11,169 matches
-
din blocajul canadian. Moare/se sinucide, ispășindu-și singurătatea prin credință, după ce încercase același lucru prin iubire și ficțiune. A. Romanul nu alunecă involuntar către tema morții; dispozitivul narativ și situația epică sunt angrenate în tematizare de un lucid spirit creator. În mod voluntar, Gabriel Chifu se înscrie pe direcția epicii care „face literatură din relatarea morții unei persoane” (așa cum afirmă într-un articol din „Luceafărul” nr. 9/2008). Alegerea sa se circumscrie cu evidență acelei componente a unui proiect artistic
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
Moldovei medievale. E aici și omagiul anodinului intermediar al evenimentului, cel care speră cu fervoare să i se atenueze cât-de-cât vina autoasumată de a fi redactat capitolul “Fiii satului” din numita monografie fără prezența capitală a Tamarei Antal (Ioniță), singura creatoare de artă plastică având filiație mirosloveșteană. P.S. Autorul acestui modest demers salută respectuos și prezența la eveniment a d-lui Toni Antal, jovialul soț al artistei, precum și pe cea a distinsului muzician Dan Pompiliu, component al Filarmonicii băcăuane “Mihail Jora
ÎNSEMNE CIVILIZATOARE ALE SATULUI (SAU) PICTORIŢA BĂCĂUANĂ TAMARA ANTAL S-A ÎNTORS APOTEOTIC ACASĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1443548703.html [Corola-blog/BlogPost/343922_a_345251]
-
culturale, a revistei Bogdania și a colaboratorilor; - momente artistice care au încântat întreaga asistență. Domnul Ionel Marin, președintele Asociației Cultural-Umanitare „BOGDANIA” a precizat că juriul, prezent la festivitate, a evaluat și apreciat cu obiectivitate lucrările concurenților. La concurs au participat creatori elevi, studenți și tineri cu vârsta până, inclusiv 30 de ani. Consider că și în acest an organizarea, desfășurarea și festivitatea de premiere s-a desfășurat normal, cu seriozitate și competența. Au fost felicitați deopotrivă organizatorul Concursului, juriul, colaboratori și
REVISTA BOGDANIA VA UREAZA SARBATORI FERICITE !. REMEMBER 2013 :GALA PREMIILOR FESTIVALULUI – CONCURS NATIONAL DE CREATIE LITERARA “BOGDANIA”, EDITIA A II-A, FOCSANI de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1091 by http://confluente.ro/Revista_bogdania_va_ureaza_sar_mihai_marin_1388050149.html [Corola-blog/BlogPost/347604_a_348933]
-
o denumeau a zecea simfonie beethoveniană. Ea a avut un lung proces de gestație, din 1855 până în 1876. Simfonia I nu a fost rezultatul unei acțiuni artistice demonstrative, ci un genial proces de ilustrare sonoră a frământărilor romantice, un efort creator de comunicare artistică a noilor idealuri romantice. Brahms folosește un ansamblu orchestral de tip romantic, în schimb se menține echilibrat din punctul de vedere al sonorităților, de multe ori preferând expresivități clasice. De remarcat este faptul că procesele conflictuale, atât
FILARMONICA „BANATUL”Avancronica de concert by http://uzp.org.ro/filarmonica-banatulavancronica-de-concert-15/ [Corola-blog/BlogPost/93610_a_94902]
-
Ceea ce denotă o tristă carență a conducătorilor. Prin ceea ce a fost și a reprezentat în vieața neamului, țăranul român nu se putea să nu devină îndreptarul culturii naționale, mai cu seamă în ce privește literatura și artele. Când, după dobândirea libertăților, forțele creatoare românești s’au deșteptat și au apărut poeții, artiștii și învățații, toate bunăvoințele și uneori talentul real s’au poticnit din lipsa instrumentului de expresie de o parte și de altă parte a unei temelii durabile pe care să se
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
și înțeles și de orășeni pentru a deveni marea lege a neamului pe care nimeni să n’o mai înfrângă și nici să n’o nesocotească. Intre sat și oraș trebue să se creeze simbioza care să potențeze toate puterile creatoare. Numai simbioza aceasta va naște marea cultură românească de care în sfârșit va beneficia și țăranul român, conservatorul trecutului și tinereții noastre. De aceea azi și încă multă vreme, spre țăranul român trebue să ne întoarcem necontenit. Fiindcă, precum Anteu
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
