461 matches
-
al căror interes depășește cu mult câmpul lor inițial 74. În acest context, tendința antropologiei ar fi de a se ține la distanță de aceste curente emergente, poziție care poate fi de altfel interpretată în diferite moduri: puritate disciplinară sau crispare identitară profesională, refuz salutar de a ceda modelor efemere sau relativă dificultate de a înscrie un teren singular și datat într-o conjunctură globală? În spatele acestei constatări, se profilează multitudinea de critici științifice ale vocabulei mondializare, răspunzând succesului său mediatic
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cel de-al doilea: să stăpânească magia imaginii fără a se lăsa cuceriți de ea. Mai ușor de spus decât de făcut. Mai ales că vechii creștini moșteniseră de la greci un respect superstițios pentru eficiența idolilor, care explică îndelungata lor crispare în fața visului și a tot ce ține de onirism, incubuși, sucubuși și alte viziuni nocturne 32. Orice exces, "de stânga" în refuz sau "de dreapta" în acceptare, fiind sancționat printr-un divorț sau o schismă de semn contrar, conducătorii religioși
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
fotografii color, secvențe din Camera lorzilor și Camera comunelor. A treia fotografie ne privește: un grup de tineri urcați pe un gard sau un parapet, făcând parte dintr-o masă anonimă, agitând tricolorul de pe care a fost decupată stema comunistă. Crispare, Înverșunare, exasperare. Un moment din revoluția română, descătușarea, participarea tuturor, momentul de grație de acum douăzeci de ani care ne umpluse inimile de speranță. Desigur, alături sunt două fotografii simbolizând „instituționalizarea” revoluției, prin cele două camere cu prerogative identice, după cum
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
vibrație interioară; se insinuează ideea unei lumi paralele celei contemplate, o lume a trăirilor nemărturisite, învăluite în duioșie și tandrețe (Ceremonial pentru întoarcere în veac). Placheta Din refugiu, ultima apariție editorială a lui F., abordează o tematică mai apropiată de crispările realității și ale istoriei, relevabilă fiind emoția participativă, prezentă în fiecare vers. SCRIERI: Rodnicie, Cernăuți, 1939; Interior, Cernăuți, 1939; Din refugiu, București, 1940. Repere bibliografice: Mircea Streinul, Note la poezia bucovineană de azi, RFR, 1938, 5; D. Petrescu, [„Rodnicie”], „Bugeacul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286975_a_288304]
-
diverse situații și circumstanțe. Din perspectivă morală contează mai ales situațiile în care „celălalt” e în dificultate și suferință. E vorba și de compasiune, rezonanță afectivă, chiar milă. O atitudine de detașare schizoidă, de neputință dependentă, de continuă retragere și crispare suspicioasă, face ca subiectul să nu se implice în susținerea și sprijinirea, în grija pentru celălalt aflat în nevoie, manifestându-se astfel un defect etic prin omisiune. În cazul manipulării și torturii, celălalt e tratat ca un obiect oarecare și
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
directă de tip „eu-tu” și se trece spre raportarea interpersonală din „perspectica persoanei a treia”, cea de „eu-el”, „eu-ei”. Raportarea „eu-voi” este una mai specială, ceilalți fiind considerați uneori ca potențiali agresori și dușmani, fapt ce duce la crispare, la o poziționare de tensiune, de așteptare neîncrezătoare și ținere la distanță a celuilalt. Nici această situație, caracteristică pentru TP paranoică, pentru cea evitantă și parțial pentru cea borderline, nu e favorabilă desfășurării plenare a comportamentului etic. Duplicitatea malignă. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
un personaj, își dezvăluie, dar rar și cu fereală, filonul de gravitate. Dacă îi plac hoinăreala și câte o prelungită zăbavă cu amicii e și din „teama de singurătate”, ce poate deștepta, din întunecatul ei cotlon, „teama de ratare”. Ciudate crispări la un glumeț cu limbă ascuțită, care pare să ia multe în joacă. O joacă fără pretenții, dar cu o doză de insolit este Epistolar cu 3 proști (2001), împricinații ce se recomandă astfel fiind Mircea Cavadia, Ananie Gagniuc și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
întregului organism, ceea ce permite creșterea capacităților normale și reducerea sau eliminarea celor anormale. Această metodă, prin cele două procese (decontractarea și concentrarea), permite obținerea următoarelor rezultate: 1. Destindere respiratorie; 2. Destinderea și liniștirea în acțiune (stare ce nu rezultă din crisparea unei voințe încordate, ci din contra, din relaxarea interioară); 3. Constituie o cale naturală către somn; 4. Permite autoreglarea funcțiilor corporale; 5. Creșterea capacităților mentale, ale memoriei; 6. Suprimarea durerii, nu prin reprimarea manifestărilor exterioare, ci prin dispariția completă a
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
