11,327 matches
-
talentul lui, mai primesc cîte o carte de departe, pe care o citesc îmbătat de finețea versurilor. Notă: În cazul meu este simplu de explicat! Am invățat, pur și simplu, să scriu, citind literaturi, nu cărți, și, desigur, ascultîndu-i pe criticii literari cu mare atenție pentru că, or fi ei subiectivi în analiza lor literară, dar dreptate au mai întotdeauna, și eu chiar le-am mulțumit în sensul că nu m-am revoltat niciodată împotriva părerilor lor! „Iată „Confesiunea unui fost cititor
TAINA SCRISULUI (36) – DESPRE CEI CARE DAU NĂVALĂ de IOAN LILĂ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_lila_taina_scrisului_36_des_ioan_lila_1346806509.html [Corola-blog/BlogPost/343760_a_345089]
-
cumplită: pînă unde se poate glumi? Și George Bălăiță poate să întindă coarda cât are el chef, pentru că - zice Constantin Trandafir: Particularitatea cea mai evidentă a prozei lui George Bălăiță o constituie cheful enorm de concret... După cum se vede și criticul vede Constantin Trandafir se consideră a fi mai întîi un cititor, ca și Alex Ștefănescu. Dar noi, scriitorii, ce probleme avem cu lectura? De unde să învățăm taina scrisului, dacă nu de la confrații noștri? Mie mi-a dat o lecție de
TAINA SCRISULUI (36) – DESPRE CEI CARE DAU NĂVALĂ de IOAN LILĂ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_lila_taina_scrisului_36_des_ioan_lila_1346806509.html [Corola-blog/BlogPost/343760_a_345089]
-
savant, venind să măsoare, probând că toate s-au spus demult, cu altă culoare. Îți poate aminti cu reproș de locuri comune, sucește, inventează vorbe, bizare să sune. Fără să vreau am dat cu tifla, nu am scris un pastel. Criticul nu se obosește Să caute model. Aș vrea să fiu la conac, la vii cu araci catarge - e semnul plecărilor noastre spre zările large. Aș vrea să fiu modern Robinson, să scriu mari poeme, fără toamne, frunze galbene, ieșite din
CU TIFLA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cu_tifla_george_nicolae_podisor_1326526008.html [Corola-blog/BlogPost/361309_a_362638]
-
ca întâiul reper vizibil marcat, figurează scriitorul Gabriel Chifu. Confirmativ, în „Istoria critică a literaturii române” (2008), Nicolae Manolescu îi acordă un loc și un spațiu meritorii (pp. 1313-1316), precizând, în ce privește proza, că „romanele lui Chifu s-au impus (...) atenției criticii”. Concordant, și remarcabilul roman (în opinia noastră) „Relatare despre moartea mea” (Iași, Editura Polirom, 2007) a suscitat în registrul de întâmpinare al criticii noastre vii dezbateri. Cartea este remarcabilă sub cel puțin trei aspecte: a) prin înscrierea ca punct de
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
acțiunea sau personajele unui roman, două strategii prin care ele apar cititorului: unul, direct, constând în «povestire», relatare sau discurs, și altul indirect, constând în prezentare sau punere în scenă” („Arca lui Noe”, 1980); într-o carte ulterioară, în loc de prezentare, criticul va vorbi despre reprezentare: romanul „a dezvoltat partea de reprezentare, îngustând-o pe aceea de relatare” („O ușă abia întredeschisă”, 1986). După cum se desprinde din „Căutările lui Averroes” de J.L. Borges, „un singur vorbitor poate relata (s.n.) orice lucru”. Relatarea
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
pentru “sugestia figurativă antropocentristă” (cu omul în centrul temelor), prin "inserția insolită a materialelor din realitatea imediată în structuri plastice bine organizate pe ecrane cromatice diverse, în care predomină culorile grave, străpunse de strălucirea unor tonuri primare”. Urma umană, afirmă criticii, "e simbolul dominant, aproape obsesiv", element figurativ cu valoare spațială și temporală care îi particularizează viziunea artistică. Metodele sale artistice îmbină pictura propriu-zisă cu tapiseria, în special așa-zisa împâslire, colajul și decolajul etc. Din data de 13 septembrie a
ÎNSEMNE CIVILIZATOARE ALE SATULUI (SAU) PICTORIŢA BĂCĂUANĂ TAMARA ANTAL S-A ÎNTORS APOTEOTIC ACASĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1443548703.html [Corola-blog/BlogPost/343922_a_345251]
-
secțiunea următoare arăt că în prima situație, deciziile băncii centrale afectează atât puterea, cât și opoziția, dar critica asupra băncii centrale este într-un plan secund față de critica dintre partide și este mai probabil ca partidele de opoziție să fie criticii cei mai frecvenți și mai aspri ai băncii centrale. În această situație, temele care pot fi asociate cu banca centrală nu sunt în prim plan. În secțiunea a doua arăt că, dimpotrivă, când în funcțiune este un guvern tehnocrat, mai
