1,316 matches
-
sămânță. Cartea incubă eseuri,adnotări și însemnări fugare scrise de autor în anii 2005 și 2006.Așa cum ne atenționaeuă, încă de la început,sunt câteva reluări din volumele Intâmplări și vise, Tărâmuri, Treziri și Acum. Acestea sunt doar elemente anexe ce creionează nuanțările mesajului și a poziției gînditorului creștin Alexandru Nemoianu asupra modelului existențial romănesc. Cartea se deschide cu capitolul Modelul noii prigoane anticreștine,care ,de la primele rănduri,descoperim câteva precizări, privind înțelegerea schimbărilor de regim, concluzionând că mântuirea nu vine în
ALEXANDRU NEMOIANU-FRAGMENTE DIN VREMEA PERSECUŢIILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Alexandru_nemoianu_fragmente_din_vremea_persecutiilor.html [Corola-blog/BlogPost/356457_a_357786]
-
noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Tatăl meu Ioan Marin Țâru implinește 87 de ani. În versuri șchioape... îi mulțumesc pentru tot! Unsprezece octombrie, o zi în care Soarele a răsărit a patra oară pe malul Jiului Dragonul din cer a creionat un destin printre oameni I s-a spus Ion, precum părintele ionienilor lui Apollo, Punte peste timp în calea vânturilor din Bărăgan Când încă țara nu îmbraca mantia roșie A pășit în USR-ul din Bănie, Un petec de hârtie
OMAGIU TATĂLUI MEU de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_tripon_1446617349.html [Corola-blog/BlogPost/347880_a_349209]
-
Culegeam visele piedute, Înnodându-le cu grijă și cu idei. Visam să cant în ploaie și-n vânt. Să scriu poeme în verile târzii. Să mă prefac că zbor pe un șăgalnic gând. Spre orizonturile vieții purpurii. Dar timpul îmi creiona destin, Uitând de visele târzii. Ce adormeau fărâ vrere pe umeri mei, Ca mai târziu să zboare spre infinit. Astăzi,încă mai am vise, Ce le ador că mângâie suflet flămând, Le voi ura frumoasă împlinire, Și ideal înalt vegheat
MI-AU ADORMIT VISELE PE FRUNTE de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/carmen_marin_1458906792.html [Corola-blog/BlogPost/372139_a_373468]
-
1886 și epopeea sa consemnată în „Verșul buciumanilor”, povestire în versuri de o similitudine izbitoare cu fenomenul Roșia Montană care stă dovadă asupra faptului că aurul Apusenilor a fost dorit atât ieri cât și azi. S-au aliat pentru a creiona și ancora în contemporan fascinația pe care o exercită viața buciumănească dl. Remus Hădărean, scriitor, care a prezentat considerentele care au făcut din domnia-sa un adevărat buciuman prin adopție, doamna asist.univ.drd.Cipriana-Elena Peica de la Universitatea Babeș-Bolyai din
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1490876913.html [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
ploaia, viu argint,/ Picură viață pe bătrânul Pământ. “( Grădina bunicii). În acest decor ancestral se desfășoară aventura eului, unde sevele trecutului și ale ființelor sunt căutate, prin plasma organicității pure nealterate de canonul prezentului existent. Poeta trăiește trecutul prin rememorare, creionând o scenografie adecvată mitologiei spiritului și proiectat în orizontul emoțiilor: “Mă plec,/ Încovoiată/ De povara dorului./ Mamă Câmpie,/ Pe umerii tăi/Pădurea a înfrunzit,“( Mamă Câmpie).Autenticismul profesat de Floarea Cărbune suprimă orgoliile intelectualismului, exaltat de lirica modernă, căutând miezul
FLOAREA CĂRBUNE-ANCESTRALELE CHEMĂRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_ancestralele_chemari_al_florin_tene_1350459739.html [Corola-blog/BlogPost/358085_a_359414]
-
neant. Nicio realitate despre nimic nu există. Dar realitatea se susține de experiență. O experiență chemată să ilustreze finețea omenească a Adrianei Trandafir, dincolo de scenă, unde un om joacă pe altul, este întâlnirea cu ea; o altă experiență, chemată să creioneze note critice despre actrița Adriana Trandafir, care pe scenă își este propriul notar ce neîncetat își transcrie identitatea, este tot întâlnirea cu Adriana Trandafir... Și atunci?! E o dualitate? Nu! O geometrie universală a umanității încadrează atât omul cât și
ADRIANA TRANDAFIR. HARUL TEATRULUI E ÎN FIINŢA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/_adriana_trandafir_harul_te_aurel_v_zgheran_1394393132.html [Corola-blog/BlogPost/353640_a_354969]
-
