396 matches
-
Ediția nr. 468 din 12 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului ACEASTA MI-A FOST URSITA! Cum pot să caracterizez zodia mea? Voi nu știți? Născut sunt în plin rezbel! În mijlocul iernii mi-am început viața! Ascuns după al Ursitelor secret crenel! Când pașii au început să-mi curgă, Să facă mamei mele multă bucurie, Știa că viața ei începea să se scurgă, Pentru plecarea departe, în veșnicie. Știa prea bine că mă așteaptă necazuri, Se ruga Divinului să o țină în
ACEASTA MI-A FOST URSITA! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358443_a_359772]
-
m-a așteptat, deci, pentru un alt motiv care, de asemenea, nu o privea: să mă conducă vis-a-vis de Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, la Teatrul „Odeon”, unde mi-a aranjat alte întâlniri cu artiștii de aici. Ieșeau stelele prin crenelurile norilor văzduhului înnoptat, la București, pe când actrița Florentina Coca Zibilianu întârzia spre slujirea teatrului și pentru a fi amabilă cu mine, în culise la „Odeon”. De aceea evoc limpede, pe cât de limpede și necondiționată i-a fost fapta, exemplul unui
FLORENTINA COCA ZIBILIANU. GENEROZITATEA PERSISTĂ ÎN OMUL ALES de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357714_a_359043]
-
nr. 227 din 15 august 2011 Toate Articolele Autorului Odă lui Decebal Ca puhoaie ce curg peste văi Treceau fluviul pe vase flăcăi În armură, cu soarele-n ea, Se-ndreptau înspre inima ta. O păzeau cu credință ostași; Din crenel de cetate arcași Au jurat că mai bine să moară Pentru inima ta și-a lor țară. Te-ai retras cu speranță în munți Să aduni alte brațe, să-nfrunți Tăvălugul ce-n vuiet venea, Câmp și ape, orașe supunea
ODĂ LUI DECEBAL de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360663_a_361992]
-
inocența copilăriei, azi, atâtea duzine de prăștii împroașcă în ei cu pietrele viciilor, încât, până când nu se face seară, trebuie să-i apărăm, ca să mai viseze frumos, departe de coșmarele lumii. Atât de frumos împlinește aceasta, în castelul său cu creneluri de cântece, maestra pe care cine nu o întâlnește în viață are viața mai săracă de o iubire, Angela Gheorghiu! Mulțumesc maestrei Virginia Zeani pentru înlesnirea trăirii iubirii celei mai iubiri și mistuitoare, din partea mea, de pe primul rând al grandioasei
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
oricine altcineva nu le-ar vedea și nu le-ar aduce în raza privirii. O privire caldă, luminoasă, grea de dulcea povară a unei informații culturale copleșitoare care sare mereu în ajutorul demersului auctorial, îmbogățind cartea cu dantelăria barocă a crenelurilor sofisticate ale frontoanelor străvechi, purtătoare de amintiri din vremi rafinate și iubitoare de frumos. Astfel că citind această carte, cititorul face o incursiune fascinantă în trecuturile (căci sunt straturi de trecut, ca într-un palimpsest!) Bucureștilor, dar și o excursie
CITIND O CARTE-PALIMPSEST de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359960_a_361289]
-
și-l luminează mătăsos! Găsim în literatura noastră cărți magnifice din acest orizont tematic, scrise de către Calistrat Hogaș, ori Geo Bogza, dar „Siriul sub vremi și ape” e însoțită în rândul scris, de glasul maestrului Benone Sinunescu, anume ivit în crenelurile folclorului românesc, unde noi îl știm străjer apărând frumusețea cântului. În istoria de peste o jumătate de veac, toate cântecele interpretului Benone Sinulescu sunt ca niște punți între om, pământul pe care pășește, cerul pe care-l contemplă, văzdul la care
GHEORGHE C. DIHORU, CONSTANTIN M. POPESCU. CINE-A MAI SCRIS O CARTE CA CÂNTĂ?! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359699_a_361028]
-
Anexa nr. 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Izvoarele, județul Tulcea Descrierea stemei Stema comunei Izvoarele se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în șef. Șeful, roșu, este încărcat cu un zid cu trei creneluri, de argint, între care se află plasat câte un cristal de hematită (dreapta) și de magnetită (stânga), în culori naturale. Scutul de azur este încărcat cu trei fântâni heraldice de argint, plasate 2 : 1. În centru broșează două coarne de
HOTĂRÂRE nr. 396 din 16 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297384]
-
ARTISTĂ LÂNGĂ TATĂ ȘI STEJAR Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1550 din 30 martie 2015 Toate Articolele Autorului Pânzele ceții uitării nu se aștern peste colosalii actori care sunt ziditorii templelor Thaliei, dar și oștenii lor din creneluri ce le apără în vremi și deasupra vremilor! Nu sunt uitați actorii, întâi pentru că ceea ce au clădit și clădesc ei e operă, apoi pentru că după ei rămân timpul, viața, omul, natura ca urme ale lor! Maestrul Radu Beligan, unul dintre
LAMIA BELIGAN. ARTISTĂ LÂNGĂ TATĂ ŞI STEJAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341008_a_342337]
-