Cum a ajuns BNR să joace rolul unui „partid la putere” în lupta politică by https://republica.ro/cum-a-ajuns-bnr-sa-joace-rolul-unui-zpartid-la-putere-in-lupta-politica [Corola-blog/BlogPost/337696_a_339025]
-
Articolele Autorului În ziua de 23 aprilie 2016 la Centrul Cultural Nicăpetre din Brăila, prin participarea unui numeors public iubitor de artă, a avut loc vernisajul expoziției personale a artistului plastic Valeriu Herța din Republica Moldova. În deschiderea vernisajului a vorbit criticul de artă, doamna prof.dr. Maria Stoica și directorul Muzeului Brăilei Carol I, domnul prof.univ.dr. Ionel Cândea. Valeriu Herța este născut la 9 septembrie 1960 în satul Bardar, raionul Ialoveni. Domnia Sa, este membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova. A
VALERIU HERȚA, CU O PERSONALĂ DE GRAFICĂ LA BRĂILA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1461520609.html [Corola-blog/BlogPost/362652_a_363981]
-
zi la sursă secretă a tuturor tradițiilor” a lui Mircea Eliade. Teresa Domingo descrie artă lui Tudor Șerbănescu ca fiind „vitalista, o bucurie pentru spectator, care este invitat să participe și să coopereze.” Alături de artistul român, la eveniment au participat criticul de artă Antonio Calderon de Jesus, scriitorii Diego Vadillo Lopez și Hector Martinez Sanz, artiștii Rita Martorell și Ivan Miedho. Toate persoanele care au luat cuvântul la vernisaj sunt implicate în proiecte de schimb cultural între România și Spania. Antonio
EXPOZIŢIA „TUDOR 1001 BASME ROMÂNEŞTI” LA MADRID de EVA DEFESES în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Eva_defeses_expozitia_tu_eva_defeses_1364469418.html [Corola-blog/BlogPost/345460_a_346789]
-
Dance Center - Bucharest. With the support of: Național Film Archive of România (ANFR); Național Dance Center Bucharest (CNDB). For more details, see: *** RO>> Prin proiectul „Cealaltă față a avangardei din România: film, fotografie, performance”, avându-l drept invitat special pe criticul de artă și curatorul Igor Mocanu, ICR New York deschide seria evenimentelor pe care dorește să le dedice avangardelor istorice ale secolului XX în România. Această serie va acoperi întregul spectru al domeniilor artei și va continua în 2016. După cum semnalează
THE OTHER SIDE OF THE ROMANIAN AVANT-GARDE: FILM, PHOTOGRAPHY, PERFORMANCE de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 by http://confluente.ro/igor_mocanu_1427830250.html [Corola-blog/BlogPost/379410_a_380739]
-
bucurie nebunească și comuniunea entuziastă cu poporul din Giulești. Mereu am văzut fotbalul ca o activitate la care te duci ca să te distrezi și să te emoționezi. Exact asta ne oferă Șumudică, și nu numai în afara terenului, cum vor pretinde criticii lui. Ajunge să vezi pe YouTube videourile meciurilor din Giulești, din sezonul 2010-2011 ca să-ți dai seama că nu mint. Victoria cu Astra Giurgiu confirmă valoarea lui Șumudică ca antrenor și eu mă bucur pentru el și îi invidiez pe
Pe acest om l-aș vrea antrenor la Real Madrid by https://republica.ro/pe-acest-om-l-as-vrea-antrenor-la-real-madrid [Corola-blog/BlogPost/338063_a_339392]
-
În privința conceptului de moralist - Nicolae Steinhardt dă următoarea explicație: „-- Scriitorul nu are a fi moralist. Ferească-l Dumnezeu de una ca asta! Alta e menirea lui: să iște în mintea și-n inima cititorului concluzii moraliste, mai bine zis morale. Criticul, eseistul pot fi desigur, ei, „moraliștii” în sensul dat cuvântului în secolele XVII și XVIII. Cât despre jurist, gândesc așa: că dreptul nu se confundă cu morala, contrar celor afirmate de profesorul George Ripert în La regle morale dans les
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592826.html [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
fi și eu de folos”. Parafrazând jurnalul parizian al lui Eugen Simion, „Timpul trăirii, timpul mărturisirii”, pot spune despre cartea „Între lumi” că este o Carte a trăirii și a mărturisirii. Remarcabilă e și spusa lui G. Poulet despre critic: -- „Criticul e cucul instalat în cuibul autorului”. (G.Poulet, Conștiința critică), la care Steinhardt adaugă considerații personale: „Criticul primește revelația și o descoperă cititorului. El atrage atenția asupra fenomenului. Cheamă. Află comori. Și tot el pune lucrurile la punct”. Câte subtilități
