale, având drept scop cunoașterea identității retorice și poetologice a operelor. Domnul M. V. Buciu se apropie, prin urmare, de creația
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
meu, pictorul, Instigatorul ocult, aparținând probabil unei secte care nu a ajuns încă în România și care ar da bătaie de cap S.R.I.-ului. El socotea, de ex., că fără studii, fără belearte, fără academie, primitivii izolați de restul umanității creaseră în mijlocul Pacificului un Om real în fine, stăpânit de instincte, pe care prejudecățile, tabuurile, ideologiile lumii culte, îl ocultau... Fără vreo școală înaltă. Doar dacă în vreo colibă de-a lor, de lut, secretă, cine știe, n-or fi ascunzând
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
sentimentelor și fără explozii pătimașe în desfășurarea raționamentelor. Le-a combinat într-un amalgam al cărui secret îl deține. A jucat teatru clasic și contemporan, eroi și mediocrități, intelectuali și băieți cu bască, personalități accentuate și purtători ai nimicului, a creat o lume independentă de el, fără sens și fără relief în absența lui. Nu o să închei cu insulta de a-l considera un artist sau un om modest: Victor Rebengiuc are orgoliul artistului împlinit, el știe pe ce lume e
Omul din artist și invers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14729_a_16054]
-
strecoară, e drept, rar, și cîte un film bunicel. Și dacă tot sîntem la sport, iată sîmbătă, 28, HBO a programat la o oră de vîrf, filmul american Titanii, inspirat dintr-un fapt real: o echipă școlară de fotbal american creată de un antrenor negru (formidabil, în rol, Denzel Washington) împotriva prejudecăților rasiale ale localnicilor. Reușita nu e doar de or-din sportiv, ci și social. Brusc o comunitate oarecare din statul Virginia se trezește din coșmarurile ei rasiale și acceptă că
Ratingul are sex by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14736_a_16061]
-
de citate e în parte liniștitoare: se constată că de fapt forma se găsește, în majoritatea cazurilor, în texte scrise în engleză și mai ales ca denumire comercială: pentru mașini, filtre de cafea, hoteluri etc. Marea frecvență a acestor apariții creează însă o senzație de familiaritate care favorizează transpunerea formei în română. Textele românești în care e atestat comfort aparțin de altfel, în cea mai mare parte, aceleiași categorii stilistice: sînt anunțuri publicitare, adesea traduceri sau prelucrări grăbite și neglijente ale
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
ro/masini second-hand); "2 băi, faianță, gresie, apometre, gaz. Situat zona centrală (...), 3 camere, comfort II" (luchystar.itgo.com). Din păcate, nu cred că ne putem consola cu ideea că supărătoarea formă va rămîne izolată în efemere texte publicitare: tocmai acestea creează obișnuința, dovedită de aparițiile în liste de discuții, în scrisori ale unor neprofesioniști ai scrisului: "însă bănuiesc că îți place comfortul (ai adus aminte de faptul că poți trăi foarte bine în România cu...1500 euro, ceea ce denotă prezența unei
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
autorul vrea cu orice chip să le surprindă. Mai întîi punctul de referință. La Mircea Daneliuc întîlnim o atitudine scriitoricească tipic postdecembristă. Fie că scrie despre anii '50, '80 sau '90, întotdeauna vocea naratorului nu ne va înșela - este conturată, creată după "Marea păcăleală din '89". Deja un lucru inedit pentru că majoritatea scriitorilor care au scris despre acea epocă după '89 aveau deja niște reflexe formate. La ei, naratorul va fi întotdeauna o "Mare păcăleală", de cîte ori vor încerca o
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]