411 matches
-
de vedere al versurilor, aici e punctul cel mai slab al lui Gwen, mai ales în partea în care repetă «This shit is bananas/B-A-N-A-N-A-S !»” de mai multe ori. Eric Greenwood de la Drawer B Media a scris că discul „este cretin și fără armonie. Aș cita versurile, dar sunt atât de proaste, încât aproape îmi pare rău pentru ea”. Nick Sylvester de la Pitchfork a insultat piesa, referindu-se la ea ca la „O imitație a formației Queen... care are la fel de mult
Hollaback Girl () [Corola-website/Science/313106_a_314435]
-
a pus-o încă demult un mare filosof bulgar: mâncăm ca să trăim, sau trăim ca să mîncăm?" ... Nu cunosc, zise el parcă mârâind că îi întrerupsesem mestecatul, nici un filozof, fie el și bulgar, care să-și pună o astfel de întrebare cretină." Pleosc! vorba Matildei, s-a tâmpit Petrică, gândii și rămăsei multă vreme chiar gânditor. Ce-o fi cu el? Ce s-o fi petrecând acum în capul lui? Era clar, m-a insultat, m-a făcut cretin, dar de ce? Am
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
astfel de întrebare cretină." Pleosc! vorba Matildei, s-a tâmpit Petrică, gândii și rămăsei multă vreme chiar gânditor. Ce-o fi cu el? Ce s-o fi petrecând acum în capul lui? Era clar, m-a insultat, m-a făcut cretin, dar de ce? Am vrut să glumesc... "Petrică, ai uitat că sânt bine pregătit în filozofie, l-am citit eu însumi pe acest filozof bulgar, îl cheamă Stancio Stancev, sau Stancov, nu-mi aduc aminte exact... Pot să-ți mai spun
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
brusc zumzăitul în semn de protest și o luă spre alte mese. ..L-am văzut în tramvai într-o dimineață, zise Ion, a cerut bilet cu o voce foarte sigură, a zis pardon și a înaintat printre pasageri fără mutra cretină pe care și-o ia aici..." " Crezi că e un..." "Bineînțeles! Ortega y Gasset a formulat în Revolta maselor (caile oarecum depășite de consecințele războiului) o idee foarte interesantă. Masele vor pune stăpânire pe tot, au și pus mâna pe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
naști dacă nu mă lași sa te examinez!?" "Nu ies, dom'doctor!" Dar de ce, ești nebună, de ce ai mai venit aici? "Nu ies, dom'doctor. Dacă aude al meu că ai pus mâna pe mine mă omoară!"' Gelozie primitivă și cretină, gândii și nici măcar nu mai fusei atent să aud cum s-a sfârșit toată chestia... "Acolo, reîncepu Matilda cu un glas șoptit, semn că trebuia să fiu atent, că o să mor de râs, fiecare gravidă își alege un ginecolog s-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cu mâna la capelă și repeta ca un papagal: să trăiți, aștept ordonanțele dumneavoastră... Pe urmă, săptămâni în șir, eu și cu Iustin când ne despărțeam nu mai ziceam la revedere, ci repetam și noi, ca niște papagali chestia asta cretină: aștept ordonanțele dumneavoastră..." "Dar știi că a omorât unguri nevinovați acolo la el în sat... A venit cu Sumanele negre. Ei, cine erau ăia? Tu, dragă, trebuie să știi..." Îmi ștersei sudoarea de pe gât și de pe frunte. Simții mișcarea de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ușile se deschiseră, și în fața mea se ivi sectorul german. Liftul ne lăsase într-un parc, care consta, din câte puteam vedea, dintr-o pajiște uriașă, înconjurată și brăzdată de alei. În mijocul pajiștii se afla un panou de dimensiuni cretine, circa nouă metri pe doisprezece, pe care scria JOCUL CU MINGEA STRICT INTERZIS. În iarbă stăteau pe pături mici grupuri de patru-cinci persoane care după toate probabilitățile ieșiseră la picnic. Am pornit cu Mathieu aiurea pe alei, trăgând cu urechea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
tipografie, iar acolo, mai la dreapta, un orfelinat. Pe partea cealaltă, piața cetății și magazine: o patiserie, un Panipat, un patinoar... - Alo, domnii, salut, îi salutai simpatic pe cei doi trecători. - Ah, bună ziua, zise tânărul scoțând la iveală un zâmbet cretin de sub fața bășită, plină de coșuri. Dumneavoastră trebuie să fiți regele, nu? Eram regele, într-adevăr, și nu puteam nega, având pe cap o coroană de aur cât toate zilele. - Da, eu sunt. - Mă bucur de cunoștință, zise puștiul, întinzându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