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592826.html [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
spune despre cartea „Între lumi” că este o Carte a trăirii și a mărturisirii. Remarcabilă e și spusa lui G. Poulet despre critic: -- „Criticul e cucul instalat în cuibul autorului”. (G.Poulet, Conștiința critică), la care Steinhardt adaugă considerații personale: „Criticul primește revelația și o descoperă cititorului. El atrage atenția asupra fenomenului. Cheamă. Află comori. Și tot el pune lucrurile la punct”. Câte subtilități și câte nuanțe, câte spumoase vorbe nu se pot găsi într-un text! Comunicarea intertextuală este mai
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592826.html [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
Nicolae Horia, Ion Horea, Monica Pillat, Petru Demeter Popescu, Radmila Popovici, Liviu Florin Jianu, Victoria Milescu, Mihai Prepeliță, Florian Saioc, Ioana Stuparu, Claudia Voiculescu, Marin Voican Ghioroiu. Despre lirica poeților clasici, nu se cade să ne pronunțăm. Au făcut-o criticii de specialitate, de-a lungul anilor și aceștia au ajuns în programele școlare, în revistele și cărțile de spiritualitate, în Antologiile de gen. Din seria scriitorilor de literatură religioasă, numele lui Traian Dorz este arhicunoscut prin multitudinea de cărți existente
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1404660974.html [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
îl visa nu a mai fost realizat.Poate că instituțiile culturale interesate,sponsorii și regizorii serioși îi vor împlini visul,Cristian Petru Bălan (n.27 iunie 1936,Sibiu ),fost coleg de liceu la Ploiești cu poetul NICHITA STĂNESCU și cu criticul literar EUGEN SIMION (coleg de bancă cu Nichita și ,mai tarziu,președinte al Academiei Române),și-a dorit în tinerețe și încă mai speră cu ardoare că scenariul sau să fie valorificat , poporul român meritând să aibă un film artistic despre
SCRIITORUL SI EDITORUL GHEORGHE A. STROIA A DEVENIT MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANO-AMERICANE DE ARTE SI STIINTE (ARA) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Scriitorul_si_editorul_gheorgh_mihai_marin_1365586414.html [Corola-blog/BlogPost/345812_a_347141]
-
preschimba în goarna mobilzării generale.” (Nicolae Steindhardt, Primejdia mărturisirii, cap. Mărturisire, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002,p.171). Cred că primejdia constă în înțelegerea raportului dintre aspirații și împlinirea lor, între cerere și ofertă sau ,mai degrabă, în înțelegerea a ceea ce criticul Paul Cornea numea raportul dintre „modele mentale” și „iluzii cognitive” (Paul Cornea, Interpretare și Raționalitate, Editura Polirom, 2006, p.438). „Aflarea de sine” demonstrează că experiența plecării din țară nu este o dezamăgire, nu este o „iluzie cognitivă” ci întâlnirea
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_octavian_curpas_cristina_maria_necula_1335450736.html [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
care nu le poți vedea în altă parte pe ecran ! Unde ? La Cinemateca de la Sala Patria etajul întîi. Capacitate sală: 72 locuri. Sală este dotată cu ecran 4x3 m, videoproiector HD și sistem audio DOLBY 5.1 Curator și selecționer: criticul de film Alin Ludu Dumbrava. Acum cinefilul brașovean se poate întorce în sala de cinema! Miercuri: Seară Filmului European - producții europene remarcabile. Joi: Cinesfera, un proiect inițiat acum cativa ani și reluat acum la Cinemateca Patria (intrarea gratuită). Vineri: filme
Nou! Matineu pentru copii la Cinemateca Patria by http://www.zilesinopti.ro/articole/6878/nou-matineu-pentru-copii-la-cinemateca-patria [Corola-blog/BlogPost/98717_a_100009]
-
Ion Popescu - Sireteanu, scriitor foarte cunoscut la Iași. Constantin Mălinaș în revista ExLibrisul Românesc de la Oradea. Poetul brăilean Aurel M. Buricea , în cartea sa Poete brăilene . Poetul Constantin Gherghinoiu, Cezarina Adamescu, Dan Bistricean - poet , scriitorul Dumitru Anghel., precum si poetul și criticul Nicolae Băciuț, la revista Vatra-veche. Voi încerca în linii foarte mari să fac portretul Constanței Abălașei; poezia pe care o scrie domnia sa, este rodul unor meditații sentimentale , în care poeta nu-și exprimă amarul sau sentimentul de neliniște și necaz
POETA CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ PREZINTĂ EMILIAN MARCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Poeta_constanta_abalasei_donosa_prez_constanta_abalasei_donosa_1353031522.html [Corola-blog/BlogPost/344573_a_345902]
