198 matches
-
la o atitudine improprie. Un ascultător trebuie să vrea să asculte efectiv dacă vrea să dobândească cunoștințe noi și să înțeleagă ce spune altă persoană. Alți factori care concură la o ascultare de slabă calitate sunt: * dezinteresul față de cele auzite; * criticarea excesivă a vorbitorului; * atitudine argumentativă în exces; * interesul numai pentru fapte (constatări empirice) care blochează explicațiile raționale și judecățile valorice; * luarea de notițe voluminoase care frânează pătrunderea sensurilor ideatice; * ascultarea parțială și lipsa de efort intelectual din partea ascultătorului. Ascultarea activă
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Să meargă singuri pe drumul lor Să fim ceea ce putem fi pentru ei. L. Cohen, în L'Énergie des esclaves Epigraful unui tînăr autor care își afișează referințele, citatul dintr-un revoltat pentru un scriitor care își anunță strategia literară: criticarea societății, curajul și energia disperării artistului care ajută omul (sclavul) să își poarte crucea, iată temele primelor opere ale lui Djian. Nevoia de a găsi o paternitate literară apare în primul din cele două epigrafe care deschid Bleu comme l
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
pagini de proză umplu coloanele nou-înființatului ziar Minerva începând din decembrie 1908. Au urmat Buletinul armatei și marinei, Ziua sau Gazeta Bucureștilor. Din poziția de director sau simplu colaborator, Slavici e rând pe rând înlăturat. Preocuparea sa pentru soarta muncitorilor, criticarea politicii de deznaționalizare dusă de stâpânirea austro-ungară, pronunțarea pentru neutralitate sunt câteva dintre ideile pentru care Slavici luptă și o face singur. Devine indezirabil. O. Goga și N. Iorga îi fac amândoi panegiricul. Guvernul român îl închide de două ori
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
10 : „a ajuns oul mai cu minte decât găina” condamnare a atitudinii revoltate a tinerilor față de părinți și față de cei mai în vârstă, privită ca o sfidare a legilor naturii; r. 20 21 : „Șede hârbu-n cale și râde de oale” criticarea defectelor altora neglijând propriile defecte; p. 64, r. 38 39 : „te prea lauzi; las' mai bine să te laude alții” nu este recomandată lauda propriilor calități, fiind de preferat aprecierea justă a altora; lauda de sine, pe lângă lipsa de modestie
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
tiranii din multe țări au folosit terorismul drept pretext pentru a-i reduce la tăcere atât pe oponenții violenți, cât și pe cei pașnici. Riscul din Europa de azi (precum și din Statele Unite) este acela că diferența dintre susținerea terorismului și criticarea măsurilor politice ar putea deveni neclară, transformând legea într-un mijloc de a pune capăt dezbaterilor legitime. Acest risc trebuie, însă, analizat în comparație cu altele, printre care posibilitatea ca declarațiile incendiare să ducă la acțiuni incendiare, un scenariu care are, de
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
externă în procesul politic european. Europartidele sînt dependente de aplicarea eventualei lor coeziuni. Pentru Hix și Lord, există foarte puține mecanisme care permit partidelor europene să pună în practică deciziile politice. La conferința liderilor, singura putere constă în controlul și criticarea unora sau a altora 737. În completare, o dată cu actul al II-lea al politicii locurilor de muncă, observăm că strategiile și tacticile liderilor constituie importanți factori de reușită. Pe fond, Guterres a realizat că policy-mix-ul între politicile cererii și ofertei
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
externă în procesul politic european. Europartidele sînt dependente de aplicarea eventualei lor coeziuni. Pentru Hix și Lord, există foarte puține mecanisme care permit partidelor europene să pună în practică deciziile politice. La conferința liderilor, singura putere constă în controlul și criticarea unora sau a altora 737. În completare, o dată cu actul al II-lea al politicii locurilor de muncă, observăm că strategiile și tacticile liderilor constituie importanți factori de reușită. Pe fond, Guterres a realizat că policy-mix-ul între politicile cererii și ofertei
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
mai precis, a încercat să provoace o schismă între Biserica din Lombardia și cea din Germania, cu ajutorul Episcopilor corupți care de bunăvoie i-au slujit acestui scop. Scrisorile imperiale, aduse de ambasadorii prezenți la sinod, au fost apoi citite spre criticarea Papei; ambasadorii înșiși i s-au adresat lui Grigore în plin conciliu în următorii termeni: "Domnul nostru, regele, îți ordonă să demisionezi din slujba apostolică și de la pa-palitate, care îi aparține; și încetează să mai ocupi acest loc sfînt"210
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
