185 matches
-
nu desparță. Ce de va fi de despăr țit să să trimiță aici la scaun, pentru ca să facă despărțeală pe pravilă“. Discursul mitropolitului, dincolo de constatările abuzurilor săvârșite până atunci, introduce două elemente esențiale în consolidarea puterii ecleziastice: Mitropolia și Pravila. Neofit Cretanul, în contextul reformelor domnului Constan tin Mavrocordat, pune în aplicare aceste deziderate: înființarea unui tribunal ecleziastic, slujindu-se de pravilă, 60 PRIVIREA BISERICII și ținerea de condici, cu consemnarea în scris a proceselor. Se adaugă vizitele canonice efectuate de acest
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prerogative ale Bisericii, luând o serie de alte măsuri importante. Dar tot acest proces de impunere a Bisericii în viața de zi cu zi a individului, început sub Antim Ivireanul și consolidat datorită unor personalități puternice cum au fost Neofit Cretanul sau Grigore, n-a fost nici calm, nici liniar, nici complet. Pentru a se impune, toate aceste măsuri ar fi avut nevoie de participarea activă a slujitorilordin teritoriu, de aderarea și asumarea fără condiții a noi politici promovate de Biserică
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
-i. Mintea noastră ia prima taurul de coarne, și-l conduce către platoșa de bronz fără răsunet a zădărniciei. De faptul că gândul însuși ar putea întârzia fatal, plumbuit de splendoarea formei plonjate în el, meșterul nu pomeni nimic; printre cretanii simandicoși de la curte, ce-l priveau ca pe-un barbar, trebuia să pară mai stăpân pe meșteșugul lui decât era în realitate. Însă omisiunea cu pricina îl denunță îndeajuns de elocvent reginei. − Așa, deci? Care va să zică, trupul vostru doar se-ngrămădește
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lucrul în folosul obștii cretane ce-l găzduia. Ca mai-mare peste lucrători, democratica lui viziune de organizare umană se încredea pe deplin în priceperea meșterilor locali, recrutați de el pe sprânceană. Faptul convenea de minune spiritului mândru și independent al cretanilor, care altfel cu greu ar fi acceptat în fruntea lor un străin. Cât despre recrutare, e o întreagă și de sine stătătoare poveste... Străbătu insula cu pasul, întrebând în dreapta și-n stânga de lucrători în piatră cu faimă. Când ajungea
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
firide, întrucât, ca șef al lucrării, simțea că o parte din responsabilitate îi revenea. Anevoie reuși să aplaneze scandalul dispariției lor invocând accidente de muncă; protejate de secret, oribilele practici născute în inima Labirintului aveau să se răspândească ulterior printre cretani. Lui Minos, Dedal îi prezentă noua construcție ca pe o închisoare capabilă să se lipsească de gardieni - un dar la care, în înțelepciunea-i, regele rămase cât se poate de rezervat. Discursul meșterului despre foloasele politice ale alienării fu retezat
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
este cel care dă și cele mai bune pronosticuri la jocul cu soarta. Clement din Alexandria amintește și el de cei mai celebri iatromanți care dau pronosticuri: este vorba de Pitagora, de Abaris Hyperboreanul, de Aristeas din Proconnesos, de Epimenide cretanul, de Zoroastru medul, de Empedocle din Acragas, de Phormion spartanul, de Polyarate din Thasos, de Empedotim din Siracuza. Toți aceștia sunt ghicitori (manteis), autori de oracole hresmologoi , purificatori (cathartes). „ Cu obrăjei ca doi bujori/ De rumeni, bată-i vina/ Se
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
Menelau în frunte, care, împreună cu Nestor, se luptă cu îndârjire să-i scoată leșul de pe câmpul de luptă, ocrotește cu grija unei vaci pentru întâiul ei vițel, atunci născut, imagine mai tandră decât poate părea urechilor noastre; tot Menelau, împreună cu cretanul Merion, îl iau în brațe, mort, să-l ducă lui Ahile. Antiloh, când e chemat și el în ajutor, auzind că Patrocles a murit, încremenește, se înfioară, rămâne fără glas, doar plânge amar (Antiloh e singurul care reacționează în felul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
spunea că este o sfântă, cealaltă puternică și fermă asemeni tatălui-erou pe care abia de-l văzuse odată exteriorizându-și emoția, și asta când fiul i-a venit acasă cu un premiu. „N-ai făcut Creta de râs!” Pentru un cretan, e valabilă formula că trebuie să te lupți cu turcii. Deși a trebuit și el să lupte cu turcii, românul a păstrat în spiritualitatea lui vorbe de duh care nu la luptă cu turcul îndeamnă ci mai degrabă la fugă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
hotărâse, copil fiind, să o șteargă spre port cu gândul Athosului, să ia urma sfântului Ioan, însă un căpitan l-a izgonit spre casă. „Atunci am eșuat ca sfânt”, conchide ironic, Kazantzakis. I-a mai rămas doar să devină un cretan de excepție. Este motivația fundamentală a evoluției lui Kazantzakis indusă insistent de tatăl său care a acceptat să râdă abia din momentul eliberării Cretei. Idealul libertății politice a devenit vorbă goală acolo unde libertatea se răsfață. Idealul libertății politice să
