373 matches
-
și, în „România ilustrată” din 1901, un fragment, Cântecul singurătății, dintr-o tragedie. Lui i s-a atribuit și o comedie ce veștejea „trădarea generoșilor” - Prietenii poporului, apărută în aceeași publicație, sub pseudonimul Ywann. Dar aceasta, probabil și volumul de crochiuri parlamentare intitulat Cronici, imprimat la Iași, în 1897, sub același pseudonim, pot aparține - cum afirmă Constantin Constantinescu (Cosco) în amintirile sale - lui George Rădulescu, unul dintre directorii „României ilustrate”. Remarcabilă în epocă prin consecvența ei, prin soliditatea lecturilor și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
fiecărui poet, se vede limpede că sînt oameni care au nu atît operă, cît activitate. Maniera vremii pe care o străbat, zodia lor de talente fatal risipitoare, arzînd gazetărește, studiind oriunde pentru a nu profesa nicăieri, e întreagă în aceste crochiuri ale unor oameni care, la douăzeci și ceva, ori treizeci și ceva de ani, se iau pe deplin în serios. Ceea ce nu înseamnă că timpul îi cruță. Sub jumătate din cele cincizeci și cinci de nume rămîn în circuit, și
Poezia la 1934 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7352_a_8677]
-
piele de șarpe/ și avea nasul turtit. Era o mulatră./ Cum venise aici, habar n'am./ Părinții, bunicii, purtaseră poate odată/ în nări un inel. (Femeia cafenie). Figurile lui Tonegaru, iubite, sau simple trecătoare, urmează rețeta avangardei: o schiță, un crochiu, fără forme, fără identitate, pe care înflorește, superbă, excrescența unui detaliu. Exercițiu de virtuozitate, ca perierea atentă a unui dicteu automat, în care cuvîntul zilnic și firesc rimează, singura rimă din strofă, cu o bucată de fantasmagorică identitate închipuită, este
Spune-i că le voi culege pentru el... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10055_a_11380]
-
de care este apropiat și care îl sprijină. Prima carte, Vitralii cu păsări, îi apare în 1967. Ca poet, B. a produs compuneri intimiste și calofile, de atmosferă și de expresie îngrijit-ingenioasă, convențională, vădind abilitate și „meserie”. Poemele lui sunt crochiuri, „pasteluri” ori „tablouri” (de interior, cu recuzită domestică etc.), montaje de imagini și descripții detaliate și consistente (uneori parcă „prea” insistent exploatate), dublate de mici solilocvii, de „declarații” ori comentarii lirice intermitente. La orizontul epocii în care a fost scrisă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285680_a_287009]
-
de pildă, Maternitate și forma esențializată, încorporată în bronz; pentru ca, în final, în anii senectuții temerare și centenare, cu împliniri tot atât de bogate, de o mare diversitate și vitalitate, creațiile sculpturale să se completeze și nuanțeze și cu "însemnări" de călătorie: crochiuri, schițe, desene cu imagini de locuri și oameni din țările pe care le-a vizitat, cu amintiri din locurile pe unde-a umblat, de-a lungul vieții. Zilele vieții sale centenare le-a trăit și împărțit astfel, deopotrivă, în capitală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
doilea, care îi oferă posibilitatea de largă apertură către asocieri și disocieri. Cu cât înaintează în timp, caracterul apoftegmatic se reduce în favoarea consemnării pe scurt a unor observații artistice, psihologice, istorice, sociale, politice etc. La un moment dat, fragmentele devin crochiuri jurnaliere... Dar înainte de a vedea ce și cum se întâmplă în Fragmentele lui Lamparia, să ne hotărâm cât de cât dacă maximele se cuvine să fie specialitatea unui nume și unei vârste respectabile. Îndeobște, așa sună pravila, dar nu văd
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
