1,168 matches
-
2000), CD-ROM. Index Afiliere religioasă Alegători tipuri de determinanți ai apartenenței la tipurile de „partizani” „pragmatici” non-votanți „ignoranți” Capital relațional social uman Corupție Comunism Credincios orientat mai mult spre rugăciune obișnuit de duminică minimalist Credință religioasă Criminalitate reală percepută consecințe Criticism social Cultură rurală politică Deprivare relativă Dezirabilitate socială Dezordine socială Dezvoltare a localității socială Educație Electorate ale partidelor tipuri de Emigrare temporară Frustrare Ideologia procapitalistă religioasă Inconsistență de status negativă pozitivă Încredere în instituții în partide în lideri în primar
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
doar după un temeinic examen critic, psihologia lor vădind un ridicat coeficient de scepticism: „Poate că moldovenii sunt mai sceptici” (Vasile Alecsandri e „un sceptic rafinat”). Numai într-un mediu spiritual precum cel moldovenesc, rafinat de-a lungul multor generații, criticismul a putut opune un veto util și lucid inovațiilor care puteau sfârși în cosmopolitismul cel mai ridicol. Muntenia reprezintă „voința și sentimentul, pe când Moldova mai cu samă inteligența. Muntenia face o operă mai utilitară; ea își cheltuiește energia în lupta
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
În Koestler și J. R. Smythies (editori), Beyond Reducționism. Boston: Beacon. Kucyznski, Robert R. (1969). The Measurement of Population Growth: Methods and Results. New York: Gordon Breach. Kuhn, Thomas (1970). ,,Reflections on my critics”. În Imre Lakatos și Alan Musgrave (editori), Criticism and the Growth of Knowledge. Cambridge: Cambridge University Press. Kuznets, Simon (ediția din iarn), 1951). ,,The state aș a unit în study of economic growth”. Journal of Economic History, vol. 11. (1966). Modern Economic Growth. New Haven: Yale University Press
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Yale University Press. (ianuarie 1967). ,,Quantitative aspects of the economic growth of nations: paper X”. Economic Development and Cultural Change, vol. 15. Lakatos, Imre (1970). ,,Falsification and the methodology of scientific research programs”. În Imre Lakatos și Alan Musgrave (editori), Criticism and the Growth of Knowledge. Cambridge: Cambridge University Press. Landau, Martin (1972). Political Theory and Political Science. New York: Macmillan. Langer, William L. (1950). European Alliances and Alignments, 1871-1890, a doua ediție. New York: Random House. Laski, Harold J. (1933). ,,The economic
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
analize teoretice privind istoria și rolul ei în societatea românească modernă a făcut Al. Zub în lucrările: Junimea, implicații istoriografice (1976); A scrie și a face istorie (1981); Biruit-au gândul: note despre istorismul românesc (1983); De la istoria critică la criticism (1985); Cunoaștere de sine și integrare (1986, 2003); Istorie și istorici în România interbelică (1986, 2003). În același interval de timp a realizat pentru lumea cultă din străinătate o serie de sinteze, precum: M. Kogălniceanu, un fondateur de la Roumanie moderne
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
orizontul istoriei (1994); Eminescu: glose istorico-culturale (1994); Impactul reîntregirii (1995); Chemarea istoriei. Un an de răspântie în România postcomunistă (1997); Discurs istoric și tranziție, În căutarea unei paradigme (1998); Orizont închis. Istoriografia română sub dictatură (2000); De la istoria critică la criticism. Istoriografia română sub semnul modernității (reeditare, 2000); Vasile Pârvan. Efigia cărturarului (reeditare, 2000); Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie și morală în România, în dialog cu Sorin Antohi (2002); Vasile Pârvan: dilemele unui istoric (2002). În același timp, a coordonat mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