să trateze fiecare cursant ca pe o persoană valoroasă, să-i respecte ideile și sentimentele, iar relațiile pe care le construiește în cadrul grupului de învățare să se bazeze pe încredere reciprocă și întrajutorare, încurajând cooperarea și mai puțin competitivitatea sau criticarea, „judecarea” ideilor sau a activităților celuilalt. Cursantul trebuie să poată împărtăși cu ceilalți ceea ce au construit în procesul de învățare, accentuând astfel dimensiunea socială a procesului, având în același timp sentimentul contribuției sale la ceea ce se întâmplă în grup, comunicarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să trateze fiecare cursant ca pe o persoană valoroasă, să-i respecte ideile și sentimentele, iar relațiile pe care le construiește în cadrul grupului de învățare să se bazeze pe încredere reciprocă și întrajutorare, încurajând cooperarea și mai puțin competitivitatea sau criticarea, „judecarea” ideilor sau a activităților celuilalt. Cursantul trebuie să poată împărtăși cu ceilalți ceea ce au construit în procesul de învățare, accentuând astfel dimensiunea socială a procesului, având în același timp sentimentul contribuției sale la ceea ce se întâmplă în grup, comunicarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a treia etapă constă în indicarea transformărilor pe care integrarea perspectivei genului le aduce în modul de definire, studiere și practicare a relațiilor internaționale cu alte cuvinte, în construirea unor teorii și practici alternative, care merg mai departe decât simpla criticare a teoriilor mainstream, redenumite sugestiv malestream. Sunt, de altfel, etape similare, deși plasate ulterior temporal, cu parcursul studiilor feministe în ansamblul științelor sociale, mergând de la descoperirea femeilor ca subiecți sociologici la regândirea teoriilor sociologice și politice și ajungând la propunerea
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
ă)”; 2. Lipsa de interes. Ca să nu lași o astfel de impresie, documentează te despre activitatea firmei înaintea interviului; 3. Accentuarea aspectului financiar. E normal ca banii să conteze, dar nu e bine să deschizi tu discuția despre ei; 4. Criticarea foștilor șefi. Gândește-te înainte de interviu la un răspuns elegant pentru întrebarea „De ce ți-ai părăsit vechiul serviciu?”, ca să nu începi să-ți împroști cu noroi foștii angajatori; 5. Neputința de a te uita la intervievator în timpul conversației. Când vorbești
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
intenția de a-i distruge “pe partenerii de negociere”; dominarea intențiilor pozitive față de cele negative. Principiile negocierii: * “ce tie nu-ți place, altuia nu-i face” - evitarea atacurilor personale, lansarea unei alternative juste la situația dată; * evitarea implicării emoționale - presupune criticarea ideei și nu a a persoanei, aprecierea criticilor partenerului, insistarea asupra obiectivelor de atins; * aplicarea strategiei “câștigător/câștigător” prin neadoptarea de poziții extremiste și obținerea unei marje de siguranță; * câștigarea încrederii partenerului -vizează ascultarea atentă și oferirea feed-back-ului partenerului în legătură cu
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
Convingerea sa că nu există o trecere graduală de la o formă inferioară la una superioară a speciei îl determină să nege evoluția. Crede că schimbările anatomice conduc la imposibilitatea de supraviețuire și la dispariția speciei. Conduce o campanie severă de criticare a lui Geoffroy Saint-Hilaire și, pe baza studiului pisicilor mumificate aduse de Napoleon din Egipt, neagă evoluția. El consideră că persistența speciilor se datorește faptului că nu au atins termenul extincției. Declară teza evoluționistă ca falsă și se opune tezei
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
pe-un raft, alături de alte specimene ale greșelilor din trecut”59. Odată realismul învins, drumul ar fi deschis, teoretic, unei lumi mai pașnice. Teoria critică este foarte potrivită pentru a contesta realismul, deoarece, prin însăși natura sa, e preocupată de criticarea ideilor „hegemonice”, ca realismul, nu de prezentarea unor viitoruri alternative. Scopul central este „căutarea contradicțiilor din interiorul ordinii existente, deoarece din ele poate apărea schimbarea”60. Este denumită teoria „critică” pe bună dreptate. În mod foarte semnificativ, teoria critică per
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cele mai frecvente sunt situațiile în care un motiv generează comportamente diferite sau motive diferite conduc la același comportament. De exemplu, dorința șefilor de a îndrepta lucrurile într-un grup de muncă s-ar putea exprima prin maniere diferite de criticare a subordonaților (critică tăioasă, aspră, răutăcioasă, jignitoare sau critică prietenoasă, calmă, colegială). La fel cum comportamentul de intransigență al șefilor față de subordonații lor cu privire la unele aspecte negative din cadrul grupului ar putea fi susținut la unii conducători de dorința sau sentimentul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mai flexibili în politica lor externă. Spre sfîrșitul anilor '60, dominația sovietică în rîndul statelor socialiste fusese pusă la îndoială de China, de Iugoslavia și într-o manieră mai puțin periculoasă de Albania și de România. Cu toate acestea, în ciuda criticării politicii sovietice, ideologic, toate statele acestea aveau convingeri comuniste ferme. Chiar dacă se opusese dictatului Moscovei, Tito a rămas tot timpul un comunist loial; liderii celorlalte state socialiste disidente China, România și Albania duceau o politică internă stalinistă. Prin 1968 a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