-
estetici superioare. Chirurgia plastică prosperă și din alienarea omului contemporan, din neputința acestuia de a-și clădi dimensiunea culturală a ființei, din eșecul generalizat al educației. Suntem obișnuiți să asociem portretului înțelesuri, să reprezentăm, să simbolizăm. Psihologii artei, dar și criticii sau publicul în general, nu par mulțumiți de dispariția din picturi și fotografii (mă refer la cele ce se alimentează încă din realism) a chipului interior. Nu vom ști aproape nimic din ceea ce simte, nici umbră din ceea ce gândește persoana
PORTRET ŞI PSIHOLOGIE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_portret_si_psih_dan_caragea_1376445863.html [Corola-blog/BlogPost/350389_a_351718]
-
trebuie să le menționăm, întrucât volumul biu. poeme și texte-bloc (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2010), pe care-l comentăm, îl completează pe primul (deși Dan C. Badea nu credea că un nou volum în aceeași formulă expresivă ar fi de dorit). Criticii și poeții au remarcat următoarele aspecte stilistice: - dezinvoltura „de tacla”, imaginile învolburate și de o prospețime primăvăratică (Al. Cistelecan); - bogăția limbajului (neologisme, termeni din toate domeniile) care maschează senzualitatea liricii (Dan C. Mihăilescu); - expresia dură și șăgalnică totodată (Geo Vasile
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Lucian_gruia_eugenia_taralunga_lucian_gruia_1331195129.html [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
să stoarcă douăzeci de franci de la Otilia sau o sută de franci de la Pascalopol, pentru familia sa anemiată și debilă, motivând că nu poate face apel la părinți denaturați. Critica literară l-a așezat pe Stănică Rațiu în galeria ariviștilor. Criticul Pompiliu Constantinescu l-a plasat alături de Gore Pirgu, eroul din romanul Craii de Curtea-veche al lui Mateiu Caragiale. Forța principală a acestui personaj este demagogia paternității, precizând că scopul căsătoriei este procreația, motiv pe care-l invocă atunci când se desparte
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/g-calinescu-enigma-otiliei-roman-realist-de-tip-clasic-si-balzacian-referat-de-d-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
un „copil viabil“. Lui Felix îi spune demagogic: „Am un mandat moral: să apăr interesele generației noi față de cea veche“. De fapt, se autoiluzionează că ar fi altfel decât este în realitate, adică altul decât un escroc și un impostor. Criticul Simion Damian l-a caracterizat astfel: „Stănică Rațiu este un Tartuffe care își trăiește cu sinceritate rolul, autocaracterizându-se uneori: He! He! He! Stănică e profund, degeaba încercați să-l luați peste picior!“. Stănică face și considerații asupra mersului societății: „Superficialitatea
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/g-calinescu-enigma-otiliei-roman-realist-de-tip-clasic-si-balzacian-referat-de-d-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
moșierul Leonida Pascalopol, un ocrotitor discret al celor doi orfani, Otilia și Felix, care precum Lai Cantacuzino, eroul romanului Locul unde nu s-a întâmplat nimic de Sadoveanu, nu știe dacă o iubește pe Otilia ca părinte sau ca bărbat. Criticul Pompiliu Constantinescu îl consideră „moșierul blazat, idealist“. La întrebarea profesorului universitar Felix de ce s-a despărțit de Otilia, Pascalopol îi răspunde: „eram prea bătrân, vedeam că se plictisește și era o chestiune de umanitate s-o las să-și petreacă
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/g-calinescu-enigma-otiliei-roman-realist-de-tip-clasic-si-balzacian-referat-de-d-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
Muntele magic (r. Anca Damian), Rețeaua (r. Claudiu Mitcu) și România: patru patrii (r. Alexandru Solomon), pentru desemnarea Celui mai bun film documentar. La categoria Cel mai bun film european au fost luate în considerare peste 100 de producții europene. Criticii de film din juriul de nominalizări au votat pentru următoarele cinci titluri distribuite în cinematografele din România anul trecut: Ex Machina/ Ex Machina (r. Alex Garland), Le tout nouveau testament/ Testamentul nou nouț (r. Jaco Van Dormael), Leviathan/ Leviatan (r
Nominalizările celei de-a 10-a ediții a Premiilor Gopo by http://uzp.org.ro/nominalizarile-celei-de-a-10-a-editii-a-premiilor-gopo/ [Corola-blog/BlogPost/93710_a_95002]