348 matches
-
aici este nu doar asemănarea cu "Dumnezeul imperfect" al lui Lucian Blaga, cât faptul că Ladima, în anumite versuri ale sale, ni se înfățișează ca o făptură care, fiind martor atât la geneza cât și la extincția universului, ratează destinul cristic. Întocmai ca în Duhovniceasca lui Arghezi ("Am fugit de pe Cruce, / Ia-mă-n brațe și ascunde-mă bine. //), poetul ignoră mântuirea prin răstignire "Fășii de lumină caută gândind / Sfârșitul lumii. Rar se sting și se aprind... Așa era... așa era
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de ceea ce ne-am fi propus să vedem. Și astfel, Eminescu ni se înfățișează sub forma paradoxală a unui individ exponențial, dar atipic, adică nereprezentativ tocmai prin felul în care ne reprezintă. Nu în ultimul rând, eminescologul surprinde discret dimensiunea cristică a omului și a scriitorului: "Pe de altă parte, stai uneori și te întrebi: Oare să nu fie aici în joc ceva mai adânc decât simpla înmândrire cu faptul că un poet de statura lui Eminescu, a cărei măreție este
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
dacă, periodic, se va ivi un nou Socrate, dispus să se sacrifice pentru Adevăr, dacă există printre noi cavaleri anacronici ce-și culcă la pământ semenii a căror orientare e funcție de bătaia vântului, de ce nu am accepta că, uneori, dimensiunea cristică devine repetitivă? De ce glosa Sfântul Augustin cu insistență pe marginea "Christosului din noi"? Nu sunt doar întrebări retorice! În chip fericit, viața lui Eminescu ne-a fost relatată în amănunt atât de către contemporani (Ioan Slavici, G. Panu, Iacob Negruzzi, I. L
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
amănunt atât de către contemporani (Ioan Slavici, G. Panu, Iacob Negruzzi, I. L. Caragiale) cât și de alți biografi de excepție (G. Călinescu, Cezar Petrescu, Augustin Z. N. Pop ș. a.). Există anumite evenimente din existența sa, aparent insignifiante, care dețin latente irizări cristice. Discuția dintre Maiorescu și Iacob Negruzzi, în momentul în care cei doi primesc poeziile atât de cunoscute de la Viena, drumul grăbit al lui Negruzzi în capitala Imperiului, la insistențele mentorului Junimii repetă, sacral și mitic, ca într-un scenariu a
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
personajul Ladima. Observațiile lor sunt însă vagi și lacunare. Mai temeinic ar fi să afirmăm că prozatorul l-a gândit pe Ladima ca arhetip al lui Eminescu prin medierea a două scheme, cea a abuliei poetului și cea a suferinței cristice din momentul răstignirii. Necrologul, scris de către contemporani și inserat în primul epilog al romanului, devine ilustrativ în acest caz: "Unul dintre cei mai mari poeți ai timpului...hrănit cu oțet, fiere și dezgust de contemporani, a dus tăcut țeava rece
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
complementară a comportamentului exterior al membrului de la "Sburătorul" citind cu nervozitate, megaloman la o primă impresie, se alătură aspectul, mai luminos moral și deatic, al unui idealist și perfecționist justițiar. Câmpul arhetipal eminescian se dezvoltă firesc nu numai prin reprezentarea cristică, ci și prin aceea a faimosului hidalgo. Poate că demersul apare unora extrem de riscant, însă considerăm că aceste două arhetipuri, fundamentale, ale umanității irizează o serie întreagă de opere din toate domeniile și din toate spațiile culturale. Ca argument, să
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
intenționat?) într-o postură ridicolă. La fel, Quijote, a cărui umilință mergea până la agonie când cei din jur refuzau să vadă într-o fată urâtă pe Dulcineea lui, se situa și el în plin ridicol. Astfel, a demonstra pregnanța arhetipală, cristică și quijotescă, în scrierile, cu un caracter intim, ale lui Mihai Eminescu și Camil Petrescu (Patul lui Procust, este, să ne reamintim, și un jurnal de existențe), nu mai e o simplă speculație, ci chiar o reiterare a dictonului "Nil
