391 matches
-
se rezolva! Erau și alți croitori, dar lumea se obișnuise cu Savin, care nu se simțea concurat și a lucrat pânăă prin anii 1960. În Lunca, croitori buni erau Dumitru Romedea, Ion Palade Romedea, Dumitru Iordache Bârgăoanu, Costică Bârgăoanu, iar croitorese erau Floarea V. Pușcuță, Elena Miron Boca, Maria Bârgăoanu, Ileana D. Romedea, Tudora Bontaș. Cred că Maria Bârgăoanu era cu mai multă căutare, avea mână și „croi”, era pedantă și nu te purta cu vorba. Stătea lângă casa bunicii mele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
modă - ca fetele de la țară să învețe croitoia; apăruser mașinile de cusut „Ileana” și, când se măritau, aveau în zestre o mașină de cusut - era ceva de distincție - deși nu șștiau să coase, șștiau să tragă la mașină. A fi croitoreasă înseamnă și ochi de artist, să știi forma corpului acoperit de îmbrăcăminte. Despre mașinile de cusut „Ileana”, făcute la Cugir, unde era de fapt fabrică de armament, se spunea în glumă că oricum ai întoarce-o, tot mitralier iese! Când
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcute la Cugir, unde era de fapt fabrică de armament, se spunea în glumă că oricum ai întoarce-o, tot mitralier iese! Când fabricile de confecții au produsă îmbrăcăminte de serie, a căzut în uitare și meseria de croitor și croitoreasă. 3.2 Alte activitșți neagricole. Comerțul și comercianții Producția gospodăriei țărănești nu era o producție pentru piață, deoarece în toată perioada evului mediu și pânăă în prima jumătate a secolului al XIX-lea au avut o economie închisă. Puține dintre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din partea neichii Costache (n.r. - cum era alintat sculptorul de apropiați)”. Brâncuși nu a regretat nimic, considerând că dragostea pentru Maria ”a durat exact cât trebuia”! Un milion de oameni au condus-o pe ultimul drum Adoră luxul, Maria avea o croitoreasa care îi făcea cele mai frumoase rochii. „Avea o croitoreasa care îi făcea rochii frumoase. Purta pe scena rochii frumoase. Nu pregeta să cheltuiască o bună parte din câștig în mîndria ei de interpreta a celui mai pur cântec popular
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
Brâncuși nu a regretat nimic, considerând că dragostea pentru Maria ”a durat exact cât trebuia”! Un milion de oameni au condus-o pe ultimul drum Adoră luxul, Maria avea o croitoreasa care îi făcea cele mai frumoase rochii. „Avea o croitoreasa care îi făcea rochii frumoase. Purta pe scena rochii frumoase. Nu pregeta să cheltuiască o bună parte din câștig în mîndria ei de interpreta a celui mai pur cântec popular. În viața de toate zilele rămînea însă aceeași modest învesmântata
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
mezina, era înzestrată cu deosebite calități vocale. S-a lansat pretimpuriu, pe scena Casei de Cultură din Cernavoda, reprezentând o zonă multiculturală, împreună cu alți copii de naționalități diferite, de la care a învatat multe cîntece în limbile lor. Părinții o voiau croitoreasă, cum erau mama și sora ei Maria, nu interpretă de folclor. Atât mama cât și sora au inițiat-o în lucratul costumelor populare. Dar, arta muzicii folclorice își alege, chiar dacă uneori pe drumuri sinuoase, ori păzite de potrivnici și obstacole
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
călcat când li se ardea nichelina. La început au avut un mic conflict. Aveau în lucru un lot de rochii ce trebuiau să fie gata urgent și tocmai atunci s-a găsit să se strice trei mașini de cusut. Trei croitorese erau scoase din producție. Irina a trimis imediat după Alexandru Râpă, mecanicul secției, dar acesta era ocupat să repare mașina inginerului șef. Nici nu a vrut să audă de Irina, până nu termina mașina șefului său de care depindea direct
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
memoriam - Părintele Constantin Voicescu de la Biserica „Sapienței” din București - acum la împlinirea a patrusprezece ani de la mutarea sa la veșnicele lăcașuri... Părintele Constantin Voicescu s-a născut în București, la 28 iulie 1924, în familia ceferistului Stan Voicescu și a croitoresei Zinca Manea. Crește, împreună cu sora sa Maria (n. 1929) în orfelinatele din Predeal, Tîrgoviște și Buzău, cu ajutorul unchilor Gheorghe Rădulescu, Badea și Ilie Manea. Rămas orfan de la vârsta de 7 ani și-a petrecut copilăria în orfelinat. Părintele Constantin Voicescu
PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367311_a_368640]
-
ști și cum nu obișnuia să spună celor mici, acestea nu vor afla niciodată. * * * Anii au trecut peste gemene și acestea după absolvirea celor zece clase a școlii generale din sat și a unor cursuri de calificare în profesia de croitorese - lenjerese organizate de Cooperativa „Munca”, din Trăisteni, erau acum propriile lor stăpâne, deschizând un atelier de confecții de damă. La început au fost atât designeri, creatoare, cât și executante ale creațiilor lor sau ale comenzilor. După revoluție, pe la 24 de