intertitluri și atacuri de sine stătătoare. Lucrurile se complică atunci când evenimentul sau generozitatea șefului acordă (impune) un spațiu tipografic și mai mare. În această situație, intervine logica paginii tematice, unde textul de bază poate fi susținut de informații suplimentare: un crochiu, un scurt interviu (declarație în exclusivitate), un scurt istoric etc. 6.2.1. Procesul verbal. Static și fără pic de valențe expresive, acest gen este prea puțin folosit în presa centrală. Îl putem întâlni însă în presa municipală și de
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
subiect aparent inactual (povestea Casei Capșa, a Podului Mogoșoaia etc.) poate să intereseze pe oricine. Reportajul de atmosferă (expres) Este un text relativ scurt (maximum 3 file). Accentul cade pe atmosferă și pe elementele de decor. Nu trebuie confundat cu crochiul (foarte scurt și foarte literar). De obicei, nu are nici chapeau și nici elemente complicate de titrare. Foarte important în acest tip de reportaj este unghiul de atac. Aparent, descrierea unei stații de metrou nu stârnește prea mult entuziasm jurnalistic
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
rustic, silvestru sau montan e valorizat liric fără idilizări convenționale, fiind corelat uneori cu evocări paseiste, menținute la nivelul sugestiei; destule poeme amintesc de Blaga, cel din În marea trecere (un poem e intitulat chiar Despre Trecerea-cea-mare). Notabile sunt câteva crochiuri discret exotice, cu recuzită orientală: Zugrăveli dintr-un chioșc (ceramică chineză), Panopticul pisicii mele. Varietatea prozodică și tematică a operei acestui poet sumbru și luminos, tensionat și calm, nocturn și solar, contemplativ și „activ” e cumpănită de omniprezența unificatoare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288516_a_289845]
-
îl intimidez e așa, dar pe urmă am citit câteva poezii dedicate inițialelor mele, într-o revistă de mâna a șaptea, curente și patetice ca niște sorcove".161 Există tentația de a crede că, prin D., autorul a încercat un crochiu în perspectiva conturării viitorului personaj Ladima, ceea ce nu ar fi în dezacord cu ipoteza noastră legată de preconstrucție, fie și la nivelul caracteriologic. Ladima este, totuși, un tip realizat atât ca gazetar cât și ca poet. Spectrul ratării amenință și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
artiști, neurmărind altceva decât să își înșele Supraeul, oferindu-i, în compensație, o creație secundară, cu un evident rol de "alibi". Un număr mare de pictori nu trece imediat la realizarea tabloului, ci execută o sumedenie de schițe, guașe și crochiuri, lucrând la pictura propriu-zisă într-un cadru intim, discret ori, poate, pe ascuns, într-un fel de clandestinitate. Vinovăția resimțită de creator ar fi de neconceput dacă opera s-ar realiza în prezența lucidă a Supraeului. Conștientizat și obiectivat, sentimentul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
terminată, ea moare 185. Sugestiile coincid cu unele din ipotezele noastre de lucru. Camil Petrescu, după cum s-a observat, face corecturi în șpalturi în văzul tipografilor, după zile și nopți de nesomn și solitudine creatoare. Protagonistul D. are ceva din crochiurile pictorilor celebri. Finalul romanului Patul lui Procust e un veritabil "ospăț vampiric". Ladima și Fred sunt uciși în inconștient, Emilia e mama malefică suprimată de același inconștient personal al orfanului, în vreme ce însăși D-na T., Anima scriitorului, își recunoaște resorturile
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
artele plastice un este hazardată "Procedeul, recomandat de Autor în romanul Patul lui Procust, comparația, are cel mai serios aport în apropierea discursului de realizarea imaginii..." (s. n.) Ibidem. Autoarea volumului folosește, de altfel, frecvent termeni din câmpul semantic al vizualului ("crochiu", "schiță", "șarjă", "imagine", "tablou", "privitor") și este de acord că "schițele abstracte (...) își manifestă calitatea de reprezentare" prin "iluzia concreteții" și efortul de a reconstitui "date palpabile" Cf. L. Petrescu, op. cit., p. 147 331 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