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Ipotești, petrecându-și anii de fragedă copilărie, când la Cernăuți, pentru a-și desăvârși studiile școlii primare. Din vara lui 1863 și până în iarna lui 1864, el își pierde efectiv urma, G. Călinescu neputând face decât simple presupuneri. Dispariția aceasta cristică "în pustie", recuzarea contingentului, a locului hărăzit de soartă, urmată de revenirea resemnată printre contemporani, se reflectă în poezie. Călin lipsește șapte ani, în vreme ce Hyperion "S-a rupt din locul lui de sus,/ Pierind mai multe zile.//" Pelerinajele sale sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
sută de pagini, Vacek este o parabolă despre bine și rău, înțelepciune și nebunie, credință și necredință, dragoste și ură, de un farmec și o poezie discrete. Cartea se construiește concentric, pe mai multe planuri, dar urmând trama unui destin cristic, al iubirii, al jertfei și al credinței în aproape, care se opune celuilalt destin, al necredinciosului, un Iuda avid de putere pentru că este slab și îi persecută pe ceilalți simțindu-se persecutat. Acțiune propriu-zisă nu există, doar mici întâmplări cotidiene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287511_a_288840]
-
Universitatea București, 1997 [108] GOT, MIORIȚA, Abordarea didactică a stilurilor, LL, 42, nr.2, 1997, 119-129 [deutsch.Zus]. [109] GOT, MIORIȚA, Orizonturi ale așteptării la limba și literatura română, Ateneu, 34, nr.12, 1997, 10. [110] GURUIANU, MAGDALENA; ARGHIRESCU, AURELIA; CRISTICI, VALERIA, Teste grilă la limba română. Pentru clasele III-IV. București, Editura Corint, 1997, 80 p. [111] HAVRILIUC, NICOLAE,,,înapoi la gramatică?”.Alternative.6,nr.5,1997, 7 [păreri exprimate de George Pruteanu și Paul Cornea]. [112] IACOB, LUMINIȚA, MIHAELA, Copilul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
comunicare scrisă, comunicare corectă. București, All Educational, 1999, 224 p. [110] VASILESCU, EUGENIA; POPESCU, ION, Metodica predării limbii și literaturii române la clasele I IV, București: Casa de Editura Viața Românească, 1999, 94 p. Conține bibliogr. 2000 [1] ABECEDAR / Valeria Cristici, Tudor Marin, Olivia Cioacă, Irina Iordan, - București, Petrion, 2000 [2] ALEXANDRESCU, EMIL, Literatura română în analize și sinteze. Ediția a 4-a.revăzută și completată. Iași, Timpul, 2000, 571 p [3] ANDREESCU, RALUCA, TATIANA CALO; NINA BODNARENCO, "Limba română". Manual
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de nota 10) [26] COJOCARIU, ANA, Teste grilă pentru limba română, clasa a IV-a / Cojocariu Ana, - Iași, Cantes, 2000. [27] CONSTANTINESCU, NICOLAE (coord.);OLTEANU, GHEORGHE A.; [28] CORNICIUC, SABINA, Limba română manual pentru translatori, grupe alolingve, [s.n.], 2000. [29] CRISTICI, VALERIA; IORDAN, IRINA, Cărticica de lectură pentru clasa I. București, Petrion, 2000, 48 p. [30] CRISTICI, VALERIA; MARIN, TUDOR; CIOACĂ, OLIVIA, IORDAN, IRINA, Ghidul învățătorului: [pentru predarea limbii române la] clasa I , București, Editura Petrion, 2000. [31] CRISTICI, VALERIA; MARIN
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Ana, - Iași, Cantes, 2000. [27] CONSTANTINESCU, NICOLAE (coord.);OLTEANU, GHEORGHE A.; [28] CORNICIUC, SABINA, Limba română manual pentru translatori, grupe alolingve, [s.n.], 2000. [29] CRISTICI, VALERIA; IORDAN, IRINA, Cărticica de lectură pentru clasa I. București, Petrion, 2000, 48 p. [30] CRISTICI, VALERIA; MARIN, TUDOR; CIOACĂ, OLIVIA, IORDAN, IRINA, Ghidul învățătorului: [pentru predarea limbii române la] clasa I , București, Editura Petrion, 2000. [31] CRISTICI, VALERIA; MARIN, TUDOR; CIOACĂ, OLIVIA; IORDAN, IRINA, ABECEDAR. București, Petrion, 2000, 160 p. [32] CRIȘAN, ALEXANDRU; DOBRA, SOFIA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