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
mai lesne să te arăți înțelept pentru alții decât pentru tine însuți.” La Rochefoucauld Anii au trecut peste gemene și acestea după absolvirea celor zece clase a școlii generale din sat, și a unor cursuri de calificare în profesia de croitorese - lenjerese organizate de Cooperativa „Munca” din Trăisteni erau acum propriile lor stăpâne, deschizând un atelier de confecții de damă. La început au fost atât designeri, creatoare, cât și executante ale creațiilor lor sau ale comenzilor primite. După revoluție, pe la 24
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]
-
Paștilè... Mă bucuram nespus când se apropia Sărbătoarea Paștilor, din mai multe motive. În avangarda lor venea Duminica Floriilor, când urma să primim păpuci sau sandale noi și un viganău (rochie) nou-nouț, ce urma să fie cusut de lelea Helena, croitoreasa noastră de atunci, care locuia la câteva case mai sus de noi. Nu erau pe vremea aceea la Șulmedhi (Ulmeni) bolduri (magazine sătești) cu haine de-a gata, existau bolduri cu materiale textile care musai trebuiau cusute. La Baiè (Baia Mare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
Paștilè...Mă bucuram nespus când se apropia Sărbătoarea Paștilor, din mai multe motive. În avangarda lor venea Duminica Floriilor, când urma să primim păpuci sau sandale noi și un viganău (rochie) nou-nouț, ce urma să fie cusut de lelea Helena, croitoreasa noastră de atunci, care locuia la câteva case mai sus de noi. Nu erau pe vremea aceea la Șulmedhi (Ulmeni) bolduri (magazine sătești) cu haine de-a gata, existau bolduri cu materiale textile care musai trebuiau cusute. La Baiè (Baia Mare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
călcat când li se ardea nichelina. La început au avut un mic conflict. Aveau în lucru un lot de rochii ce trebuiau să fie gata urgent și tocmai atunci s-a găsit să se strice trei mașini de cusut. Trei croitorese erau scoase din producție. Irina a trimis imediat după Alexandru Râpă, mecanicul secției, dar acesta era ocupat să repare mașina inginerului șef. Nici nu a vrut să audă de Irina, până nu termina mașina șefului său, de care depindea direct
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
designer Marius Georgescu, produce și comercializează bijuterii unicat, lucrate din rășini epoxilice, la rece și polimerizate la temperaturi înalte. Pentru efect folosește foiță de aur și argint întrebuințată în iconografie. Au ca model de inspirație bijureria antică egipteană. Mihai Adina, croitoreasă, croșetează broșe în formă de flori, fluturi și inimioare, poșete din saten, bumbac, piele, dantelă. Petrescu Georgiana lucrează broșe din organza, broșe din fermoar, bentițe, coliere împletite din lanț, din lanț și pamblică, cerceluși din mărgele, tricouri pictate manual. Stela
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
parte, și de cealaltă a Prutului, s-a pus crosa la patină, au răbufit manifestări ostile, ale răutății și mitocăniei criminale inclusiv a pseudo-diplomației românești. Ca, de pildă, întâmplarea, deloc singulară, de la Consulatul României în Republica Moldova: „De când și până când o croitoreasă se interesează de istorie?”: „Doi membri Hyde Park nu au reușit să obțină viză pentru a merge la Marșul Unirii (sic!), care va avea loc mâine. Răspunsul l-au aflat abia azi, cu o zi înainte de plecare, când nu mai
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352502_a_353831]
-
arată mai tânăr decât vârsta reală e un defect serios pentru cei ce vor unire și care au idealuri. Să înțelegem că un basarabean are dreptul să participe la un marș al unirii din România doar dacă are studii superioare? Croitoresele ori sudorii sunt excluși apriori din afacere? Cum credeți, ce părere mai pot avea despre România acești basarabeni înjosiți în ultimul hal? Sincer, mi-e o greață teribilă de angajații infecți de la cele două instituții diplomatice românești de la Chișinău. O
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352502_a_353831]
-
numit, dar există numeroase indicii care conduc la identificarea toposului). Revenind pe ascuns acasă, el duce cu sine o parte dintre copii în capitală, inclusiv pe frumoasa fiică Ana, la început manechin al Casei de Modă Esmeralda, apoi, rebotezată Nuți, croitoreasă. Nucleul narațiunii îl constituie familia Rozei, al patrulea copil al soților Bota, căsătorită cu Dumitru, director de uzină în vremurile bune (până la venirea la putere a comuniștilor). Unica lor avere este casa, ridicată cu propriile mâini după ce au sărăcit, și
DESPRE CĂUTAREA FERICIRII PRIN IUBIRE, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345550_a_346879]
