4,329 matches
-
se îndrepta. Potrivit învățăturii creștin-ortodoxe, înainte de venirea Mântuitorului, între om și Dumnezeu se crease o prăpastie adâncă. Sfinții Părinți susțin că trei lucruri îl despart pe om de Dumnezeu: Firea omenească - omul a fost creat de Dumnezeu și ca orice creatură are un început și un sfârșit; Păcatul - omul în păcat se naște și cu păcatul se luptă toată viața; Moartea - omul ca orice vietate de pe pământ care are viață, se naște, trăiește și moare. Dumnezeu a desființat această prăpastie prin
CE IL DESPARTE PE OM DE DUMNEZEU? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1480781403.html [Corola-blog/BlogPost/379206_a_380535]
-
de izvorul dulce și veșnic proaspăt al Înțelepciunii Divine. Și din acest punct de vedere, Biblia, Sfintele Evanghelii sunt comori de har inepuizabile, sursă nesecată de inspirație pentru toți creatorii, indiferent de modalitățile lor de expresie. De două mii de ani, creatura se adresează Creatorului ei, în fel și chip. Prin desene, icoane, temple sacre, muzică sacră, scrieri religioase, alte genuri de artă. Fiecare dorește să redea cât mai fidel, simțământul de iubire și credință față de Cel Atotputernic. Apariția unei Antologii de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/poeti-romani-slavind-dumnezeirea/ [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
aproape viața poporului Israel. Tot revelația supranaturală a însoțit de la început și revelația naturală care nu poate fi explicată și înțeleasă fără ajutorul celei supranaturale. Numai ambele revelații îl pot îndemna pe om să creadă că și el este o creatură a lui Dumnezeu, ca și tot Universul”[6]. Revelația supranaturală nu suprimă natura persoanei umane, ci caută să o ridice din planul existenței sale inferioare, prin desăvârșire spirituală, în planul aspirațiilor sale, în planul eternizării. Pentru aceasta i se cere
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449572975.html [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
desăvârșit de sus este, pogorând de la Părintele luminilor” (Iacov 1:17). Tradiția patristică vobește despre două căi prin care Dumnezeu ni se descoperă: I. Ο descoperire a lui Dumnezeu în și prin creație în urma căreia omul, văzând frumusețea și armonia creaturilor, Îl cunoaște pe Dumnezeu și-L laudă. Foarte sugestive în acest sens sunt textele de la Ps. 18:1-4; II Macab. 7:28 și mai ales Rom. 1:20; și II. O descoperire a lui Dumnezeu în istorie, înțelegând prin aceasta
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449572975.html [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
credința, singură în stare să impună o atitudine fermă. Se vorbește deci de o luptă care se duce pe plan spiritual, dar în care - trebuie remarcat - creaturalul are un aport deloc lipsit de importanță. Prin structura dihotomică, omul, și el creatură, este așezat între ființa pur spirituală și starea pur materială, amândouă reprezentând tendințe ce nu pot fi ignorate. Este foarte adevărat că forțele lor sunt inegale, dar la fel de adevărat este ca și păcatul a introdus în lume situația anormală de
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
adâncurile spirituale. Deși opera - în mare măsură - harului, virtutea nu dovedește deci libertatea umană care poate oscila între a conlucra ori nu cu Dumnezeu, semn al recunoașterii sau al nerecunoașterii Lui ca existență de Sine, pur spirituală, personală, superioară oricăror creaturi: < > 10. Stăruința în lucrarea binelui ne apropie Binele cel mai presus de minte și de fire, făcându-L cunoscut nouă și noi devenind cunoscuți Lui prin descoperirea bucuriilor de care ne putem împărtăși, ca și a elementelor proprii prin mijlocirea
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
care ne putem împărtăși, ca și a elementelor proprii prin mijlocirea cărora receptăm existența și valoarea acelui bine. Se produce o deschidere înspre Creator, care umple de Sine (cu har și energie necreată, nu cu ființa) înțelegerea, voința și simțirea creaturii raționale, aptă și să perceapă misterul dumnezeirii și să tindă către el. Puterile spirituale, fortificate la maxim și potențate să-și ofere existența celui mai nobil scop - al îndumnezeirii - vor simți nevoia înlăturării actului de slujire a celor materiale și