uitați actorii, întâi pentru că ceea ce au clădit și clădesc ei e operă, apoi pentru că după ei rămân timpul, viața, omul, natura ca urme ale lor! Maestrul Radu Beligan, unul dintre titanii actori români este fundație, este, zid, este oștean în creneluri, este istorie în act, față de care mișcarea timpului e lentă pentru că timpul îl urmează, nu maestrul urmează timpul! Durativă fără a fi iterativă, vasta activitate artistică a maestrului azi nonagenar, e operă unică și solară! De bună seamă că multe
LAMIA BELIGAN. ARTISTĂ LÂNGĂ TATĂ ŞI STEJAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341008_a_342337]
-
tu cu o tușă de penel Făcut-ai o firidă în groșii lui pereți - Punct vulnerabil Ce mă expune lumii dinafară Prin care..... Ies slobode dureri Ce - ascunse au fost Prin unghere-ntunecate Și curge sânge cald, Din fiecare rană... Creneluri tăiași în turnul meu de fildeș, C-o ușoară tușă de penel. Mă plec sub arcul-curcubeu al culorii Și-ascult divine imnuri, eterne simfonii, Regrete și dureri amare mă încearcă Când simt curgând amurgul, Prin venele sublime ale tinereții. Clăditu
JERTFA ZIDURILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341046_a_342375]
-
literare, Regatul cuvântului, Dăruiri literare, Singur,, Orizonturi literare, Nomen Artis, România literară, Onyx (Dublin), Constelații diamantine, Agenda valorilor actuale, A.V.A. Junior, Apollon, Apollon Junior, Observatorul (Canada, Toronto), Melidonium, Foaia de Bucovina, Dor de dor, Mișcarea literară, Oglindă literară, Creneluri sighișorene, Ziarul Națiunea, Cetatea lui Bucur, Revista Sud, Omniscop, Agora literară, ProLitera, Dunărea de Jos, Axis Libri, Vatra veche, Popasuri culturale românești, Cervantes, Impact, Negru pe Alb, New York Magazin, Sfera eonică, Clipe albastre, Destine, Unirea, Algoritm literar, Tiuk, Luceafărul, Actualitatea
MIHAELA OANCEA de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341231_a_342560]
-
Revistă „Constantin Tănase” a fost, din prima zi când a prins viață, este azi, când e greu și va rămâne cât timp va continua să fie teatru în România, un castel al artei spectacolului, ctitorit în fiecare zi cu noi creneluri spre libertatea spiritului, sus, la atingerea cosmosului. Astăzi, Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” translează din vremuri aurorale ale spectacolului, tradiția teatrului și îi făurește în continuitate istoria lui, comparabilă și în cadență cu istoria României. Nimeni nu i-a fixat
TEATRUL DE REVISTĂ CONSTANTIN TĂNASE . CASTEL AL ARTEI SPECTACOLULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342083_a_343412]
-
odată cu bătăile de tobă și timpane iar dinspre templu răsunau sunetele din corn de berbec care anunțau întunecarea soarelui. O ploaie rece se porni din nou șfichiuind piatra pe terasa unde Ponțiu Pilat ieșise să vadă ce se petrece. Dincolo de creneluri spectacolul era înfiorător. Un nor amenințător de praf se pornise de undeva dinspre răsărit și se extindea cu rapiditate. Procuratorul se apropie de creneluri mânat de curiozitate pentru a putea vedea mai bine dezlănțuirea naturii. O rafală de vânt cu
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
din nou șfichiuind piatra pe terasa unde Ponțiu Pilat ieșise să vadă ce se petrece. Dincolo de creneluri spectacolul era înfiorător. Un nor amenințător de praf se pornise de undeva dinspre răsărit și se extindea cu rapiditate. Procuratorul se apropie de creneluri mânat de curiozitate pentru a putea vedea mai bine dezlănțuirea naturii. O rafală de vânt cu un potop de apă îl izbi în obraz în timp ce el privea cerul unde stihiile se dezlănțuiseră iar soarele nu se mai zărea nicăieri pe
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ZIDIRE ÎN MARGINI DE CER Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1870 din 13 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Izvor de credință se înalță spre ceruri Ca apa zvâcnindă spre alte lumini, Copac ce străpunge abisale creneluri Și strânge în juru-i plăpânde tulpini. Măreție și rugă ridicată din spini, Frământări lăcrimânde, gânduri pustii, Căutări și refugii printre pași pelerini, Comoară ce urcă spre zări argintii! Mângâiere și cântec pentru ceasuri târzii, Pâine și vin răstignite în ziduri
ZIDIRE ÎN MARGINI DE CER de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342648_a_343977]
-
lățime. Semnificațiile elementelor și ale culorilor modelului de steag Descrierea stemei Stema comunei Cernat, județul Covasna, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat albastru-argint. În câmpul superior, din linia despărțitoare se înalță un turn crenelat, cu trei creneluri, de argint, având poarta boltită neagră, flancată din partea dextră de un soare figurat, de aur, iar din cea senestră de o semilună crescătoare, de asemenea figurată, de argint, înconjurată de trei stele cu câte șase colțuri, de aur. În
HOTĂRÂRE nr. 1.651 din 12 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292991]
-