balsam pe sufletele tuturor celor care gemeau în temnițele țării. Trebuie menționată o trăsătură distinctivă pe care o considerăm esențială a liricii de detenție și anume: dacă poezia, în genere, se pretează cel mai bine la decontextualizarea spațio-temporală a momentului creator, prin aceasta ea îmbogățindu-se cu înțelesuri noi și ca atare sporindu-și strălucirea, poezia carcerală, și mai ales cea a închisorilor și lagărelor comuniste, nu poate fi pe deplin înțeleasă decât aplicându-i-se această contextualizare. Incapabil de creație
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
îi alimentează egoismul, egocentrismul, continua sfâșiere în lupta cu sine și cu lumea. Are de câștigat creația, cu observația că prea plin de sine, prea mândru ca să asculte păreri uneori pertinente, egocentricul poate pierde din vedere un aspect esențial muncii creatoare: critica și, mai ales, autocritica. Paradoxal este însă un lucru: tocmai libertatea de exprimare este cea care sugrumă încă din fașă acțiunea. Vorbim mult și facem tot mai puțin. Gălăgia, tărăboiul cu orice preț, ia locul faptei... « Fapte, nu vorbe
GĂLĂGIA... de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1457607060.html [Corola-blog/BlogPost/363399_a_364728]
-
ne eliberează”. Gândurile cele mai sublime sunt, desigur, cele despre Îngeri care se identifică în concepția Alexandrei Mihalache cu copiii: „Un copil poate zidi veșnicia în lacrima unui înger doar printr-un surâs”. Unele definiții sunt poetice, ori despre harul creator, se cunoaște mâna poetei: „Aș vrea să ningă cu iertare din ochii universului”. Pe lângă aceste poeme într-un vers, autoarea strecoară adevăruri adânci, filozofice: „Deși trăim în același univers, fiecare are universul său”; „Oamenii trebuie să uite că nu au
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1485938820.html [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
Armenescu, Editura, 2014 Această lucrare este un semn de neuitare față de martirii neamului românesc care nu au vrut să se lepede de credința lor. Ce poate fi mai frumos, mai înălțător, mai vrednic de laudă, decât să aduci slavă Dumnezeului Creator? Acest lucru te edifică în ochii lui Dumnezeu și ai oamenilor. Sinceritatea trăirii cuvântului este însă necesară. Aici nu încap mistificări pentru că nu e bine să te joci cu Dumnezeu. Literatura religioasă s-a impus în ultimele decenii ca fiind
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1404660974.html [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
de rege al florilor așa cum poetul este legat de ”cerul de hârtie/ până la vârfurile/ aripilor literelor/ de cenușă/ Icar servil/ am descătușat/ penele/ izvorului/bându-i/ toate cuvintele (”Scriu” pag. 129). Poetul e obligat să se înalțe prin intermediul actului său creator ”înaltul devine/ fluturele din mine/ cutez să respir/ păstrez veșnicia/ în secunda cuvântului/ pe care nu mai vreau să-l răstignez/ istoria mea/ rămâne (”Infinit” pag. 82). Zburând printre flori, fluturele, el regele, semnifică și sufletul unui războinic, căzut pe
ELISABETA IOSIF SUB ZODIA FLUTURELUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1443359663.html [Corola-blog/BlogPost/377558_a_378887]
-
Homo Significans”, lucrare apărută la Editura Enciclopedică în anul 1970 - pentru a justifica în oarecare măsură, necesitatea abordării, fie și nesistematice, a limbajului publicistic sau a celui din alte forme media sau literar-științifice și nu numai: „Omul este singura ființă creatoare de semnificații, deoarece numai el a reușit să diferențieze materia consumabilă - hrană, îmbrăcăminte, locuință de materia neconsumabilă, unelte, gesturi, sunete, figuri”. Deci, Homo Significans - creator și beneficiar de semne trăiește mereu în două lumi paralele și interdependente: în lumea obiectelor
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_iv_.html [Corola-blog/BlogPost/366707_a_368036]
-
un fel de pasiune (sin)ucigașă, pătimașă din cale-afară, dacă nu cumva o meserie. Pentru a numi nimicul din noi, la ce altceva am mai putea apela !? Mai ieri, limba de lemn era ambuscada în care cădea gândirea liberă, nuanțată, creatoare. Ea tăiase respirația și secerase de semnificații limbajul cotidian, nuanțat, de relief și nevoit a se înghesui în creuzetul propagandei oficiale. Limba de lemn contaminase până și gestica fiecăruia, gâtuită în neputința ei de a se elibera dintr-o sinoptică