deranjat-o absolut deloc. Și în acest caz ar fi fost teribil de încântată de vizita supranaturală pe care o primise. Da, Anna, am spus hotărându-mă să-i fac pe plac, dar în același timp simțindu-mă și cam cretin. M-au trimis pe mine. Am fost trimisă să iau băutura. În rucsacul meu, mi-a răspuns ea cu voce stinsă. Rucsacul stătea aruncat pe podea alături de un pantof (ce se întâmplase cu celălalt?), de haina Annei, o pungă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
care am început s-o port în noaptea când am venit înapoi. Lucrurile nu degeneraseră chiar în halul ăla. Nu mă coborâsem chiar atât de jos. Dar era cu siguranță o cămașă de noapte din același lot. Simțindu-mă puțin cretin (dar nu chiar atât de cretin; în fond, aveam la bord o jumătate de sticlă de vodcă), am început să pedalez. Așa că, în timp ce tot restul casei dormea, eu pedalam și transpiram. Apoi, o vreme, am vâslit și am transpirat. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
și mănânc. În fond, ce altceva puteai să faci cu prăjitura? S-o pui în ramă? S-o folosești în loc de bere? S-o pui în bucătărie, în dulap, ca să miroasă frumos? Asta cred că e una dintre propozițiile cele mai cretine pe care le-am auzit vreodată. Cum o să ne separăm eu și James fondurile din contul bancar comun? Avea să fie o chestie similară cu operația de separare a unei perechi de gemeni siamezi. Unii uniți la nivelul organelor vitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
că-mi reușește chestia asta chiar fără să-mi dau seama. Deci, e bine... am îngăimat eu. Nu mai trebuie să pierdem timpul. Putem să ne apucăm să lămurim situația imediat. A! a zis el. Părea nițel nedumerit. Și cam cretin. — A! a repetat el. Da. Bine. —Vino-ncoace, i-am propus. Promit că n-o să fii așteptat cu ulei încins. M-am forțat să râd într-un fel haios, dar neofensator. De parcă simpla sugestie că James ar fi putut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
seama că e cel mai vechi truc din lume? — Cum adică? am întrebat-o. Deși nu voiam să aud răspunsul. —James te înșală. Își dă seama ce greșeală colosală a făcut. Te vrea înapoi fiindcă te iubește cu-adevărat - orice cretin vede chestia asta -, dar îi e teamă c-o să-i spui să plimbe ursul. Așa că pretinde că totul a fost din vina ta, pentru ca tu să te simți vinovată și, după asta, recunoscătoare fiindcă, deși ai fost o persoană îngrozitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
A, nu, a gemut Anna. N-o să vorbească despre altceva decât cum o să se sinucidă dacă pică examenele și-o să se întrebe dac-o să aibă puterea să se culce cu profesorul Macauley și-o să-mi pună tot felul de întrebări cretine despre Grecia Antică. În fond, ce știu eu despre Grecia Antică? a zis Anna cu o tonalitate suferindă. Helen crede că fiindc-am lucrat șase luni într-un bar din Santorini, acum trebuie să știu totul despre Zeus și gașca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
ar putea să calmeze durerea. Am stat cu ea în baie și i-am pus niște muzică de relaxare. — Oprește urletele alea de balene, a zis Jacqui. Cântă-mi un cântec mai bine. Ce fel de cântec? —Despre cât de cretin e Joey. M-am gândit puțin. Atâta timp cât nu te deranjează că nu rimează. —Deloc. —Joey, Joey e o labă, am cântat. Are-o mutră ciufută și cizme caraghioase. Așa ceva, vrei să zici? —Minunat, da. Mai vreau. Când toată lumea e fe-e-ricită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
puteri și asudând din cauza fricii și efortului, Hugo ar fi sărit și el în baie. Dar nu avea timp. Trebuia să se ocupe de scutece. Oricât se străduia și cu toate că era conștient că milioane de alți părinți, unii mult mai cretini decât el, rezolvau zilnic, cu succes, problema scutecelor, Hugo pur și simplu nu înțelegea cum funcționau. Dintre cele două benzi adezive, fiecare așezată în câte-un lateral al scutecului, datorită foielii constante a lui Theo, numai una reușea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
plângea. Lăcrima peste Cum să te distrezi pregătind cea mai bună mâncare organică pentru copil. În mod evident, nu era chiar așa de distractiv. Hugo a sărit în picioare îngrijorat. Cărțile s-au prăbușit pe podea. —Ești bine? Ce întrebare cretină. Femeia n-ar fi hohotit în văzul lumii într-o librărie dacă ar fi fost bine. Poftim. Ia asta. Hugo i-a întins o grămăjoară mototolită de material, care fusese cândva o batistă cu monogramă foarte șic. I-o făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