2000. [29] CRISTICI, VALERIA; IORDAN, IRINA, Cărticica de lectură pentru clasa I. București, Petrion, 2000, 48 p. [30] CRISTICI, VALERIA; MARIN, TUDOR; CIOACĂ, OLIVIA, IORDAN, IRINA, Ghidul învățătorului: [pentru predarea limbii române la] clasa I , București, Editura Petrion, 2000. [31] CRISTICI, VALERIA; MARIN, TUDOR; CIOACĂ, OLIVIA; IORDAN, IRINA, ABECEDAR. București, Petrion, 2000, 160 p. [32] CRIȘAN, ALEXANDRU; DOBRA, SOFIA ; SÂMIHĂIAN, FLORENTINA, Limba română. Manual pentru clasa a VIII a, București, Humanitas Educational, 2000, 240 p. [33] CRIȘAN, ALEXANDRU; DOBRA, SOFIA; SÂMIHĂIAN
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
122] ZALIS, HENRI; BADIA, SILVIU, Scriitori români peregrini: traiectorii literare în timp și spațiu. București, Universal Dalsi, 2000, 332 p. [123] ZUGUN, PETRU, Funcțiile sintactice ale pronumelui reflexiv, Convorbiri didactice, XI, 2000, nr. 34, p. 35-38. 2001 [1] ABECEDAR / Valeria Cristici, Tudor Marin, Olivia Cioacă, Irina Iordan, - București, Petrion [2] AGRIGOROAE, DAN, Limba română. Clasa a III-a. Teme de evaluare. Piatra Neamț, Adan, 2001, 64 p. Conține bibliografie [3] AILENEI, SERGIU, Opera literară - estetică și receptare. [Marcel Giurgea, "Metodologia receptării operei
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
2001. [27] CRĂCIUN, CORNELIU, Metodica predării limbii române în învățământul primar. Deva, Emia, 2001, 208 p (Didactica-plus ) Conține bibliografie. [28] CRISTEA-ENACHE, Limba și literatura română. Addenda la manualul pentru clasa a XI-a. București, Editura Corint, 2001, 112 p. [29] CRISTICI, VALERIA; MARIN, TUDOR; CIOACĂ, OLIVIA; IORDAN, IRINA, ABECEDAR. București, Petrion, 2001, 159 p. [30] CRIȘAN, ALEXANDRU, Literatura națională și limba maternă în învățământul liceal european, Revista Perspective, nr.1, 2001, [Cluj], p.2-9. [31] CRIȘAN, ALEXANDRU; DOBRA, SOFIA; SÂMIHĂIAN, FLORENTINA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în două sisteme diferite de învățământ, Revista Perspective, nr.1, 2001, [Cluj], p.35-42. [91] ZOTA, ADINA MANUELA, Limba română. Ghid de morfologie. Buzău, Casa Corpului Didactic "I.Gh.Dumitrașcu", 2001. 179 p. (Didactica; 3 ). Conține bibliografie. 2002 [1] ABECEDAR, Valeria Cristici, Tudor Marin, Olivia Cioacă, Irina Iordan ; [il.: Rozalia Iorga, Șerban Andreescu]. - București, Petrion, 2002. [2] ADRIAN, C.; ILIAN, A.; LASCAR, E., Limba și literatura română. Pentru examenul de bacalaureat. București, Grupul Editorial Art, 2002, 175 p. [3] ANDREI, ELENA, MARIA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
208 p. (Didactica plus). Conține bibliografie. [28] CREȚU, RODICA; GEORGETA ȘTEFĂNESCU, Caligrafia și ortografia micului școlar, Pitești, Carminis, 2002. [29] CRISTEA ENACHE, DANIEL, Evenimentul zilei. în: Adevărul literar și artistic, v. 11. 2002 oct 22. nr. 639. p. 5. [30] CRISTICI, VALERIA; MARIN, TUDOR; CIOACĂ, OLIVIA; IORDAN, IRINA, Abecedar. Ilustr. de Rozalia Iorga, Șerban Andreescu. București, Petrion, 2002, 159 p. [31] CRIȘAN, ALEXANDRU; DOBRA, SOFIA; SÂMIHĂIAN, FLORENTINA, Limba română. Manual pentru clasa a VIII a. București, Humanitas Educational, 2002, 240 p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
o scrisoare prefață de Ioana Pârvulescu. Editura Humanitas Educațional, București, 2003, 70 p.; A doua carte cu Apolodor. Editia a III-a. Ilustrată de autor, Editura Humanitas Educațional, București, 2003, 44 p.; ABECEDARUL pentru clasa I, avizat de MEC (varianta Cristici, Cioacă, Marin și Iordan)]. în: Observator cultural, v. 4, 2004 mar 2-8, nr. 210. p. 15. [26] DINDELEGAN, CORINA, Modalități de utilizare a întrebării în cadrul lecțiilor de literatură, Revista Perspective, nr. 1/2004, [Cluj], p.32-35. [27] DOBRE, ANA, Despre