perceput când urc în cerul poeziei/îmbrăcat în bunavestire a așteptării pruncului/străbătând o cale în imensitate ... Vor veni zilele ce ne-au sorbit/în cupele de alabastru ale amiezii,/din nou iluminând răsuflarea mării/și-nnebunind licuricii câmpiei,așa își creionează în Epilog edenul,poetul Vasos Voiadzoglu care a trăit o parte din viață,în insula Skiros,pe care o vede ca un spațiu edenic unde semnele bucuriei se văd,ca un dar al blestemului antic.Dacă la Vvoiadzoglu edenul era
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408249391.html [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
griji era nevoie de o astfel de activitate care să-l determine pe elev, pe profesor dar și pe părinte să se aplece cu dragoste asupra foii de hârtie și cu răbdare, pricepere, migală dar mai ales cu credință să creioneze chipul lui Dumnezeu, imaginea Bisericii din sat , să-și aștearnă gândurile și sentimentele izvorâte din dor de Dumnezeu. Concursul a avut ca scop manifestarea dragostei față de Dumnezeu și Biserică, prin cultivarea sensibilității artistice dar și familiarizarea copilului cu spațiul liturgic
CONCURS INTERJUDEȚEAN DUMNEZEU, BISERICA ȘI EU EDIȚIA I, HILIȘEU-HORIA, BOTOȘANI 2016 de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1478636380.html [Corola-blog/BlogPost/374140_a_375469]
-
o forță uimitoare între nelimitele articulării melodico-filozofice a actului de interpretare artistică, ca și cum în structura lui geometrizată se aflau cheia și lacătul semioticii subtile și personalizate, pe care cântăreața o putea imprima cu originalitate detașată și adâncime fiecărei schițe psihologice creionate componistic. A fost aceasta una dintre liniile sale concrete de a naște magie și de a primi, deopotrivă, considerația publicului divers și a cronicarilor vremii. Unul dintre aceștia, Carlo d’Ormeville, scria cu mare entuziasm după reprezentația operei “Saffo” a
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1426320368.html [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
alertă și captivantă. Confruntat cu problemele existenței umane, scriitorul stigmatizează impostura, servilismul, aroganța și invidia, decăderea morală mascată inabil în perorații ideologice patriotarde, prezentând o categorie de personaje odioase, cameleonice, bântuite de sfâșietoare tendințe hegemonice, apariții grotești din subterana umană, creionate în nuanțe acide, corozive. Prin semnificația sa, romanul depășește simpla relatare a unui destin uman în vremurile terifiante ale regimului polițienesc. Singularul de această dată face drum invers și se despletește, amplificându-se. Faptele și trăirile se extind, se globalizează
ION CATRINA – TĂRÂMUL UMBRELOR – O REEDITARE MAI MULT DECÂT NECESARĂ de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/veturia_adina_colceag_1455171427.html [Corola-blog/BlogPost/342947_a_344276]
-
2010 din partea autorităților iraniene și contestată vehement de cineaști, directori de festivaluri și jurnaliști din întreaga lume. Păstrând regulă spațiului închis, Jafar Panahi și actorii săi neprofesioniști, care sunt plimbați prin oraș de taximetristul-regizor și a căror identitate rămâne secretă, creionează un portret onest, amuzant și profund uman al Teheranului de azi. La scurt timp după premiera filmului la Berlin, Panahi a trimis un mesaj oficial în care a promis că va continua să facă cinema în ciuda interdicției: „Nimic nu mă
„TAXI”, DE JAFAR PANAHI – URSUL DE AUR 2015, PROIECTAT ÎN EXCLUSIVITATE LA FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FILM BUCUREȘTI by http://uzp.org.ro/taxi-de-jafar-panahi-ursul-de-aur-2015-proiectat-in-exclusivitate-la-festivalul-international-de-film-bucuresti/ [Corola-blog/BlogPost/93220_a_94512]
-
lipsită de valoare. La Virgil Stan există o poveste, în acest caz o furtunoasa idila dintre Cupidon (Ștefan) și Afrodita (Dalia), ce se petrece sub privirile insidioase ale Herei (Gloria). Dragostea are multiple fațete - părți constitutive ale unui tempo cvasi-armonic - „creionate” cu suficientă măiestrie de către autor și presărate în momentele cheie ale eposului sau (uneori, încărcat de lirism). Citind „Zborul spre stele”, ne amintim de protaza formulată de Gabriel Jose Garcia Marquez, si anume: „Nu te iubesc pentru ceea ce ești, ci
– „ZBORUL SPRE STELE” (ROMAN) DE VIRGIL STAN (MANGALIA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_in_colect_gheorghe_stroia_1353065880.html [Corola-blog/BlogPost/364895_a_366224]
-
