165 matches
-
se închină la ușă, își pleacă capul - nu ca să se închine, ci să le încapă coarnele. Dacă cineva va putea prinde un șerpe viu pînă în sfințit și-i va băga un cățel de ai și un ban de zece creițari* în gură, și apoi îi va tăia capul și-l va păstra pînă în dimineața sfintelor Paști, cînd trebuie dus la biserică în pălărie, atunci oamenii ce sînt strigoi vor veni la cel cu capul de șerpe și vor încerca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
oaia a fătat colăcer - însoțitorul mirelui (rostește orația de nuntă) colțun - ciorap corn - colț costoroabă - bîrna pe care se sprijină căpriorii coșăr - coșară, îngrăditură de nuiele de adăpostit animale; pătul, hambar cot - colț crac - ramificație cracană - prăjină bifurcată crasnic - drac creițar - monedă de aramă de mică valoare crijmă - pînza în care se înfășoară copilul după botez crîstel - cîrstel, cristei, pasăre călătoare cruși (a) - a da lapte cu sînge (despre vaci) cucăi (a) - a face precum cucul cucuiat - moțat culeșeriu - culișer, făcăleț
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de Înțelegere așadar despre gradul de alfabetizare și nivelul de educație. Prima condiție a accesibilității era asigurată mai ales prin intermediul prețului. După cum ne dezvăluie o notiță din Organul național, prețul unui exemplar din Învățătorul poporului, vândut separat, era de un creițar de argint. Același preț era anunțat de Cipariu XE "Cipariu" În articolul-program al noii publicații, care se Încheia cu constatarea că prețul moderat de 1 cr. de arg. pre un număr vândut din mână va Înlesni Întinderea acestei foițe. Ținând cont
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Întinderea acestei foițe. Ținând cont de posibilitățile financiare ale publicului căruia i se adresa, prețul foii populare era mult mai scăzut, În raport cu cel al gazetelor destinate elitei intelectuale. Organul luminării, de exemplu, costa 2 florini pe semestru, adică aproximativ 4 creițari numărul, iar Gazeta de Transilvania ajunsese, În 1846, la 8 florini un abonament anual, respectiv același preț de circa 4 creițari pe număr (În condițiile În care publicația brașoveană apărea de două ori pe săptămână). În general, prețul gazetelor românești
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În raport cu cel al gazetelor destinate elitei intelectuale. Organul luminării, de exemplu, costa 2 florini pe semestru, adică aproximativ 4 creițari numărul, iar Gazeta de Transilvania ajunsese, În 1846, la 8 florini un abonament anual, respectiv același preț de circa 4 creițari pe număr (În condițiile În care publicația brașoveană apărea de două ori pe săptămână). În general, prețul gazetelor românești ardelene poate fi considerat unul destul de scăzut (George Bariț XE "Bariț" scria, În 1845, despre „rara ieftinătate a foilor noastre”), mai
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
atât cât Gazeta de Transilvania, la un format similar), În timp ce suplimentul său cultural, Vasárnapi Újság, care apărea În formatul și la periodicitatea Învățătorului poporului (dar Într-un număr de pagini mai mare), avea un preț cuprins Între 3 și 4 creițari numărul, datorită publicului mai prosper căruia i se adresa. Aceleași prețuri scăzute se Întâlnesc și În cazul periodicelor populare din Principate. Învățătorul satului, de exemplu, costa, În aceeași perioadă, 4 sfanți pe an la oraș și 3 sfanți pe an
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și În cazul periodicelor populare din Principate. Învățătorul satului, de exemplu, costa, În aceeași perioadă, 4 sfanți pe an la oraș și 3 sfanți pe an la sate (la o apariție bilunară), ceea ce Însemna (echivalat prețurilor din Transilvania) aproximativ 2 creițari pentru un exemplar. Foaia sătească din Moldova, În calitatea ei de oficios guvernamental, mergea chiar mai departe În acest sens, distribuindu-se gratis „știutorilor de carte la țară”. Practica editării unor gazete ieftine, accesibile și din punct de vedere financiar
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
istoria! Nu-i venea să creadă că-n geamătul nostru scrâșneau Cloșca și Horia, Că-n sufletul nostru de nădejde orfan, Atârnau nojițele de la opincile lui Badea Crișan. Ah! Amintirea asta ca pe roată mă frânge: Pe jos erau risipiți creițarii de sânge Plata atâtor și-atâtor păcate... atât de cumplite au fost suferințele atât de satanică a fost urgia, Că mulți din noi în noaptea aceea, și-au pierdut Mințile, iar alții și-au pierdut veșnicia. Din cei ce au