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_iv_.html [Corola-blog/BlogPost/366707_a_368036]
-
o stare de plăcută amețeală. Câteva păsări ciripesc, cântă legănându-se pe ramuri. Din gâtlejurile lor mici țâșnesc triluri în cinstea primăverii sosite. Razele soarelui vibrează ca râsul îngerilor fericiți, printre ramurile arborilor cu mici frunzișoare verzi (ah! verdele, principiul creator!) și muguri fragezi, gata să se desfacă... Pământul se bucură, respiră ... Totuși e rece, mă retrag în casă, mă așez la computer. Aș vrea să scriu ceva, ceva despre neliniștea acestui anotimp, despre flori și despre femeile care, după spusele
FEMEILE ŞI FLORILE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Femeile_si_florile_vavila_popovici_1330626591.html [Corola-blog/BlogPost/365238_a_366567]
-
lăuntric. Cred în scânteia divină a omului și în capacitatea lui de a înfrânge răul din lume, cred în frumusețea, bunătatea și adevărul său, în putința lui de a se depăși până la jertfă și sfințenie, cred în libertatea, în forța creatoare, în iubirea, lacrima și bucuriile lui, cred în zborul omului spre lumina taborică.. Fie ca Anul 2017 să ne aducă pace, sănătate, multe bucurii, fericire, împlinire, prosperitate, realizări atât în plan personal, familial, cât și profesional. Fie ca Dumnezeu să
GÂNDURI ALBASTRE, DE CRĂCIUN! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1482485541.html [Corola-blog/BlogPost/379209_a_380538]
-
spune: „Ecouri de revoltă și de jale”, revolta celor care ne-au tolerat creația și jalea noastră, a celor care am lumit și am desconsiderat iubirea de uman și de speranță a inteligenței protectoare, sfidându-ne prin ignoranța profană eul creator: „Durere fără nume / Pe om... / Toți se gândeau la viața lor, / La dispariția lor” (Largo). Ar trebui să le citim până memoria noastră va putea uni cugetul cu speranța asupra codului principal al acestor versuri bacoviene și să conștientizăm că
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Plansul_bacovian_si_revelarea_motivat_stefan_lucian_muresanu_1339849549.html [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
entități mărețe asupra egoului teluric, să suspine: „Un rai, plăcere este viața - / Nu are cum a fi mai bine” (Și dacă). Conștient de tot ce are să fie poetul-om trăiește nu pentru a fi, ci pentru ideea înălțătoare a eului creator, care se va desprinde din trupul umbrei sale urcând, de fapt, acolo unde îi este locul, într-o dimensiune superioară a ființei matricei sale: „Când vântul va boci, din nou, la cei de jos, la cei de sus, - / La geamul
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Plansul_bacovian_si_revelarea_motivat_stefan_lucian_muresanu_1339849549.html [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
pentru mine. Acest fapt a reprezentat un punct de pornire în dialogul cu ceilalți, făcându-mă să conștientizez mai adânc rolul omului, acela de a fi o ființă a dialogului, mai ales a dialogului extins, prin participare liturgică și manifestări creatoare. O situație fără ieșire este caracterizată tocmai prin faptul că nu se întrevede o rezolvare în urma tuturor încercărilor noastre de raționalizare a situației. Atunci o soluție fericită ar putea veni în urma încredințării de sine în voia lui Dumnezeu, pentru că o
PUTEREA CUVANTULUI INTERVIU CU SCRIITORUL FLORIN CARAGIU de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_puterea_cuvantului_interviu_cu_scriitorul_florin_caragiu.html [Corola-blog/BlogPost/342491_a_343820]
-
că atmosfera lumii fiecăruia este creată după felul în care el simte. Din păcate, se pare că adesea uităm să simțim, și că nu mai avem nici curaj să simțim. Cu timpul am devenit imitatori și consumatori, și mai puțin creatori și rugători. - Care este rolul cuvântului, cu trimitere la Logos și la sfântul Apostol Ioan? - După Evanghelia lui Ioan, în Logos este viață și lumină. Lumea este a Cuvântului, dar se poate ca fiind a Cuvântului să nu-L primească
PUTEREA CUVANTULUI INTERVIU CU SCRIITORUL FLORIN CARAGIU de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_puterea_cuvantului_interviu_cu_scriitorul_florin_caragiu.html [Corola-blog/BlogPost/342491_a_343820]
-