la locul forte al descoperirilor artiștilor de debut și este concurată de minune! „Ioana Sandu și Francisc Reiter păstrează tradiția, melodia cantabilă, modul simplu și discret de comunicare, prin căldura glasului, prin feeling și teme obișnuite”, așa ne apare astăzi, creionată de Titus Andrei, cântăreața Ioana Sandu; „...trăim prea puțin să ne consumăm în lucruri minore... Recunosc că eu nu am urmat această regulă a supraviețuirii, am constatat cum anii trec și singura realitate necondiționată a vieții mele a fost muzica
IOANA SANDU, ADMIRAŢIA ŞI IUBIREA CARE OCOLESC LABORATOARELE PSEUDOMUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioana_sandu_admiratia_si_iu_aurel_v_zgheran_1385538707.html [Corola-blog/BlogPost/344546_a_345875]
-
poarta,Vecinului Dospoli râzândși oftând zicând că asta-i soarta,A murit ungurul, plângând.... XXIII. DOUĂ PRIVIRI, de Dan Ioan Groza, publicat în Ediția nr. 2000 din 22 iunie 2016. Căzute parcă sunt în univers Pășind spre îndepărtate zări Și creionate într-un singur vers, Atingând enigmatice chemări. Le simt, le văd atât de paralele, Alergând prin labirint de stele, Oftând agale triste și orbite, Pierdute în timp și obosite. Precum topește focul ceara, Lăsată este pretutindeni seara, Îndepărtate ele suflete
DAN IOAN GROZA by http://confluente.ro/articole/dan_ioan_groza/canal [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
seara, Îndepărtate ele suflete ucise, Lăcătuite sunt în albastre vise. Blestemate luptă să existe, Pășind spre orizonturi neștiute Și strigând la cer atât de triste, Ele două, priviri necunoscute. Citește mai mult Căzute parcă sunt în universPășind spre îndepărtate zăriși creionate într-un singur vers, Atingând enigmatice chemări.Le simt, le văd atât de paralele,Alergând prin labirint de stele,Oftând agale triste și orbite, Pierdute în timp și obosite.Precum topește focul ceara,Lăsată este pretutindeni seara,Îndepărtate ele suflete
DAN IOAN GROZA by http://confluente.ro/articole/dan_ioan_groza/canal [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
și a slujit-o cu inteligența și condeiul ei.“ * Îngrijitoarea acestui Manual a avut privilegiul de a fi studenta și colaboratoarea Amitei Bhose. Iar dacă își va depăna amintirile aici, în câteva rânduri, o va face pentru a încerca să creioneze portretul acestei mesagere unice a Indiei, spre a fi cunoscută și de către cei ce nu s-au bucurat de șansa de a o avea profesoară. Așadar... „Prima întâlnire cu Didi (Amita Bhose) a fost într-un amfiteatru al Universității București
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Cuvant_inainte_la_manualul_de_limba_sanscrita.html [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
în galop. -Dar mi-e frică! -Lasă teama! Nu vezi ce ușor te integrasei în salturile murgului?! Faci parte deja din ființa lui. -Simt că mă pierd într-un zbor îndrăzneț. Cavalerul, în timp ce ținea murgul de frânghie, admira jocul sânilor creionați prin bluză, sărind în același ritm cu calul, părul lung, scăpat din împletitură și amestecat cu aripile vântului. Ar fi ținut calul până târziu numai să nu dispară imaginea sirenei sau a florii delicate ori a statuii cu forme rotunde
PE PUSTĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Pe_pusta_suzana_deac_1391268954.html [Corola-blog/BlogPost/341999_a_343328]
-
Acasa > Versuri > Visare > SPERANȚE CREIONATE Autor: Carmen Marin Publicat în: Ediția nr. 1631 din 19 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Dacă îmi înnod gândurile, Voi avea un tărâm de flori. Dacă creionez zborul în culori parfumate. Voi dobândi secundele amurgului meu verde. Dacă ating cerul cu palma, Voi renaște în nopțile pline. Dacă zâmbetul senin îmi mângâie fața, Fiecare rază de curcubeu o voi așeza în cupa vieții. Numai dacă pământul de sub
SPERANŢE CREIONATE de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/carmen_marin_1434734609.html [Corola-blog/BlogPost/352897_a_354226]
-
germenii... pescarilor de oameni... Și-avem a reține că hrana omului, conform preceptelor biblice, nu este carnea animalelor, ci rădăcinoasele, legumoasele, fructele și... peștele. Cât despre animalele sacrificate... multe-ar fi de spus. Dar noi revenim, cu sârg, spre ficționalul creionat de prozatorul Mircea Ionescu, vorbind despre trudnicia acestei frumoase și nobile îndeletniciri: vânătoarea. Și pentru a fi convingători, reproducem acest pasaj: „Era un întuneric de nu se vedea la doi pași, iar noi doi înotam prin noroaiele clisoase ale Mălaielor