-
cu trei camere. Fragilul echilibru al familiei extinse, asigurat de faptul că trăiesc toți la un loc, se frânge după mutarea lor. Roza, „cea mai bună bunică din lume“, moare după primirea unei telegrame din partea fiului renegat Bazil. Nuți - bătrâna croitoreasă acuzată de către rude de nebunie, fiindcă îi scrie scrisori iubitului mort de decenii, în timp ce îl are în preajma ei pe Eugen, căruia i-a refuzat cererea în căsătorie, dar i-a fost alături toată viața - înnebunește cu adevărat. Abia acum aflăm
DESPRE CĂUTAREA FERICIRII PRIN IUBIRE, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345550_a_346879]
-
Nectarie” din Cluj - Napoca. Părintele Profesor Dorel Mân s-a născut la data 26 ianuarie 1953, în comuna Suciu de Sus, din Țară Lăpușului, județul Maramureș, ca al treilea copil al lui Gavril, de profesie miner și Maria n. Pop, croitoreasa. Dintre strămoșii săi iluștrii îl amintim pe Casian Buda - asasinat la 5 decembrie 1918, înscris pe monumentul eroilor din orașul Târgu Lăpuș. Frați: Aurel, de profesie mecanic agricol și Ioan, de profesie pădurar. La 22 mai 1976 se căsătorește cu
OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI CONF. UNIV. DR. DOREL MAN, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370628_a_371957]
-
comandă din ultimii 15 ani: 8 nave pentru petrolul din Kazahstan! -Întreprinderea de confecții Brăila, costumele de aici rivalizau cu marile firme italiene; în 1989 aveau 6.000 angajați, azi doar 900; -Au încercat și coreenii să dea de lucru croitoreselor brăilence, dar au dat faliment -Insula Mare a Brăilei, privatizata, mai produce ceva cereale. Să mai vorbim de Centrală Industrială Siderurgica Galați? Construit în ciuda opoziției URSS care ne dorea o țară predominant agrara, începe să producă în 1968, ajungând în
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
lor, funcționează alte persoane, fără nicio problemă. Va putea în acest fel să-și aducă Diavola toate preferatele, nu numai căteva dintre ele, cum a reușit pănă ȉn prezent - foste îngrijitoare și femei de serviciu leneșe și bârfitoare, spălătorese și croitorese nepricepute și gureșe, bucătărese și chelnerițe stângace și clevetitoare - să se joace de-a profesoarele ȉn colegiu - desigur, după ce și-au făcut împrumuturi la bănci pe toată viața, pentru a-și cumpăra o diplomă universitară de la renumitele “Debilu Mind&Spirit
“DIRECTOAREA DIAVOLO“ SAU LA DIABLA de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353302_a_354631]
-
preferințele Diavolei, cu puterea de decizie nelimitată, ce i se acordă, o va ȉnlocui rapid cu pleava societății. Căci în epoca aceasta, paradoxal, are facultate șoferul și tâmplarul, ciobanul și văcarul, hamalul și portarul, îngrijitoarea și barmanița, chelnerița și frizerița, croitoreasa și lenjereasa, femeia de serviciu și bucătăreasa. Ce răsturnare incredibilă a valorilor! Cred că, mai potrivit acum ar fi ca unitatea școlară să se numească Colegiul “Farfuridi“ sau “Agamiță Dandanache“. Sau, mai bine, ca să fie de actualitate, conform noilor competențe
“DIRECTOAREA DIAVOLO“ SAU LA DIABLA de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353302_a_354631]
-
Constantin Voicescu de la Biserica „Sapienței” din București - acum la împlinirea a optsprezece ani de la mutarea sa la veșnicele lăcașuri (1924 - 1997)... Părintele Constantin Voicescu s-a născut în București, la 28 iulie 1924, în familia ceferistului Stan Voicescu și a croitoresei Zinca Manea. Crește, împreună cu sora sa Maria (n. 1929) în orfelinatele din Predeal, Târgoviște și Buzău, cu ajutorul unchilor Gheorghe Rădulescu, Badea și Ilie Manea. Rămas orfan de la vârsta de 7 ani și-a petrecut copilăria în orfelinat. Părintele Constantin Voicescu
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
adevărul și cel mai urât lucru e să ți se spună mincinoasă”. -Trei, i-am răspuns cu jumătate de glas. Și, după o mică ezitare, am continuat: -Trebuia doi, dar învățătoarea i l-a dat Elenei, pentru că mama ei este croitoreasă. -Poate l-a meritat! mi-a răspuns înstructoarea, după ce s-a gândit puțin. Stăteam așezate în iarbă și cu picioarele în apă; între noi era o mică distanță, dar vexata de răspunsul ei, mi-am ridicat poalele fustei și m-
GLORIE COPILĂRIEI VIII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357088_a_358417]
-
o carte de povești. Mami era fericită, dar eu plângeam pentru că o strigase înaintea mea pe Elena, care niciodată nu recitase nicio poezie de la “cap la coadă” și care nici nu știa să numere și să socotească repede. -Maica-sa este croitoreasă! i-a șoptit mami lui tanti Oala, care nu vedea nimic rău între a fi strigată la premiul doi sau trei. L-am căutat pe Matei cu privirea, cu gândul să-i ofer cartea mea, dar nu l-am văzut
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]