TAPALAGĂ, GEORGE CONSTANTIN ș.a., pentru care marea poezie a spațiului românesc și a lumii, respectiv distincția interpretării dramaturgice, reprezentau veritabile laturi congenere cu ființa fiecăruia dintre aceștia în parte. Fie și numai dacă ne ducem cu gândul la cuprinzătoarea dimensiune creatoare a TAMAREI BUCIUCEANU-BOTEZ - dimensiune marcată de un lanț de date cu vizibilă înclinație tragicomică și consubstanțială nu doar cu temperamentul său vădit dezinvolt, dar și cu o personalitate sensibilă și fermă, care a descris un soi de facies al perimetrului
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_copacii_nu_mo_magdalena_albu_1368610046.html [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
apuseană a sec. al XX - lea. Referindu-ne la primul capitol - „Părintele Dumitru Stăniloae ca teolog neopatristic”, aflat între paginile 15-68, care este alcătuit din trei subcapitole - vom reține, în mod special felul în care autorul înțelege și prezintă raportarea creatoare a Părintelui Stăniloae la Tradiția Bisericii. Această raportare s-a făcut într-un mod ce poate fi caracterizat drept echilibrat, dinamic și deplin. De asemenea, este accentuată întreaga evoluție teologică a Părintelui Stăniloae, de la remarcarea primejdiei metodei scolastice până la teologia
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_stefan_toma_.html [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
de către unii a gândirii sale, cu Părintele Dumitru Stăniloae în persoană, demonstrând și în acest fel că actualitatea teologului român se identifică cu actualitatea teologiei patristice. Valorificarea de către autor a aparatului critic și bibliografic s-a realizat într-un mod creator, dovedind o susținută și temeinică cunoaștere a terminologiei dogmatice, ca și a temei pe care a studiat-o, motiv pentru care dorim ca această carte să fie publicată cât mai curând, și în limba română. Drd. Stelian Gomboș. Referință Bibliografică
STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_stefan_toma_.html [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
-
și literar se estompează, urmele se atenuează, indicii, indicatorii și semnele de specificitate discursivă se obscurizează. Un mesaj proiectat dual este dezvoltat dual. În orice caz, năzuința de sub mesajul proiectat, oricât de detașat de mesajul său s-ar prezenta spiritul creator, nu are împăcare până discursul nu se închide ca obligat de perfecțiunea mesajului inițial. Ideea este că niciodată din nucleul literaturității nu va lipsi filosoficul. Sincretismul literaturii cu filosofia a fost, s-a păstrat și va rămâne pentru totdeauna. Partajează
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: Fundamentele sincretismului literarului cu filosoficul by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-sri-undamentele-sincretismului-literarului-cu-filosoficul/ [Corola-blog/BlogPost/339595_a_340924]
-
fi prevestitoare de rău... “Superstiții”, își zise ea, contemplând uluită minunatul apus... Clădirile, străzile, pomii, împrumutaseră culorile cerului. Forma și contururile universului dispăruseră, nu mai erau la locul lor, totul se afla într-o comuniune perfectă, sub imperiul unei forțe creatoare, care se varsă, necontenit, peste lucrurile trecătoare. Infinitul îndepărtat atingea infinitul apropiat, indisolubil unite, într-o fracțiune din suma universului, umplându-i sufletul de frumusețe și mulțumire. Era absorbită total de acest miraj și trăia într-o fuziune intimă cu
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1430854804.html [Corola-blog/BlogPost/379722_a_381051]
-
un loc unde „sunt cărți, sunt vise, sunt idealuri, sunt oameni talentați”. Altădată autorul descrie magia nopților albe de la Tel Aviv sau scrie rânduri inspirate despre o mare scriitoare, Gina Sebastian Alcalay, surprinsă la 80 de ani în solitudinea ei creatoare, „fără soțul care s-a pierdut, fără prieteni adevărați, fără fiul care este peste țări și mări, fără Leonard Bernstein, pe care l-a divinizat - fără nimeni și nimic, este singură în luciditatea ei, doar cu cărțile ei, doar cu
UN MAESTRU AL REPORTAJULUI – RONI CĂCIULARU de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_cristofor_1404382362.html [Corola-blog/BlogPost/374355_a_375684]