condiții proaste au atras atenția opiniei publice internaționale. Poliția putea face arestări fără mandat, iar o persoană putea fi deținută timp de o perioadă nelimitată fără să fie judecată. A fost introdusă o cenzură strictă a presei, care interzicea firește criticarea situației politice; întrunirea a mai mult de cinci persoane era și ea interzisă. După luarea în forță a acestor măsuri, liderii militari s-au confruntat cu o opoziție internă nesemnificativă. Constantin al II-lea continua însă să provoace necazuri regimului
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
acțiunilor altor instituții. D.T.: Corectă observație. S.B.: Deci, CCTS nu prea avea acțiuni proprii. D.T.: Și nici nu avea un program constant, ritmic pentru studenți, de activități specifice. S.B.: Asta era pe vremea lui Crăciun. Mai departe, la punctul 3, criticarea unei acțiuni a revistei Alma Mater ține de o chestiune punctuală, nu e un reproș la adresa funcționării instituției. La punctul 4, este vizat Recording Clubul. Care era atmosfera la Student-Club? Ați prins-o, era așa cum este descrisă în document? D.T.: Așa
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Curierului românesc" apare, câteodată, mai accentuată decât a "Albinei". Este cazul poetului Gr. Alexandrescu. I. H. Rădulescu, după ce-i semnalează debutul în "Curierului românesc", va critica volumul său de Poezii (1838). Oricâte motive personale îi puteau separa pe cei doi, criticarea versificației defectuoase a lui Gr. Alexandrescu nu-i lipsită de temeiuri. Cu un program mai mult cultural decât literar, "Albina românească" nu propunea, nici nu putea urmări un astfel de scop, puncte de cotitură literaturii române. Revista atrăgea atenția asupra
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
cimentare a elitei politice, unită de dezideratul păstrării propriei poziții și a respingerii voalate a unora dintre principiile adoptate în Uniunea Sovietică la al XX-lea Congres al PCUS (Dumitriu: 1961, 17-18). Chiar dacă, formal, Dej se declarase de acord cu criticarea cultului personalității și contracararea efectelor politice ale acestuia, nu ezita în schimb să insiste, pentru a se proteja, asupra condițiilor diferite existente în RPR, pe de o parte, și în Uniunea Sovietică, pe de cealaltă parte (Frunză: 1990, 426). Relativizând
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și prestigiul guvernului iugoslav, atât în plan intern, cât și la nivel internațional. Un alt reproș pe care liderul iugoslav îl aducea sovieticilor se referea la campania anti-iugoslvă tot mai vehementă din presa est-europeană, gestionată de Moscova și axată pe criticarea faptului că Belgradul ar fi obstrucționat rezolvarea constructivă a azilului "grupului" Nagy din ambasada sa de la Budapesta (Ghibianski în Cătănuș, Buga: 2006, 437-438; Gibianskii: 1998, 143). Însă nu numai Moscova era responsabilă de panta descendentă pe care intraseră relațiile sovieto-iugoslave
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
antipartinice cu tendințe de fracționism"" inițiativa acestora (Tudor, Cătănuș: 2001, 168). Confruntați cu o rezistență fermă și totodată bine orchestrată, cei doi vor ceda foarte ușor (Tudor, Cătănuș: 2001, 138-139), negând însă că ar fi purtat discuții prealabile pe tema criticării lui Gheorghiu-Dej. Urmând procedura standard în aceste cazuri, și pentru a înlătura, cel puțin în aparență, orice urmă de suspiciune în direcția unei idealizări a activității sale, Gheorghiu-Dej își va face autocritica, recunoscând că, în perioada post-stalinistă, a eșuat în ceea ce privește
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
antrenat-o atât în plan extern cât și în plan intern i-a fost indispensabil lui Nicolae Ceaușescu în primii ani de conducere. Treptat, odată ce leninismul romantic va înlocui leninismul post-revoluționar și depășirea aproape hegeliană a acestuia din urmă (prin criticare, dar mai ales prin continuarea sa într-un context ideologic diferit în care va avea însă o pondere constitutivă) va fi consumată, succesorul lui Dej va reduce progresiv propensiunea reformistă internă, concomitent cu o reafirmare tot mai extravagantă a necesității
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de natura celor la care vă referiți dumneavoastră" (Niculescu-Mizil: 2001, 106-107, subl. în orig.). În cele din urmă, România nu s-a prezentat la consfătuirea mai sus amintită, înțelegând probabil că ideea sa romantică de a interzice discutarea și implicit criticarea propriei politici externe sau pe cea a altor "țări frățești" era lipsită de fezabilitate, mai ales în condițiile în care saltul calitativ al relațiilor cu RFG afecta direct RDG-ul și deranja centrul moscovit, insensibil la argumentul că și acesta
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]