autobiografic Între mine omul și voi cartofii, publicat cu substanțiale completări și în volum separat în 1975. Ciclurile noi - Soare scufundat și Pământ așteptat - păstrează amprenta autobiografică. Formula de jurnal liric alcătuit din scurte poeme de notație, cântece, madrigale și crochiuri spontane în ton elegiac este continuat în altă arie tematică: ipostaza poetului ostaș din Întâlnirea cu focul este aproape uitată și înlocuită de aceea a „poetului agronom”. M. evoluează, în nota specifică sensibilității sale, ca „poet al unei noi georgice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
basmului și a făpturilor mărunte sunt trăsăturile care individualizează culegerile O fantastică pădure (1995), Poezii din lumea basmelor (1997) și Animale combinate adunate într-o carte (1998). Notele de călătorie adunate sub titlul Evadarea din vis (1997) au caracterul unor crochiuri, care consemnează lapidar imagini și impresii din spațiul european. SCRIERI: Hipodromul cailor de mare, Pitești, 1993; Victoria cotidiană, Pitești, 1994; O fantastică pădure, Călărași, 1995; Noi, sudiștii (în colaborare cu Marin Lupșanu), pref. Dan Cristea, Pitești, 1995; Evadarea din vis
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286084_a_287413]
-
își au sursa nu atât în competența lexicografică a lui U., autor al unui dicționar francez-român (1897), cât în porniri șovine. Într-o suită de cronici, notițe umoristice, portrete caricaturale și parodii, U. se arată un observator care, într-un crochiu vioi, dezinhibat, surprinde ridicolul unor personaje și situații ale zilei. Anomalii de tot felul, puzderie de subiecte îi sunt oferite de experiența omului de lume și a medicului. Sancțiunea vine de obicei prin intermediul parodiei. Umoristul înscenează simulând seriozitatea, exploatează cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290375_a_291704]
-
avansează cu precipitare spre registrul extrem acut al claviaturii sugerează dispariția bruscă și imprevizibilă a personajului fantastic, imaginea zborului și înălțării acestuia spre văzduh. III.12. Minstrels (Menestreli) Profilând evocarea parodică a unui spectacol de music-hall, Minstrels dezvăluie un adevărat crochiu umoristic realizat cu un acut simț de observație. Această creație face dovada atitudinii receptive ce a manifestat-o Debussy față de diversele formele de modernitate ce le oferea epoca sa prin reprezentațiile de circ și alte demonstrații similare. Deopotrivă, artiști precum
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
mascând dispariția Ondinei sub o ultimă răsfrângere de val. IV.9. Hommage à S. Pickwick Esq. P.P.M.P.C. (Omagiu lui S. Pickwick Esq. P.P.M.P.C.) Valoarea remarcabilă a spiritului umoristic debussyist își află o nouă formă de expresie prin plăsmuirea acestui autentic crochiu muzical care înfățișează unul dintre eroii cărților lui Charles Dickens, faimosul detectiv Samuel Pickwick. Atitudinea personajului absorbit de propria superioritate, afișând adesea o mulțumire de sine aflată la limita emfazei, își găsește metafora sonoră în măreția rezonanțelor imnului „God Save
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ai pământului.” Marcată de momentul postavangardist, cu ofensiva prozaicului, demonetizarea lirismului, vidarea miturilor, radicalizarea opțiunilor sociale, poeta exersează formulele moderniste aflate în circulație. Mai definită decât amprenta vitalismulului expresionist al lui Lucian Blaga e tutela argheziană, sub care P. produce crochiuri gracile în linia miniaturalului infantil sau animă brutal peisaje; din stânga modernistă a insurgenței și frondei, în siajul lui Ion Caraion, Constant Tonegaru și mai ales Geo Dumitrescu, vine persiflarea lirismului prin ludic sau prin „tifla” și poanta seacă: „Am dat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