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
citești „versetele” din cele două cărți Împreună, pe două coloane. La Mona Chirilă, În UBUcurești, din nou mi s-a părut evident tot un arhetip creștin, răstignirea. În viziunea regizoarei, personajul ubuesc, „descreierisitul”, personaj al lagărului, este, totodată, un personaj cristic. Vă amintiți, el coboară pe o scară pe lemnul căreia rămâne Încremenit Într-o clară imagine a răstignirii, este depus apoi În mormânt (În scena teribilă În care depunerea se identifică cu lecția de anatomie), după care urmează episodul Înălțării
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
împace doi vrăjmași; să aplaneze diferendul dintre doi încăpățânați. în mod vizibil, dragostea față de aproape motivează aceste comportamente generoase și binevoitoare, amicale și pline de amenitate. Nu putem avea nicio îndoială că Epicur ar fi acționat la fel... 12 Epicur cristic și Hristos epicurian. Erasmus amintește etimologia: Epicur - epikouros - este cel care salvează. Dar cine salvează mai bine ca Isus? Astfel, Hristos mântuitorul și Hristos epicurianul, ba chiar și Epicur cel cristic, dau formula mântuirii: o combinație de înțelepciune păgână și
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
că Epicur ar fi acționat la fel... 12 Epicur cristic și Hristos epicurian. Erasmus amintește etimologia: Epicur - epikouros - este cel care salvează. Dar cine salvează mai bine ca Isus? Astfel, Hristos mântuitorul și Hristos epicurianul, ba chiar și Epicur cel cristic, dau formula mântuirii: o combinație de înțelepciune păgână și de sapiență creștină, un amestec de austeritate din Grădina Atenei și de virtute din grădina Măslinilor, un mixaj de ataraxie grecească și de speranță catolică, de voluptate în asceză și de
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de a ieși liber din existență așa cum ieși dintr-o încăpere plină de fum, nu obține sufragiile celui care, purtând ciliciu și practicând mortificarea, îndrăgește, iubește durerea ca reprezentând ocazia de a trăi în racursi ușor eroic Patimile eroului său cristic. în sfârșit, abordarea imanentă a vieții, chiar dacă, pentru gentilomul din Bordeaux Dumnezeu există, faptul că el nu este epicentrul lumii reale este ceea ce-l supără cu adevărat pe Pascal. Descrierea condiției umane prin aceea a propriei sale condiții corespunde adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
major, ca obiect al urii, Filosofi I Antichitate Antistene, Aristip din Cirene, Aristotel, Cicero, Cinicii opera arsă, Cirenaicii Democrit analizat de Ficino, operă arsă, râsul, Diogene Laerțiu Diogene din Oenanda, Diogene din Sinope, Empedocle, Epicur asociat cu creștinismul, opus creștinismului, cristic, discreditat, și Erasmus, influență asupra lui Ficino, asociat cu gnosticii, și Montaigne, opera arsă, salvat datorită criticilor, scrierile sale, asociat cu Spiritul Liber, teorie hedonistă, - Heraclit lacrimi, mișcare, - Lucrețiu cuplul ataraxic, și dorința, și Ficino, și Montaigne, opera descoperită, - Marc
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
La cișmea), fie din alt mediu social, mai agitat, cu oameni orbiți de patimă și băutură, apăsați de fapte necinstite, samavolnicii, toate părând însă niște pretexte pentru descrierea locurilor și obiceiurilor (Între pescari). Altundeva se creionează personaje de o bunătate cristică, negustori, muncitori portuari, ca în schița În jurul lui Muratacai, o oarecare reușită în sugerarea atmosferei. Alte secvențe, cu un mic nucleu senzațional, suferă de banalitate. În Idylle din viața antică (1935), așa cum spune T. în prefață, încearcă să restituie cât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]