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
credința sa moralizatoare în Adevăr și Etică sau, dacă nu, se va cufunda într-un relativism cinic și autocontradictoriu, care insistă că nu există linii conducătoare sigure și preferabile în viață, demonstrînd prin aceasta aceeași confuzie logică și politică a cretanului Epimenides, cel ce a declarat, pe deplin convins, că toți cretanii sînt mincinoși. *** Există cîteva tendințe în filosofia contemporană care contribuie la apariția acestei noi justificări post-fundaționaliste a societății civile. Să considerăm, de exemplu, pragmatismul lui Richard Rorty, care este
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
va cufunda într-un relativism cinic și autocontradictoriu, care insistă că nu există linii conducătoare sigure și preferabile în viață, demonstrînd prin aceasta aceeași confuzie logică și politică a cretanului Epimenides, cel ce a declarat, pe deplin convins, că toți cretanii sînt mincinoși. *** Există cîteva tendințe în filosofia contemporană care contribuie la apariția acestei noi justificări post-fundaționaliste a societății civile. Să considerăm, de exemplu, pragmatismul lui Richard Rorty, care este dominat de ideea că revoluțiile democratice moderne vor fi rememorate dacă
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Menelau în frunte, care, împreună cu Nestor, se luptă cu îndârjire să-i scoată leșul de pe câmpul de luptă, ocrotește cu grija unei vaci pentru întâiul ei vițel, atunci născut, imagine mai tandră decât poate părea urechilor noastre; tot Menelau, împreună cu cretanul Merion, îl iau în brațe, mort, să-l ducă lui Ahile. Antiloh, când e chemat și el în ajutor, auzind că Patrocles a murit, încremenește, se înfioară, rămâne fără glas, doar plânge amar (Antiloh e singurul care reacționează în felul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
parte, ca populație indo-europeană, vechii greci au ocupat peninsula și insulele în care s-au afirmat în condițiile în care aici existau popoare cu alte culturi și cu alte limbi, de la care au preluat numeroase elemente (cele mai multe, se pare, de la cretani și de la minoici), iar aceste ele-mente reprezintă substratul limbii grecești în toate fazele existenței ei. Desigur, toate elementele pătrunse în greacă după faza bizantină din alte limbi (din turcă și din limbile occiden-tale, în special din italiană, franceză și engleză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la fiece două mii de ani de tranziții care aduc a revoluție prelungită, o trecere spre spiritualizare. SÎ mai rămânem puțin În trecut. Era Taurului, sfârșită acum patru milenii, a lăsat urme În cultul animalului omonim: Boul Apis al egiptenilor, tauromahia cretanilor, vaca sfântă a indienilor care acum 3.500 de ani Își izvodeau cărțile sfinte. Poate cuiva nu-i va ieși socoteala. Dar și o zodie oarecare ăși menține influența Încă vreo săptămână pe domeniul următoarei... Era Berbecului, cele două milenii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Eminescu admite de data aceasta faptul că numărul mare al cârciumarilor evrei este efectul, și nu cauza fenomenului socio- economic În discuție. Modelul simbiozei economice era foarte simplu și el a fost consemnat, de pildă, În jurnalul mitropolitului Neofit I Cretanul. În 1746, inspectând o moșie a Mitropoliei din județul Călărași, acesta a notat succint următoarele : „Aici niște evrei au o povarnă și mitropolia ia chirie” (mss. BAR nr. 2106). Practica a ajuns să fie consemnată chiar În Regulamentul Organic al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
simțea în siguranță, deoarece palatele și orașele nu erau fortificate și secole de-a rândul soldații nu au purtat armuri. Grecii au păstrat în secolele ulterioare memoria grandorii cretane învăluită în legendă. Conform unei asemenea legende, orașul Atena trimitea regelui cretan Minos în fiecare an, drept tribut, tineri și fecioare, aceștia fiind sacrificați Minotaurului, monstrul jumătate om, jumătate taur, din adâncul labirintului. În cele din urmă, eroul atenian Tezeu omoară bestia și reușește să scape din labirint. Datorită legendei, adjectivul minoic
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
ursit ca, după aceasta, un astfel de om, ori să piară de mâna dușmanilor, ori să ajungă tiran și să devină lup, din om? 25. Scopul legislației, obiectivele și strategia legislatorului (Legile, 631b-631d) (Atenianul) Străine, ș...ț nu degeaba legile cretanilor se bucură de o deosebită cinstire în rândul tuturor grecilor, căci sunt legi drepte care-i fac fericiți pe aceia care se folosesc de ele, deschizându-le calea spre toate bunurile. Or bunurile sunt de două feluri, cele omenești și