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA by http://uzp.org.ro/omagiu-scriitorului-mircea-ionescu-la-75-de-ani-de-la-nasterea-sa/ [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
intuiții fulgurante și secrete, de personajele care populează lumea lui Helene Pflitsch ca pe un continent fabulos, unde bărbatul și femeia sunt ființe tolerate. Dana, Triță, Tudor, personaj episodic, Alexei, vărul tatălui, Rusu, Cora, sunt personaje ce-și trăiesc destinul creionat de autoare, destin izvorât din experiența Helenei Pflitsch. Autoarea redă evoluția relațiilor sentimentale dintre o femeie și un bărbat, care gradulat ajung la iubire. Prozatorul are acuitate în a observa comportarea, vigoarea în peisajul vieții cotidiene, cu binele și răul
UNITATEA ÎN DIVERSITATEA NOPȚII SAU ILUZIA CA BAROC AL AMINTIRILOR, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1465103081.html [Corola-blog/BlogPost/382150_a_383479]
-
educatoare, ci m-am convins de acest aspect, eu, personal, pe parcursul acestui an școlar, 2012-2013, când aceeași educatoare mi-a fost cadru mentor în practica mea pedagogică, motiv pentru care îi mulțumesc nespus. De aceea, poate, astăzi îmi doresc să creionez portretul acestui om - educatoarea - cea mai importantă persoană din perioada preșcolarității, al cărei chip este frecvent asociat cu cel al zânelor din poveștile pe care le spune în cadrul activităților. Privirea-i luminoasă, mărginită de păr lung, castaniu, ce se unduiește
ELENA MARIANA NĂSTASE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/Portret_de_educatoare_elena_cornelia_viju_1371734360.html [Corola-blog/BlogPost/346106_a_347435]
-
și-a făcut loc prin clasamentele muzicale, devenind în scurt timp unul dintre cele mai căutate nume ale genului de pe scena britanică. Inspirandu-se din muzică unor trupe precum Massive Attack, The Prodigy, Slipknot sau Sepultura, Trolley Snatcha și-a creionat un stil exploziv cu care a câștigat rapid un număr impresionant de fani, inclusiv în rândul artiștilor. Chase & Status, Noisia, Dreadzone, Caspa sunt doar câțiva dintre cei care s-au arătat uimiți de nivelul producțiilor muzicale semnate Trolley Snatcha, propunandu
Trolley Snatcha la B’ESTFEST Summer Camp by http://www.zilesinopti.ro/articole/2447/trolley-snatcha-la-bestfest-summer-camp [Corola-blog/BlogPost/99457_a_100749]
-
umanistă dispare sub calota glaciară, iar omenirea va rămâne la mâna celor care și-au rezervat prin abuz longitudinea și latitudinea favorizatoare a unei insule pe care au instalate toate elementele de comandă. Încerc să folosesc termeni s.f. pentru a creiona starea posibilă, tocmai în numele unei gândiri civic-raționale, care ar refuza o asemenea realitate, în speranța că, ducându-se acolo, pe continentul latino-american, liderii europeni vor avea o perspectivă mai distanțată și mai lucidă asupra continentului lor care are alte tradiții
PROFESORUL DE DEMOCRAŢIE FORMALĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_profesorul_de_democratie_corneliu_leu_1359279117.html [Corola-blog/BlogPost/364871_a_366200]
-
insuficiență, cruzimile mult adorate. Copilul interior, aici abstractizant, revelează traseele călătoriilor spiritului, cu puternice tușe aristocrate. Toate strălucirile stau în preajma epilogului, lângă aștrii durerii proscriși și nespus de ușori (Remember). Mircea Brăilița, animat de un șarmant elan "fin de siècle", creionează peisaje intime aproape "sub pecetea tainei". Versurile sunt intens șlefuite pentru a deveni barcazuri argintii/ tăind întunecata mare// construcții în sfârșit tremurătoare (Construcții în sfârșit tremurătoare). Neîntrerupte alchimizări au loc în vederea aflării cifrului eliberator. Ca un vis beatific, de sub zăpada
NEVINDECĂRI MEREU ȘLEFUITE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1456081114.html [Corola-blog/BlogPost/370082_a_371411]
-
Stănescu, Mihail Sadoveanu, Zaharia Stancu, Ion Băieșu, Gheorghe Zamfir, Dumitru Fărcaș, Sofia Vicoveanca, Maria Ciobanu, Irina Loghin, Margareta Pâslaru, Lucreția Ciobanu, Marioara Murărescu, Florentina Satmari, Elise Stan, Liza Panait și câți alți oameni de valoare ai României nu l-au creionat afectiv?! Atunci când ne petrecem câteva clipe de extaz pe care ni le dăruie muzica folclorică românească, trebuie mai cu seamă să cugetăm că folclorul urcă de la rădăcinile naturii și ființei, neîntrerupt, în limba și trăirea primordială a sufletului. Aceasta se
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]