există o dublă și permanentă postulare. Să fie ținut erosul sub supraveghere fie și să nu se cedeze ispitei trupești. Dar nici să nu se rupă legăturile cu Economia și Praxisul. Imaginea este economică fiindcă scurtează demonstrațiile și explicațiile "un crochiu bun are mai multă valoare decât un discurs lung". Mai puține pierderi pe parcurs. Și practică, fiindcă inculcă necesitând cheltuieli mai mici. Puterea amoroasă a imaginii este așadar deopotrivă dăunătoare și utilă. Ea este atât un pericol libidinal, cât și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de ani) a primelor procedee de notare lineară a sunetelor, imaginea a ținut loc de scriere. Era vorba de un simbolism, în același timp cosmic și intelectual, puternic ritualizat, îmbinat, fără îndoială, cu proferări verbale. Această perioadă ține de la primele crochiuri semantice pe fragmente de os până la pictograme și mitograme (construcții pluridimensionale și radiante). Inventarea trăsăturii rămâne atunci subordonată producerii unei informații (rememorare utilă, enumerare contabilă, indicație tehnică). Să amintim constatările paleontologiei: când nu se mai mulțumește cu o gestică sau
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Republica Moldova (1993, 2003), Premiul revistei „Poesis” (1994, 2000), Premiul Societății Scriitorilor Bucovineni (2001), Premiul de Excelență al Festivalului Internațional de Poezie „Nichita Stănescu” (2003). T. cultivă, în formule tradiționale, adesea de sorginte folclorică, o „poezie necesară, simplă, în formele miniaturii, crochiului, sonetului și rugii, cuvintele sunând tare, patetic, agitatoric chiar, sau stingându-se în murmure susurate și în frăgezimi de otavă” (Mihai Cimpoi). Permanenta afirmare a apartenenței naționale, patosul atitudinii sociale nutresc fiorul liric. Motive constante sunt înstrăinarea, casa părintească, mama
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
cont de diversele sale aplică?îi: comand?, program, valori plastice ?i simbolice, alegerea materialelor ?i procedurilor de utilizare a acestora, pentru a ne referi doar la esen?ial. �n cursul acestor diverse opera?îi, arhitectul folose?te procedee de reprezentare � crochiuri de studiu, plan, ele-va?ie, sec?iune, perspectiv?, machet? � pentru a st?p�ni procesul de creare. Apoi, el transmite, �ntr-un limbaj figurat ?i codificat, datele tehnice indispensabile echipelor �ns?rcinate cu construirea formelor pe care el le-a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
într-o prozodie „clasică”, tradițională (ferită însă de monotonie prin diversitatea structurilor ritmice și a formulelor de rimă), uneori prin recursul la versul liber, temele predilecte. Conformismul social-politic e mult atenuat. Convingătoare sunt, și aici, tentele de prospețime, viziunea contemplativ-baladescă, crochiurile elementelor de faună și floră, peisajele animate de foșnetul sălbăticiunilor sau vibrând de fiorul legendei. Condiție emoțională a feminității, iubirea - senină sau umbrită de vagi angoase - oferă materie unor poeme în care sentimentele de dragoste sunt iscodite cu discreție și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
o încercare nereușită de a demonstra cum, din ușurință și inconștiență, o femeie poate provoca ratarea și moartea unui bărbat. Alte texte din periodice au un caracter de proză memorialistică - Întâmplări din vacanță, Generalul Stan Poetaș - sau sunt mici „fantezii”-, crochiuri, portrete lirice, pamflete. Povestea unei vieți nefericite era și subiectul „dramei în 4 acte” Străinul, jucată la Calafat, în 1923. A. a publicat și câteva broșuri - Puncte de întuneric și lumină în trecutul neamului românesc (1919), Amillcar Săndulescu, fiul eroului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285484_a_286813]