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Phaidros, așa cum se întâmplă lui Platon însuși când se pune pe sine în și sub condiția pustiului încă de la începutul Legilor (unde Atenianul - un străin!, adică Platon însuși autopus în postura de a-și asuma ieșirea în afara zidurilor cetății, Clinias cretanul și Megillo, lacedemonianul merg, convorbind, în insula Creta de la Cnosos la peștera și templul lui Zeus, ținta călătoriei lor). Calea e simbolică pentru Platon și în virtutea acestui simbolism devine el lup moralist. Atenianul (Platon) e sever în Nomoi, propune sancțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Cnosos la peștera și templul lui Zeus, ținta călătoriei lor). Calea e simbolică pentru Platon și în virtutea acestui simbolism devine el lup moralist. Atenianul (Platon) e sever în Nomoi, propune sancțiuni față cu habitudinile insuficient raționale practicate de spartani și cretani (adică tocmai de aceia pe care Platon îi considera, înainte vreme, exemplari și, ca atare, de urmat!). E un Platon pe dos în Nomoi, unul pe care anamneza imanentă îl pune în postura lui Eulathos: poate să fie respectat, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Goldschmidt, V., Platonisme et pensée contemporaine, Paris, Aubier, 1970. Lachièze-Rey, P., Les idées morales, sociales et politiques de Platon, Paris, Boivin, 1938 (ed. n. 1951). Luccioni, Jean, La pensée politique de Platon, Paris, PUF, 1958. Morrow, R. Glenn, Plato’s Cretan City. A Historical Interpretation of the Laws, Princeton, New-Jersey, Princeton University Press, 1960. Mara, M. Gerald, Socrates’Discursive Democracy: logos and ergon in Platonic political Philosophy, Albany, N.Y., State University of New York Press, 1997. Blössner, Norbert, Dialogform und Argument
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ale culturii, exemplificând nu numai influența renascentistă apuseană asupra Bizanțului, ci și încercarea de replică a acestuia, mișcarea în care s-au implicat dascăli, editori, comentatori de texte, filologi și filosofi, reprezentanții unui ideal care se prelungește până după celebrul cretan Theotokopulos, devenit la Toledo El Greco. „Sunt refugiații Koblenz-ului bizantin - scrie N. Iorga - stabiliți mai ales în Italia, și scrierile lor sunt inspirate deseori de ideea unei revanșe, cu neputință de realizat, dar care va înflăcăra multe dintre spiritele cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
mereu în limitele cadrului teoretic cunoscut al noilor exilați, cufundați în tristețe. În secolul al XVI-lea au fost scrise zece opere istorice evreiești importante. Din cei opt autori, cinci sunt exilați sau descendenți ai exilaților din Peninsula Iberică. În afară de cretanul Capsali, numai doi provin din medii ne-sefarde (Mantova și Praga), iar cel de-al doilea, David Gans, a asimilat lucrările predecesorilor săi sefarzi 53. Acest corpus de natură istoriografică reprezintă una dintre reacțiile la suferințele cauzate de cataclismul expulzării
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
minoică", după regele legendar Minos, și a împărțit-o în trei perioade 41: minoicul vechi (către finele mileniului al III-lea); minoicul mijlociu (de la ridicarea palatului din Cnossos și din Mallia, ~ 2000, până la ~ 1580); minoicul recent (~ 1580-1150). În timpul minoicului mijlociu, cretanii utilizau o scriere hieroglifică, urmată, către ~ 1700, de o scriere lineară (alfabetul linear A); ambele sunt încă nedescifrate, în timpul acestei perioade (între ~ 2000 și ~ 1900), primii greci, minyienii, pătrundeau în Grecia continentală. Ei reprezintă avangarda grupurilor indo-europene care, în valuri
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Histoire des religion. T, I, p. 475. Deja A. J. Evans î! Numea pe regele din Cnossos rege-preot, termen acceptat de M. P. Nilsson (op. Cit., pp. 486 sq.) și Ch. Picard (op. Cit., pp. 70 sq.). Vezi, de asemenea, R. F. Willetts, Cretan C uit s, pp. 84 sq. Megaliți, temple, centre ceremoniale E important să subliniem funcția de centru ceremonial a palatului. Coridele sacre ale taurului, fără uciderea lui, erau celebrate în suprafețele cu gradenă, zise "teatrale" ale palatului. Picturile de la Cnossos
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
explică transformarea ulterioară a Iui Zeus, izvorul "înțelepciunii" sale. 8 Asupra lui Zeus Cretagenes, vezi Charles Picard, Leș religions pre-helleniques, pp. 117 sq. 9 Cf. H. Jeanmaire, Courot et Couretes, pp. 427 sq. Lf) Euripide, fragment dintr-o tragedie pierdută, Cretanii (fr. 472 Nauck). 11 în Mediterana orientală acest proces va permite încorporarea moștenirii romane, elenistice și iraniene în structura imperiului bizantin și, mai târziu, păstrarea instituțiilor bizantine de către otomani. Vezi partea a IlI-a a lucrării de față. Zeus și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]