înțelegerea unor curente istoriografice și de idei precum cele din cadrul Junimii (Junimea. Implicații istoriografice, * Publicat în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»“, Iași, XLI, 2004, p. 722. 20 OVIDIU PECICAN 1976), al așa-numitei „Școli critice“ (De la istoria critică la criticism, 1985) ori din istoriografia interbelică (Istorie și istorici în România interbelică, 1989). Reeditate într-o serie compactă, de opere, toate aceste cărți, referitoare la personalități și mișcări istoriografice s-ar constitui - vizibil, de astă dată - într-o istorie a scrisului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Universității «Al. I. Cuza» din Iași“, Istorie, tom L, 2004, p. 341-344. 22 ALEXANDRU-FLORIN PLATON dedicate istoriografiei Junimii (Junimea, implicații istoriografice, 1976), prefacerilor scrisului istoric românesc de la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului XX (De la istoria critică la criticism, 1985) și evoluțiilor, din același unghi, din perioada interbelică (Istorie și istorici în perioada interbelică, 1986) volum care - reeditat de curând (în 2003) - încheie provizoriu amplul efort de elaborare monografică a istoriei istoriografiei române, început în 1974 și desfășurat pe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
voi să reformezi totul, „până și trecutul“, e o nebunie. Cioran și-a asumat această nebunie, în vreme ce România postbelică a acceptat, după o rezistență disperată și tragică în munți, un nou ideal de împrumut, lăsându-se antrenată în marea utopie. Criticismul cioranian se înscrie într-o tradiție majoră a culturii românești. Predecesorii săi - Eminescu, Maiorescu sau Caragiale - au vizat contemporaneitatea cu predilecție, adică exact anii în care România intra cu entuziasm în etapa construcției instituționale a modernității. Viziunea lor critică va
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
îl făcea pe Fr. Furet să susțină că epoca nu poate fi înțeleasă decât eliberându-ne de iluzia „necesității“. Dacă Cioran nu a cunoscut același tratament ca și Eminescu, spre exemplu, și nu a fost selectat pentru a legitima prin criticismul său evoluția „necesară“ spre comunism, faptul se datorează accidentului istoric al exilului. Într-un alt context am fi asistat, cel puțin în anii relansării naționalismului cultural, la o lectură „critică“ în registrul ideologic a operei sale antebelice. Exemplul atâtor autori
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
iar manifestarea lor În contextul modern/postmodern trebuie văzută altfel decât În tradiția literară anterioară. O asemenea abordare este generată și de suportul teoretic al metodei calitative În studiul imaginilor. Teoriile critice ale comunicării - marxismul târziu al Școlii de la Frankfurt, criticismul cultural britanic, tradiția foucaultiană sau feminismul - au construit cadrul teoretic care a permis elaborarea unei structuri conceptuale complexe, cu mare deschidere culturală. Aceste teorii au descris cadrul În care ar trebui să se manifeste metodologiile analitice calitative: cercetarea contextului, cercetarea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
1930; Nouveau point de vue dans l’étude de la littérature, București, 1931; Primul congres de istorie literară din Budapesta, București, 1931; Enciclopedie literară, București, 1931; Copilul cu trei degete de aur, I-IV, București, 1932-1936; Focul, București, 1934; Sămănătorism, poporanism, criticism, București, 1934; Sănducu, București, 1935; Principii de literatură, vol. II: Capodopera, București, [1935]; Război și biruință, București, 1936; Eminescu, poet universal, București, 1941; Scrieri critice și estetice, îngr. Z. Ornea și Gheorghe Stroia, introd. Z. Ornea, București, 1969; Mihai Eminescu
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