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
împlinirii mistice. Treapta iluminării pleacă de la considerentul prezenței darurilor Sfântului Duh în persoana umană, a înțelegerii semnificației lor și a fructificării prin contemplarea făpturilor, că cele ce pot trimite mai departe spre cuprinderea, în rugăciune, a rațiunilor divine existente în creaturi. Se trece de la cunoașterea voalată, ca în oglindă, la < >, adică la dezlegarea tainelor aflate în adâncurile lucrurilor și ale existențelor. Realități inteligibile, dar pline de sens, trimit - atunci când pot fi pătrunse - la Realitatea Cea mai plină de sens. Între noi
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
se găsi și a-și recunoaște starea de nevrednicie și păcătoșenie. < > 13. Trecerea din faza iluminării în cea a desăvârșirii se realizează în cea mai mare parte datorită întoarcerii rațiunii umane în sine, act prin care omul se recunoaște simplă creatură și simte izvorul harului, prin care cunoaște pârga bucuriei spirituale de care poate beneficia. Acesta este rostul smereniei, iar punctul culminant al rugăciunii îl determină să intuiască, dincolo de neputința sa, puterea lui Dumnezeu de a-l face nemuritor: < > 14. Vederea
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
de-a valma fără nici o legătură, Abstracționând talentul ce li-i dat de la natură; Caută cu dinadinsul modernismul ce-i în vogă Contestând poemul clasic cu un drept ce și-l arogă. Știu că este loc sub soare pentru orice creatură, Iar într-o bibliotecă, pentru orice scriitură, Dar păcatul este mare să vă irosiți talentul Prinși de modernismul care vă absoarbe ca torentul! Referință Bibliografică: Albe versuri... / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1985, Anul VI, 07 iunie
ALBE VERSURI... de NELU PREDA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/nelu_preda_1465292234.html [Corola-blog/BlogPost/379339_a_380668]
-
cale, din întâmplare, face curățenie, împroșcându-și până și confrații de breaslă și de uniune, dă cu mă-tura, lipește etichete și, în numele curățeniei perfecte, scuipă, triumfător, pe provincialismul tuturor care, din nefericire, nu-i provoacă fericire și intelectuala plăcere. Creatură cameleoni-că și târâtoare, cu verde de Paris în gușă, ia, de fiecare dată, altă întruchipare - formă sigură de degradare! - semnând, încolțită, când „Ifigenia”, când „din Taurida”, când „Tauridi”. Maestră în „Lovește și fugi!”, de data aceasta, atacă revista „Constelații diamantine
IFIGENIA RECIDIVEAZĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/janet_nica_1411910834.html [Corola-blog/BlogPost/353136_a_354465]
-
-Vreau să cred că tu ești sincer, că mă vrei cu-adevărat, că ai vrea să-ți fiu soție, trebuie să știi băiete, nu uita: cu altele, eu, nu te împart!" Șade-nmărmurit băiatul, amuzat dar și confuz, privește la creatura, frumoasă nimic de spus, ce-ntr-o singură privire și c-o singură suflare, gândului dădu-se viață, răspicat, cu voce tare. Încolțit, făr' de scăpare, cu răspunsul, așteptat, coboară în cugetare, din ce în ce mai încurcat. "Of! Ce-mi trebui vrăjeală? Cum
....SĂ MAI ŞI ZÂMBIM! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1420312238.html [Corola-blog/BlogPost/357817_a_359146]
-
Din farmecul vieții gust ca năucul.” (Am vizitat lumea tăcerilor). De fapt, nu este prima dată când omul îl judecă pe Dumnezeu. Să ne amintim Judecata lui Isus Cristos, condamnarea Lui urmată de răstignire. Dumnezeu osândit la moarte de propria creatură. Preotul din vecie judecat de tribunalul uman. Cel investit cu Judecata Supremă anchetat de un om. Cel care iartă, pedepsit de cel neiertător. Cel Drept, mort pentru cel mai nedrepți de pe lume. Majestatea Divină călcată-n picioare de ignoranța umană
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