doresc și să se trezească la orele fixate de ei; autocontrolul și autocritica permit obținerea “calmului” ; 9. Toți cei care fac antrenamentul autogen ajung să fie mai calmi, mai destinși, mai degajați în viața cotidiană; emoțiile parazitare, reacțiile inadecvate (enervare, crispare, etc.) se estompează; 10. Starea de relaxare permite intensificarea randamentului facultăților psihice, senzațiile, amintirile, intențiile devenind mai reliefate, mai clare; 11. Stăpânirea de sine, atât de necesară în viața cotidiană, este mult facilitată de training-ul autogen; 12. Psihoterapia relaxantă
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
colectivă a probelor constituie o modalitate de a economisi timp și resurse, însă poate fi aplicată doar dacă probele se pretează la o aplicare colectivă. Examenul poate începe prin câteva cuvinte introductive care să inducă o atmosferă pozitivă, lipsită de crispare. De asemenea, participanții trebuie înștiințați de faptul că testarea nu este un examen de verificare a cunoștințelor, că trebuie să lucreze individual, iar în cazul probelor de timp, cât mai repede. Durata acestui examen variază de la caz la caz, însă
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
literari. Bucuria în fața operei (care este unul dintre semnele sigure ale creației critice) ia uneori, la acest critic sever, justițiar, forme sărbătorești. Iată-l întâmpinând debutul liric al lui Emil Brumaru: „În contrast cu unii, nu puțini, poeți înșurubați în propria lor crispare, din care nu mai pot ieși, Versurile lui Emil Brumaru oferă un reconfortant exemplu prin claritatea clasică a prozodiei, prin destinderea visătoare a atitudinii, prin familiaritatea obiectelor. Față de atâtea incomprehensibile nevroze metafizice și ambițioase zboruri prin abstracțiuni, ce odihnitor cresc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
evreiască din zonă până la sfârșitul celui de al doilea război mondial la cca. 510.000 persoane, față de 1.150.000 arabi palestinieni. Sosirea constantă a imigranților evrei fugind de ascensiunea nazismului din Europa, a determinat încă din perioada interbelică o crispare a populației arabe autohtone, care nu accepta politica acaparării/cumpărării treptate de terenuri pe care o practicau în Palestina organizațiile ebraice, contribuind la cristalizarea primelor tensiuni între arabii palestinieni, evrei și autoritățile britanice, sub al căror mandat era administrată regiunea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
a Facultății de Litere și Filosofie din București, după ce din 1925 fusese titularul aceleiași catedre la Universitatea din Cernăuți, oraș unde, în 1926-1927, este și director al Teatrului Național. Ca profesor, va introduce o atmosferă lipsită de orice fel de crispare, destinsă, și, în același timp, va promova metode noi, moderne, de predare, care solicitau o participare activă a studenților. Și aici va fi același intelectual care iubește paradoxul, pune culoare în prezentarea faptelor, detestă monotonia, rutina și conformismul. Cei mai mulți studenți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
mâinile, el își va însuși instrumentul. Greutatea perioadei de însușire a deprinderilor de ținută constă în aceea că elevul încă nu știe să-și fixeze senzațiile. Sarcina exercițiilor pregătitoare este aceea de a-1 învăța să deosebească ușurința, libertatea, de crispare, încordare, de a-1 învăța să simtă diferitele stări ale mâinilor sale. Complexul de exerciții pregătitoare trebuie să aibă conținutul apropiat, legat de viitoarele mișcări de cântat. Elevii trebuie să știe precis pentru ce anume pregătește fiecare exercițiu. La executarea
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
pe un picior ba pe celălalt. Se au în vedere ușoarele deplasări pentru eliberarea corpului și nu “legănatul”. Elevul trebuie prevenit asupra acestui obicei dăunător. Nu mai puțin dăunătoare este și ținuta “imobilă” care ar duce la încordarea, înghețarea corpului. Crisparea părții inferioare a corpului ar provoca încordarea întregului corp; se observă în mod deosebit încordarea mâinilor, poziția nefirească a degetelor. Pentru a preveni acest fenomen, munca de pozare trebuie începută cu exerciții libere. Se pot recomanda exerciții de felul săriturilor
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
pași cu vioara ținută la gât. În mișcare se vede mult mai clar decât în repaus în ce măsură ținerea viorii a fost înțeleasă ca o problemă a întregului corp. Trebuie deasemenea urmărită regularitatea respirației, care denotă relaxarea sau contractarea, crisparea. Poziția dreaptă a corpului, linia verticală a coloanei vertebrale trebuie umărită în permanență. Desele curbări spre înainte sau lateral ar duce la deformări ale coloanei, deformari care ar compromite reușita profesioală cât și sănătatea elevului. Imediat ce așezarea viorii reușește întrucâtva
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
aceeași porțiune Abia după aceasta vor fi studiate porțiunile de la vârful și talonul arcușului și aici, întâi pe coardele La și Re, pe aceste coarde brațul drept având o poziție mai firească, mai apropiată de poziția naturală, evitându-se astfel crisparea brațului. Odată cu trăsătura la vârful și talonul arcușului, situația se complică, intră în funcțiune alte segmente ale brațului drept (brațul, palma și degetele). Prezentăm în continuare un număr de exerciții care se cântă cu porțiunile de la vârful (E3) și de