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
catrință de muiere, să-l Întreb cum i-a plăcut și când mai venim altă dată, sau dacă e nevoie să-l mai aduc eu de mână. Iar fata, ca oricare fată cu minte, Își aduna În felul ei zestrea, creițar cu creițar, ca să se mărite cu flăcăul ei dus la cătănie, departe. La Paris, În lupanare de cinisme și de lene... Am fost o singură dată Într-un lupanar la Paris și cu un rezultat nul pentru buna faimă a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
muiere, să-l Întreb cum i-a plăcut și când mai venim altă dată, sau dacă e nevoie să-l mai aduc eu de mână. Iar fata, ca oricare fată cu minte, Își aduna În felul ei zestrea, creițar cu creițar, ca să se mărite cu flăcăul ei dus la cătănie, departe. La Paris, În lupanare de cinisme și de lene... Am fost o singură dată Într-un lupanar la Paris și cu un rezultat nul pentru buna faimă a virilităților mele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și În sfânta liniște a nopții, rumegatul boilor, În aromeala caldă a baligii abu rinde; și mai târziu, În adolescență, drum pe jos și peste munți de la București la Sibiu, de unde, după ce l-am așteptat pe taica mitropolitul cu ceva creițari, ne-am Întors, ca vai de picioa rele noastre, În zdrențe, spre casă, trimițând din bariera Griviței pe unul dintre noi să ne-aducă ghete de acasă În locul opincilor sparte. NATURA, CU FRUMUSEȚILE șI TAINELE EI, A FOST REVElată literaturii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ieni, și [cu] lem nișoare de băcan, strânse la gură, ca o babă fără dinți, cu baiere Înflorate și petrecute apoi, cu cor delele lor lungi și Îm pletite, tot din piele de oaie, pe după gâtul rumânului cu grija la creițarii lui scumpi, ținuți astfel la brăcinar, În șerpar sau de-a dreptul la sânul lui cel flocos - [pungu lițele acestea] sunt opera mâinilor tăbăcite de lucru și de bătrâneți ale celui din urmă meșter cojocar din Ploiești. Iar ducipalii mei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu ceea ce le prisosea din activitățile lor de tot felul. Tot Ștefan Meteș ne informează despre tarifele cu care se plătea ziua de lucru într-un sat făgărășean, Veneția de Sus în anul 1789. Dăm numai prețurile medii practicate, în creițari : - o zi de plug vara 36 - o zi de plug toamna 24 - o zi de secere cu mâncare 7½ - o zi de secere fără mâncare 9½ - o zi de coasă cu mâncare 12 - o zi de coasă fără mâncare 14
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dela cele două mori cu trei roți, precum și crâșma și pescuitul și alte venituri sunt ale marelui grof Teleki. În acest moment (la data încheierii conscripției) cele două sate erau datoare contelui Teleki suma de 244 florini și 80 de creițari. Sătenii plătesc dijma în natură după numărul capetelor de persoane, a vitelor și a câblelor din fiecare jugăr de pământ arător. Legea îl obliga pe conscriptor să ia în evidență poartă cu poartă de casă, să specifice apoi de a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
6 clăi de cânepă, 3 câble semănături de toamnă, 76 Traian Cânduleț • Ilie Costache 6 câble semănături de primăvară, 2 câble semănături de cânepă, 5 câble teren arabil, 4 care teren fânaț, 8 care fân strâns, 5 florini și 40 creițari contribuție militară. Printre ioabagii mai înstăriți ai obștei se numără Stanciul Boieraș, Constantin Dan, Opre Porcar, Popa Halmach și Iuon Tritzul. Unsprezece iobagi sunt gazde, dețin singuri câte o întreagă sesiune, restul iobagilor dețin numnai câte o jumătate sau o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
întreagă, ca și zilerul Opre Maior, amândoi având disponibilități materiale de apreciat pentru starea lor socială. Văduva are de exemplu, trei vaci, două juninci, doi porci și e pusă să plătească o contribuție militară de 1 florin și 50 de creițari. Iar zilerul e înregistrat ca dispunând de doi boi, trei vaci patru juninci, un cal, 26 oi, trei porci și e pus să plătească contribuții militare de 1 florin și 36 de creițari. Dar pentru cunoașterea numelor capilor de familie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
militară de 1 florin și 50 de creițari. Iar zilerul e înregistrat ca dispunând de doi boi, trei vaci patru juninci, un cal, 26 oi, trei porci și e pus să plătească contribuții militare de 1 florin și 36 de creițari. Dar pentru cunoașterea numelor capilor de familie din Oprea Cârțișoara de acum aproape trei sute de ani, dăm în continuare lista completă a tuturor acestora. Ținem să menționăm că nu au fost trecuți în listă toți cei ce se pribegiseră, părăsind