spirituală foarte evidentă. Ca persoană, omul nu este o ființă singuratică, ci este întotdeauna în relație cu Dumnezeu și cu semenii, și prin aceasta cu societatea, cu creația întreagă. Ontologic vorbind, omul este într-adevăr legat de Creator și de creatura Sa, chiar dacă nu are conștiința și cunoștința acestei relații. Înzestrat de Creator cu aspirația spre comuniune, omul simte nevoia să comunice și altuia viața sa interioară. A dialoga cu altul despre lucruri exterioare, nu-l mulțumește, ci simte dorința de
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_arhimandrit_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/355693_a_357022]
-
transformare autentică, o transformare a naturii umane” ( Erich Kahler, The Tower and the Abyss, New York, George Braziller, Inc., 1957, p. 225). Lumea rămasă după genocidurile nihiliste nu mai are aproape nici o rămășiță de speranță. Toate metamorfozele se manifestă în aceste creaturi aproape șterse. Sunt mai de grabă chipuri „reglate”după tiparul lumii în care trăiesc, o lume care nu este ostilă, ci întru totul alienată, nu inumană, ci „a-umană” [termenul aparține lui Erich Kahler, op. cit. p. 15], ( Părintele Serafim Rose
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1336158733.html [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
pornire. Soluția era să o împingem amândoi și când va porni eu să urc primul, urmat de tovul din spate. A și pornit, dar ambreiajul ne mai funcționând ca lumea nu am putut să fug în același ritm cu nărăvașa creatură nemțească! Eu țineam mâinile pe ghidon, fugind pe langa ea, iar după noi, gâfâind tovarășul cu burtică de la partid! La un moment dat nu am mai putut pasul cu viteza motocicletei așa ca mi-a scâpat din mâini și dusă a
SARCINA DE PARTID de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1420526636.html [Corola-blog/BlogPost/352215_a_353544]
-
nu făcură vreo cinzeci de pași, că și văzură un căprior într-un luminiș. Ionuț, extaziat de priveliștea apărută pe neașteptate, dădu glas tare: - Bunica, vezi ce blană roșcată și lucioasă are? Și ce cornițe ! - Da, puiule, Dumnezeu a făcut creaturile Sale să fie minunate, să te bucuri când le vezi în pădure. Să fie lumea cât mai frumoasă, să vină copiii cu drag s-o vadă ! Căpriorul dispăru în desiș. Dar ceva foșni printre tufe. A, nu fusese decât o
CU BUNICA LA FRAGI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1493814181.html [Corola-blog/BlogPost/379963_a_381292]
-
stilul personal. Suntem datori cu cinstea și cu respectul unii față de alții Omul este mărginit, posibilitățile lui fiind limitate. Dumnezeu este Ființă nemărginită, iar puterea Sa creatoare este infinită. Dumnezeu creează în mod unic, nu repetă; fiecare ființă este o creatură nouă, oglindind în ființa ei ceva din strălucirea și infinitatea dumnezeiască. De aceea Sfinții Părinți spuneau: „Ai văzut omul, ai văzut pe Dumnezeu!”. Tocmai de aceea în cinstirea sfintelor icoane nu cinstim lemnul și culoarea, ci pe cel reprezentat. Tot
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI CENTENAR DE LA NAŞTEREA SA VREMELNICĂ ŞI PĂMÂNTEASCĂ ŞI A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în e by http://confluente.ro/stelian_gombos_1455610211.html [Corola-blog/BlogPost/340402_a_341731]
-
Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmba sunt stăpânii astei nații! Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică vouă oameni! Și aceasta ciumă-n lume și aceste creaturi Nici rușine n-au să ieie în smintitele lor guri Gloria neamului nostru spre-a o face de ocara, Îndrăznesc ca să rostească pan' și numele tău... țară! La Paris, în lupanare de cinismu și de lene, Cu femeile-i pierdute
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358242080.html [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