social în societatea contemporană nu este deloc univoc și rigid. Familiile întâmpină diferențiat constrângerile și exigențele socialului. Este notabil, de asemenea, faptul că unii sociologi și antropologi tind să dea oconotație negativă controlului social. Pliați adânc pe individualitate, libertate și criticism social, ei apără individul în fața familiei, familia în fața statului. Dar oare marea masă a oamenilor resimt acest control atât de coercitiv, sau această prezumție este proiecția intelectualului răzvrătit? Apoi, ar fi de conceput existența comunităților umane în complexitatea vieții sociale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sevele din istorie, din realitatea autohtonă, din creația populară, ea cată să fie „expresia vieții unei nații”. Prețuitor al tradiției, ideea moștenirii culturale („clironomia părintească”) apare, la el, ca o consecință firească. Pe de altă parte, precursor al junimismului prin criticismul său, scriitorul anticipează, prin șarjele împotriva „imitației necugetate” și a stricătorilor de limbă, campania pe care o va desfășura Titu Maiorescu. Cerând unui critic să aibă o „giudecată nepărtinitoare”, el refuză să admită ceea ce numește „socotințile judecătorești”. Unele chestiuni de
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
Prentice Hall, New Jersey. Bandura, A.; Ross, D.; Ross, S. (1963), „Imitation of film-mediated aggressive models”, Journal of Abnormal and Social Psychology, 66. Baron, R. (1989), „Personality and organizational conflict”, Organizational Behavior and Human Decision Processes, 44. Baron, R. (1993), „Criticism (informal negative feedback) as a source of perceived unfairness in organisations: Effects, mechanisms, and countermeasures”, în R. Cropanzano (ed.), Justice in the workplace: Approaching fairness in human resource management, Erlbaum Hillsdale, New Jersey. Baron, R.A.; Byrne, D. (1991), Social Psychology
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
depus de aceștia din urmă este schimbat cu recompense specifice (exemplul părintelului care negociază cu fiul său obținerea unei biciclete dacă la sfârșitul anului va avea o anumită medie la școală). Managementul prin excepție se referă la leadership-ul care presupune criticism corectiv, feedback negativ și întăriri negative; acest factor se poate regăsi sub două forme: în formă activă și în formă pasivă. Forma activă presupune un lider ce urmărește greșelile și încălcarea regulilor de către membri pentru a dezvolta un comportament corectiv
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
loc multe discuții în care fiecare persoană se implică, rămânând totodată centrată pe sarcină; 3) obiectivele sarcinii sunt înțelese și acceptate de către membrii grupului; 4) membrii grupului se ascultă unul pe altul; 5) cele mai multe decizii sunt luate prin consens; 6) criticismul este frecvent, deschis și relativ confortabil; 7) oamenii sunt liberi să-și exprime sentimentele, la fel ca și ideile; 8) conducătorul grupului nu îl domină pe acesta, modul său de a conduce se schimbă din când în când, depinzând de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
are cea mai mare probabilitate ca membrii să o accepte; 8) membrii sunt înalt motivați să realizeze scopurile grupului și o fac cu toate puterile lor; 9) toate interacțiunile, luarea deciziilor și rezolvarea problemelor concură la realizarea unei atmosfere suportive; criticismul este constructiv și ascultarea interactivă; 10) liderul grupului stabilește tonul și atmosfera propice pentru practica sa de conducere; 11) grupul ajută fiecare membru pentru a se dezvolta la întregul potențial; 12) membrii acceptă scopurile și expectanțele, care sunt destul de înalte
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Editurii Univers, versuri de Wallace Stevens, Dylan Thomas, Theodore Roethke, W. S. Merwin, Frank O’Hâra, unele în ediții bilingve, toate însoțite de studii introductive care, pornind de la o minuțioasa aplecare asupra textelor, în sensul close reading promovată de New Criticism, propun direcții fertile în descifrarea diferitelor viziuni lirice, a identităților poetice. De asemenea, S. a prezentat selectiv, în antologii sau în periodice, numeroși autori americani, contribuind la impunerea acestei literaturi în orizontul cititorilor și scriitorilor români. Foarte bună cunoaștere a
STOENESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289940_a_291269]
-
teoriilor lui Charles Darwin, pe care le-a popularizat prin „prelecțiuni”. În general, junimiștii s-au situat pe pozițiile evoluționismului englez și german și, mai puțin, pe cele caracteristice pozitivismului francez, prin prisma cărora au preluat și unele elemente ale criticismului lui Kant. Fără a-i accepta întru totul sistemul, au fost totuși înrâuriți și de filosofia lui Schopenhauer. Atitudinea lor filosofică a fost întotdeauna pusă în slujba intereselor culturii naționale. Orice problemă luată în discuție avea în vedere necesitățile actualității
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
of Peter”, în Journal of Biblical Literature, 104, 1985, pp. 269-287. Beale, G. K., Use of Daniel in Jewish Apocalyptic Literature and in the Revelation of St. John, Lanham, 1984. Beasley-Murray, G.R., Jesus and the Future. An Examination of the Criticism of the Eschatological Discourse, Mark 13, with Special Reference to the Little Apocalypse Theory, Londres, 1954. Beasley-Murray, G.R., Jesus and the Last Days. The Interpretation of the Olivet Discourse, Peabody, 1993. Becker, J., Messianic Expectation in the Old Testament, Édimbourg
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sirieni. . Cf. E. Bickerman, Institutions des Séleucides, Paris, 1938, p. 239, apud M. Delcor, Le Livre... . Cf. A. Lacocque, Le Livre..., p. 172. . A. Lacocque, Le Livre..., p. 183. . G.R. Beasley‑Murray, Jesus and the Future. An Examination of the Criticism of the Escatological Discourse, Mark 13, with Special Reference to the Little Apocalypse Theory, Londra, 1954; Idem, Jesus and the Last Days. The Interpretation of the Olivet Discourse, Peabody, 1993; L. Peerbolte, Antecedents..., pp. 24‑51; E. Trocmé, L’Évangile
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
secretar de partid al Studioului „Al. Sahia” (1952-1961), apoi se transferă la Studioul Cinematografic București (1961-1970). Dar acest regizor procomunist, care începe prin a servi propaganda oficială, devine indezirabil fiindcă refuzul său de a face compromisuri „sfârșește într-un vag criticism social, relativizat și filmic prin pastișa anilor ’60, deciși de Antonioni, Bergman și Godard” (Marian Popa). Majoritatea filmelor îi sunt cenzurate sau interzise de autoritățile comuniste și vor fi proiectate mult mai târziu în România sau în Israel. În 1987
SAUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
română postpașoptistă), Iași, 1981; Biruit-au gândul (Note despre istorismul românesc), Iași, 1983; Pe urmele lui Vasile Pârvan, București, 1983; L’Historiographie roumaine à l’âge de la synthèse: A. D. Xenopol, București, 1983; Mihail Kogălniceanu, București, 1984; De la istoria critică la criticism (Istoriografia română la finele secolului XIX și începutul secolului XX), București, 1985; ed. 2, București, 2000; Les Dilemmes d’un historien: Vasile Pârvan, București, 1985; ed. (Vasile Pârvan: dilemele unui istoric), Iași, 2002; Cunoaștere de sine și integrare, Iași, 1986
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
189-194; Constantin Coroiu, Dialoguri literare, II, București, 1980, 216-220; Șerban Cioculescu, Vasile Pârvan - poetul imnic, RL, 1982, 19; Gheorghe I. Florescu, „Biruit-au gândul”, CL, 1984, 3; Ștefan Lemmy, Popularizarea istoriei, CRC, 1984, 45; Gh. Platon, „De la istoria critică la criticism”, AUI, istorie, t. XXXII, 1986; Vasile Pușcaș, Datoria creației majore, TR, 1987, 24; Nae Antonescu, „Istorie și istorici în România interbelică”, ST, 1989, 8; Victor Neumann, Istoricul față în față cu istoria, F, 1990, 6; Mihai Răzvan Ungureanu, „Lucrul cel
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]