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
clăi de grâu și de secară, douăzeci de clăi de ovăz, nouăsprezece clăi de mei, șaisprezece clăi de cânepă și terenurile necesare producției vegetale pentru întreținerea tuturor viețuitoarelor din sesiune. Este impus la contribuția militară la 2 florini și 52 creițari. Situație bună mai avea și Alde Timur și Toader Onea, dar nu ca Micloș Onea. Printre cei mai sărmani se numărau Oprea Olar și Opre Roman, deși chiar și aceștia aveau în sesiunile lor măcar două vaci și două juninci
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și porumb. Din fiece câblă se obținea 13 cupe de rachiu de prima calitate. În fiecare an se obțineau în felul acesta 162 ½ de găleți de rachiu. Omului care lucra la curte, la fierberea rachiului i se plătea câte un creițar pentru fiecare cupă de rachiu obținută. Tot pe acest teren se mai află: - răchieria, o clădire lungă așezată pe stâlpi groși de stejar, din bârne rotunde de fag și brad cu acoperiș de paie; în mijlocul clădirii se afla un cămin
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
culori, În acest sens mai scriind următoarele: „Oczkovschi neavând mijlocu de a se Întoarce earăși la Moldova, a amanetat la banca de credit de aici (Austro-Ungaria, n.n.) În aceeași lună mencionatul ceasu de bărbați pentru 90 fiorini și 95 de creițari iar acela de damă pentru 80 fiorini și 84 creițari”. Faptul că oamenii legii din imperiul vecin României de atunci nu se adresaseră degeaba confraților din sud reiese și din faptul că amanta asasinului și tâlharului Oczkovschi era din „...Ploeșci
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de a se Întoarce earăși la Moldova, a amanetat la banca de credit de aici (Austro-Ungaria, n.n.) În aceeași lună mencionatul ceasu de bărbați pentru 90 fiorini și 95 de creițari iar acela de damă pentru 80 fiorini și 84 creițari”. Faptul că oamenii legii din imperiul vecin României de atunci nu se adresaseră degeaba confraților din sud reiese și din faptul că amanta asasinului și tâlharului Oczkovschi era din „...Ploeșci (Ploiești, n.n.)” și se pare că „...În luna Decembre 1875
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
foarte aparte, de „unică folosință” -, am resimțit-o de la Început și apoi ani de zile față de prietenul meu Nichita Stănescu, cu care am Împărțit tot ce era de Împărțit, de la reflexele și ideile estetice până la dormeza mea largă și ultimii creițari care se abăteau, mai mult Întâmplător, prin buzunarele noastre fluturânde, de visători la o altă și posibilă grandoare a literelor românești. Teamă pe care apoi am numit-o „emoție”, emoția În fața unui exemplar uman extraordinar, emoție pe care am resimțit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
știind că ursul trece chiar dacă dulăii latră, iar cum copiii trebuiau să meargă la școală, primăria ne având alte a face, a organizat fain-frumos o chetă, obligând pe fiecare număr de casă din sat să contribuie cu câte 40 de creițari, ceea ce ne dă nouă prilejul să aflăm din listele de subscripție, astăzi după 105 ani numele tuturor capilor de familie din anul 1897. Din tabelul cu contribuabili rezultă că satul are în evidență un număr de 202 familii, că fiecare
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
are în evidență un număr de 202 familii, că fiecare a participat în mod egal cu suma stabilită, adunându-se pentru salarizarea părintelui Vulcan în calitatea sa de învățător în cumul de funcții, suma de 80 florini și 80 de creițari, pentru întregul an 1897. Situația este semnată de Matei Grovu în calitate de Președinte al consiliului parohial, Iuon Budac notar comunal, Victor Vulcan paroch greco-oriental și membrii consilului: Nicolae Udriște, Tănase Coman, George Popa, George G. Bucurenciu, Pavel Blendea, Niculaiu Grovu, Canditu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Scoală și-ți cată de drum Că-i soarele-n prânzu-ăl bun. Scoală și-ți cată de cale, Că-i soarele în prânzul mare! După această frumoasă cântare, nănașu le cheamă pe sucăcițe în casă și le cinstește cu oarece creițari, cu o gustărică formată de regulă din pită cu slană care merge de minune cu un păhăruț de rachiu, și mai apoi aduce și un blid cu ștucuri de hencleș. Sucăcițele se servesc cu bucurie și trec pe oarece chiuituri
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]