capitole. Primul se referă la Cadrele creației. O antropologie teologică (p. 115-129), unde se prezintă faptul că doctrina despre creație la părintele G. Florovsky se sprijină pe gândirea Sfântului Atanasie cel Mare și este centrată pe trei aspecte: contingența tuturor creaturilor, libertatea lui Dumnezeu și transcendența Lui față de creație, precum și distanța ontologică absolută dintre Creator și creatură (inclusiv cea de natură spirituală): „...îndumnezeirea nu anulează prăpastia imuabilă dintre natura creată și natura necreată: orice transsubstanțiere a creaturii este exclusă. Calea înfierii
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Recenzie_ciprian_iulian_toroczkai_tra_stelian_gombos_1339154369.html [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
că doctrina despre creație la părintele G. Florovsky se sprijină pe gândirea Sfântului Atanasie cel Mare și este centrată pe trei aspecte: contingența tuturor creaturilor, libertatea lui Dumnezeu și transcendența Lui față de creație, precum și distanța ontologică absolută dintre Creator și creatură (inclusiv cea de natură spirituală): „...îndumnezeirea nu anulează prăpastia imuabilă dintre natura creată și natura necreată: orice transsubstanțiere a creaturii este exclusă. Calea înfierii , participarea (metousia) la viața și darurile divine, îi fac pe oameni asemănători , conformi chipului dumnezeiesc sau
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Recenzie_ciprian_iulian_toroczkai_tra_stelian_gombos_1339154369.html [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
trei aspecte: contingența tuturor creaturilor, libertatea lui Dumnezeu și transcendența Lui față de creație, precum și distanța ontologică absolută dintre Creator și creatură (inclusiv cea de natură spirituală): „...îndumnezeirea nu anulează prăpastia imuabilă dintre natura creată și natura necreată: orice transsubstanțiere a creaturii este exclusă. Calea înfierii , participarea (metousia) la viața și darurile divine, îi fac pe oameni asemănători , conformi chipului dumnezeiesc sau prototipului lor, ca unii unși și pecetluiți de către Duhul ” (p. 128). Al doilea capitol, Cadrele căderii și problema răului (p.
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Recenzie_ciprian_iulian_toroczkai_tra_stelian_gombos_1339154369.html [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
sa. Dătător de speranță. Acel cuvânt ce, la un moment dat, își pierduse înțelesul pentru ea. Acum Aiko se afla în fața celei mai mari încercări din viața sa, fiindcă, orice ar fi făcut, nu avea cum să știe exact dacă creatura din fața sa era un demon sau un zeu. Se afla fie în fața șansei vieții, fie în fața celei mai diabolice plăsmuiri realizate vreodată, numai că nu putea discerne adevărul de minciună. Nu avea cum. A închis ochii și, neavând încotro, s-
MICUŢA AIKO ŞI PĂDUREA MAGICĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1436551649.html [Corola-blog/BlogPost/350202_a_351531]
-
unească cu credinciosul nu doar în duh, ci cu trupul și sângele, pentru ca unirea să fie deplină, adică nu doar duhovnicească ci și trupească. Tot așa sunt împotriva Bisericii și explicațiile fără sens despre raporturile Sfintelor Taine cu stihiile și creaturile iraționale (de vreme ce Sfânta Taină este întemeiată numai pentru Biserică) și orgoliul spiritual care disprețuiește trapul și sângele și respinge unirea trupească cu Iisus Hristos. Nu vom învia fără trup așa cum nici un duh, în afară de Dumnezeu, nu poate fi numit în întregime
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_s_stelian_gombos_1335189644.html [Corola-blog/BlogPost/357121_a_358450]
-
decât pe toți, pe Preacurata Maica Domnului Iisus, nu pentru că am recunoaște că a fost concepută fără de păcat sau desăvârșită (căci fără de păcat și desăvârșit este doar Iisus Hristos); dar amintindu-ne că despre superioritatea ei de neînțeles față de toate creaturile lui Dumnezeu, aduce mărturie îngerul și Elisabeta, și mai ales Mântuitorul însuși, dăruindu-i ei în ascultare fiască și spre a o sluji, pe marele Apostol Ioan văzătorul (cf. Ioan 19, 26-27). Așa cum fiecare dintre noi cere rugăciunile tuturor, tot
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_s_stelian_gombos_1335189644.html [Corola-blog/BlogPost/357121_a_358450]