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
care se cântă cu porțiunile de la vârful (E3) și de talonul (E1) arcușului. Folosirea acestor porțiuni se face la început numai pe coardele mediane, deoarece brațul are o poziție mai firească, apropiată poziției necesare altor activități și se evită astfel crisparea brațului drept. Aceste exerciții se vor executa mai întâi cu E3 (porțiunea de la vârful arcușului) și apoi cu E1 (porțiunea de la talonul arcușului). Exercițiile următoare se vor executa cu: - porțiunea din jurul mijlocului arcușului; - porțiunea de la vârful arcușului; - porțiunea de la
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
arcușului. Acest lucru nu este însă atât de simplu. Greșelile care apar îndeosebi sunt: l. apăsarea prea mare pe cele două coarde, apăsare ce îngreunează desfășurarea trăsăturii pe planul dublei, strivind sunetul. În felul acesta se ajunge și la o crispare a musculaturii brațului. 2. momentul de început al trăsăturii este deficitar deoarece nu se pornește de pe planul dublei ci de pe planul uneia dintre coarde. Brațul drept, trebuie deci să-și găsească acel nou plan ca rezultantă a unirii celor două
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
de altul, se ajunge astfel la o configurație lărgită a lor. Cvarta dintre degetele 1 - 4 nu mai este o cvartă perfectă ci una mărită. Exercițiile în această configurație solicită musculaturii antebrațului, palmei și degetelor, eforturi care pot duce la crispare. Trebuie arătat deasemenea că poziția retrasă a degetului 1, ar putea genera abateri de la poziția rațională, optimă, atât de necesară începutului. În Metoda de vioară”, S.Suzuki așează degetul 4 după învățarea schimbului de coarde La — Mi. După intonarea corectă
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
să se apropie sau să se îndepărteze de gâtul viorii, odată cu articularea degetelor. Față de antebraț, palma trebuie să ocupe o poziție în linie dreaptă cu acesta. Frângerea palmei din încheietură ar îngreuna articulația degetelor compromițând precizia intonației, ducând la o crispare a musculaturii brațului, palmei și degetelor, frânând velocitatea. Trebuie evitată și lipirea palmei sub gâtul viorii deoarece această poziție, ar modifica poziția firească de articulare a fiecărui deget, stingherindu-l în activitatea sa (duce la fricțiuni între degete). Se execută
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
sau ficțiuni propriu-zise, aceste culegeri de texte „circumstanțiale” sunt în fond rezultatul unei acțiuni de scriere la două mâini, prozatorul adaptându-și vocea și instrumentele la cele ale gazetarului. Va avansa, de altfel, în nume propriu, sintagma „literatură a zilei”: „crisparea existențială din România împinge literatura pe teritoriul gazetăriei, la limita reflectării instant.[...] Scriitorul trebuie să-și asume o condiție asemănătoare actorului de teatru, a cărui artă vie durează o seară, ceea ce nu-i interzice nicidecum valoarea și frumusețea. Să scrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288927_a_290256]
-
o căutase zadarnic în ajun. De mai multe ori, Nikolai încercă să-i vorbească tinerei femei, pe care o instalase pe spinarea Vulpoiului, hotărându-se să meargă el pe jos. Ea nu răspundea, zâmbea uneori, dar zâmbetul acela semăna cu crisparea unui chip gata să plângă. În sfârșit, spre amiază, când trebuiră să se oprească să mănânce, se înfurie un pic, iritat de refuzul acela de a vorbi: „Ascultă, ce ai de taci așa? Gata, de acum suntem departe, nu-ți
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
expresiv pentru expandarea insidioasă a timpului surprinsă În versul lui Eminescu: Iar timpul crește-n urma mea... măntunec! Mai rămînea să notez și modalitatea În care ceața face acest lucru. Lent, pe nebăgate de seamă, nespectaculos, fără nicio Încordare sau crispare. Am ales dezinvolt, deși... Așa că poemul Întreg este: tot artificii - dezinvolt ceața trece pragul altui an Pentru unii poate să pară un poem trist, eu Însă am, fără să spun că ar fi feblețea mea, o deosebită simpatie pentru ceață
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
limbajul corpului) întregește firesc mesajul transmis în comunicarea directă, fiind caracterizat prin: ținuta adecvată contextului (ținută semiprotocolară, de o eleganță discretă: taior/sacou și cravată); postura corectă, respectând normele clasice ale politeții; atitudine degajată, cooperantă; expresia feței: interesată, concentrată, fără crispări, privire deschisă, contact vizual moderat, surâs discret, exprimând disponibilitatea spre dialog; gestica subliniază semnificațiile mesajului verbal (gesturile de reglaj dirijează și întrețin comunicarea). Reunirea celor trei paliere de comunicare - verbală, paraverbală și nonverbală - favorizează operaționalizarea comunicării, contribuind la excelența discursului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]