blândă să se-audă, Printre stele și visări, Printre lungile uitări, Ascunzând a zilei ciudă... Somnul lin să te-odihnească, Cu gândurile blânde, Eliberări profunde, Gonind a tâmplei mască... Sufletu-ți mai liniștit să fie, Neobosit de țeluri, Răzbată prin creneluri, Cântând nocturna simfonie... Mirela Stancu, 16.11.2015 Referință Bibliografică: Noapte bună / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1781, Anul V, 16 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mirela Stancu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
NOAPTE BUNĂ de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342859_a_344188]
-
DE PRIMĂVARĂ catifelatul aer de martie mângâie și zeu se simte orișice momâie! iar păsările-au explodat zenituri în umeri ne fierb aripi - rai în rituri! o Doamne - Ți-ai deschis comoara-n ceruri nu se mai văd arhangheli la creneluri: nu merit izbăvirea - dar mă simt izbăvit în tot arde frăția - deși toți m-au hulit! delir de primăvară - vicleanul elixir mă pradă de neliniști: cămașa de nădejdi cu ea doar îmi acopăr rușinea de fachir! delir de primăvară - în
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
apoi pașii mei, pașii tăi, umbrele noastre. ne sincronizam râsetele. pașii mei, pașii tăi, umbrele noastre. smartphonurile decupau voalurile zidurilor de sub Tâmpa. pașii mei, pașii tăi, umbrele noastre. te țineam de cozi și de degetele mediane. iubeam norii pitici, roz... crenelurile divine... pictam în tandem socialul făurit din lut solar imperfect în zile cu centauri absurd de surzi. desenam cu ace de gămălie iubirea... cine ne încrucișa irișii? timpul ne sabota săruturile zero. urmau candizi pașii mei, pașii tăi , apoi umbrele
IUBIREA MEA EȘTI TU... de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340217_a_341546]
-
Gâdinți, județul Neamț Descrierea heraldică a stemei Stema comunei Gâdinți se compune dintr-un scut triunghiular cu flancurile rotunjite, roșu, cu vârful scutului sub formă de zid, compus din 7 rânduri de cărămizi de argint, rostuite negru, având deasupra 9 creneluri. În partea superioară, ieșind din zid, se află un leu rampant ținând în laba dreaptă o sabie, totul de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor stemei Zidul de cărămizi crenelat
HOTĂRÂRE nr. 503 din 22 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298518]
-
Harghita Anexa nr. 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Atid, județul Harghita Descrierea stemei Stema comunei Atid se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în șef de un brâu crenelat de argint, având între creneluri cinci stele de aur în cinci colțuri. În partea superioară, în câmp albastru, în partea dreaptă se află un soare figurat de aur, iar în partea stângă o semilună figurată, de argint. În partea inferioară, în câmp verde, se află
HOTĂRÂRE nr. 1.185 din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289213]
-
partea stângă, pe lățime. Semnificațiile elementelor și ale culorilor steagului Descrierea stemei Stema comunei Rucăr se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În cartierul 1, în câmp albastru, în registrul inferior se află o fascie cu cinci creneluri din mijlocul căreia iese o cruce latină, totul de argint. În cartierul 2, în câmp roșu, se află un brad de aur. În cartierul 3, în câmp roșu, se află un berbec de aur conturnat. În cartierul 4, în câmp
HOTĂRÂRE nr. 1.346 din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278004]
-
Pe pieptul acvilei, un scut, albastru, având în centru un bezant de aur, încărcat cu literele evp albastre și înconjurat de un cerc șnurat, de argint, de la care pornesc spre exterior opt săgeți, de același metal, cu câte două creneluri, așezate gironat și alezate. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: IDENTITATE PENTRU TOȚI. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECȚIA
ORDIN nr. 109 din 21 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273362]
-
pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECȚIA GENERALĂ PENTRU EVIDENȚA PERSOANELOR * M.A.I. Semnificația elementelor însumate: a) bezantul cu cercul șnurat - unitate, perfecțiune, iar prin extensie induc ideea centralizării datelor pe care unitatea le gestionează; ... b) creneluri - ziduri, protecție; ... c) săgețile crenelate - pătrundere, deschidere, unificare, decizie, sinteză, învățare rapidă, iar prin extensie sugerează schimburile informatice în cadrul bazelor de date; ... d) literele evp - ev reprezintă prescurtarea prin trunchiere a cuvântului evidența, iar p sigla cuvântului persoanelor, ambele
ORDIN nr. 109 din 21 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273362]
-
opaițe-aprinse peste gânduri de pluș, când ploaia își spală zgribulită,angoase, și sufletu-mi țipă în strânsori de țăruș. Minte-mă!azi,în beția-ți de geruri frântură de clipă peste viața-mi pustie, când fluturi vor țese pe sub gene creneluri să minți c-ai mințit!doar iubirii...nu mie. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: MINTE-MĂ! / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1972, Anul VI, 25 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate
MINTE-MĂ! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378877_a_380206]