era respectivul motiv. Jake pusese interesele unui grup de copaci - unui grup nenorocit de copaci - mai presus de interesul ei. Într-un final, Alice a ridicat ochii și l-a privit pe Jake. —Ticălosule! a spus ea simplu. Ticălos nenorocit, cretin și iresponsabil ce ești! Capitolul 18tc "Capitolul 18" Lui Hugo i se părea că acum, deoarece lui Theo îi crescuseră patru dinți, băiețelul avea cel mai adorabil surâs. Tatăl s-a uitat la el hipnotizat, incapabil, preț de-o secundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
că mă Înecasem cu propriul sânge. Suna Înfiorător. Până acum nici una dintre aceste informații nu a folosit la nimic. O greblă mică ce mi-a secționat beregata, o funie În jurul gâtului - și a fost un accident? Ar trebui să fii cretin ca să crezi așa ceva și, după cât se vede, s-au găsit și unii care să creadă. La morgă s-au făcut fotografii În special cu partea mutilată a gâtului. Cadavrul a fost băgat Într-un sertar de metal pentru a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
tulburată, Bennie le dădea sfaturi echipelor: rupeți-vă hainele, amestecați-le cu noroi și faceți o bilă din ele - nu, nu, nu peri de nucă de cocos, nu așa, și nu culegeți stuf, nu o să se lipească suficient de strâns. Cretinilor! Eu sunt șeful! Voi trebuie să mă ascultați... Echipa neascultătoare tocmai Își pusese canoea pe apă când o bandă cu știri apăru În partea de jos a ecranului: „Grupaj de știri special: vești noi despre misterioasa dispariție a celor unsprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
adunând șuruburi și sârme de pe jos (nu se știe când și la ce puteau folosi), rupând și-acum șervețelele de masă în două (să ajungă și pentru mâine), ștergându-și nasul în batista „Braiconf“ (de-o culoare și-o rezistență cretină, neverosimilă: verde deschis, tare, cu dungi violet), păstrând în sertar chiloți și maiouri tetra, chinezești (purtate până când se îngălbeneau de uzură), învelindu-și scaunele de la Logan în folie groasă, transparentă, cu tot cu tetiere - o mașină întreagă, aruncată din fabrică într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
constantă, cam treizeci de metri. Nu putea fi o coincidență. Se ținea după mine. Am privit mai atent în oglindă, după detalii: doi tipi - șoferul și încă unul în dreapta. Precis mergeau după noi. M-am uitat încă o dată. Parcă tunsoarea cretină a șoferului și lăboanțele alea din dreapta nu-mi erau necunoscute. Am simțit din nou un cerc de foc în jurul gâtului și-am înțeles că nu călătoream singuri în drumul spre Constanța. Am trezit-o pe Maria; a trebuit s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
la vremea lui. A produs o singură lucrare, o chestie cu caracter religios, pe la 1731: Divine Benevolence. Încerca să răspundă la întrebarea: care-i sursa motivației acțiunilor lui Dumnezeu în lume?“ „Îmi aduce-aminte de-un desen cu Dexter...“ „Nu fi cretin...“, m-a blocat Mihnea. „Mă rog, talmeș-balmeș religios. Care-i concluzia?“ „Ai răbdare, dom’ profesor. Dacă așa faci și cu studenții, m-am lămurit cum predai. Bayes a mai lăsat în urma lui o agendă și-un carnet în care s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Rezultatele au fost strălucite. "Găgăuții", cari sânt strănepoții acelor oameni, trec la toate națiunile din Orient drept indivizi escesiv de... cuminți. Toată lumea știe ce-nsemnează la noi, la sârbi, la turci chiar, vorba "găgăuță"; om care nu e în toată firea, "cretin". La asemenea cretinizare a spiritului, a singurului instrument de care dispune omul în greaua sa luptă pentru existență, duc tendențele de deznaționalizare pretutindenea. Nu crește o plantă bine și normal {EminescuOpXI 125} decât din rădăcinele ei proprii. Există într-adevăr
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ca remediu la această stare de "disperare asumată" studiul gramaticii limbii franceze. Caut surse, caut disperat marea cunoaștere, ortodoxia înțelepciunii, accesul direct la idee. O activitate de care am fost privat atâta amar vreme în România, fie din cauza sistemului academic cretin care nu încurajează deloc efortul individual, fie pentru că am lucrat în administrația publică centrală, o activitate ce mi se potrivea ca fracul alb unui corb. Încep deci să-mi fac colecții de fișe pe domenii și pe cuvinte cheie, după
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]