284 matches
-
de la revista Class, cu reputația de a fi unul dintre cei mai scârboși editori din Londra. —Amahndah? Sunt Ee-ann Dexter. Mă întrebam dacă poți să-mi dai un țâr. Pe dracu’, s-a gândit Amanda. Vrăjitoarea bătrână o suna ca să croncăne și să obțină niște citate suculente la prima mână. Era simplu de imaginat interogatoriul a cărui transcriere avea să fie împrăștiată prin tot West End-ul până la începutul serii. Era ușor să-și închipuie motivul. Însăși Amanda le făcuse același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
genunchi, printre bucățile căzii de naștere. Alice s-a cutremurat, imaginându-și cada construită și umplută cu apă rece ca gheața. Cum te simți? a întrebat-o Jake plin de solicitudine. Alice s-a forțat să zâmbească. —Mai bine, a croncănit ea, respirând mai calm pe măsură ce contracția scădea în intensitate. —Ești sigură? Da. Pot să te ajut cu ceva? —Întinde-te pe canapea și stai calmă. Nu, mă refer la ceva practic, a insistat Alice. Era hotărâtă să nu dea senzația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
să-mi spui că păstrezi prezervativele folosite. Că le reciclezi? Nu e nimic rău în asta, a răspuns el pe un ton defensiv. Sunt curate. Le clătești și sunt ca noi. Sunt ca noi ca să faci ce cu ele? a croncănit Alice. Apoi tensiunea din stomac i-a dispărut, fiindcă și-a dat seama că - desigur - Jake se referea la sculpturile lui din gunoaie reciclate. Probabil că, la un moment dat, folosise prezervativele în scop artistic. Ca frații Jake și Dinos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
trebuit să sune înapoi de două ori ca să noteze corect numărul pe care, după aceea, l-a format cu o mână tremurătoare. Într-un final, cineva i-a răspuns și i-a cerut adresa. —Copilul meu are o erupție, a croncănit Hugo. Ce legătură avea adresa lui cu asta? Ajungem și la asta. Îmi spuneți, vă rog, codul poștal? Și data nașterii dumneavoastră? Dar s-ar putea să aibă meningită, a urlat Hugo. Theo a început să plângă la subsoara lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
ambulanței s-au deschis, iar el și Theo au fost eliberați din chingile de siguranță. În câteva secunde au trecut pe sub inscripția Urgențe și au intrat în baia de lumină a spitalului. Capitolul 21tc " Capitolul 21" —Of, slavă Domnului, a croncănit Hugo. Lacrimile strânse în ochi au început să-i curgă pe obraz în timp ce se uita la chipul minunat al doctoriței Watson. —Vă mulțumesc. Doctorița pediatră i l-a dat înapoi pe Theo. Copilul ronțăia acum fericit un biscuit și arăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
privirea de la ochii umeziți ai lui Hugo. —Aici, la Chicklets, suntem conștienți de numeroasele dificultăți cu care se confruntă mama care și muncește - mă scuzați, părintele. Și, în particular, cele cu care vă confruntați dumneavoastră. Ce vreți să spuneți? a croncănit Hugo. —Ăăă. La început, a fost foarte limpede că ați trecut prin - cum să mă exprim? - printr-o perioadă plină de provocări cu Theo. Dar cu toții am admirat felul în care ați făcut față și cum ați reușit să construiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
a zis Amanda după ceea ce lui Hugo i s-a părut a fi cea mai lungă pauză din istorie, că am greșit. Degetele bărbatului s-au strâns și mai tare în jurul piciorușului călduț al lui Theo. —Că ai greșit? a croncănit el. În legătură cu ce? — În legătură cu totul. Amanda continua să se adreseze zidului. Sau poate comodei care era lipită de el. —Vrei să spui...? Speranța a început să urce în Hugo ca un vulcan în erupție. —Adică nu vrei să mai divorțăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Măria Ta că acolo... Începu spătarul Albu. - Dacă turcii vor ajunge În Bucovina, spuse răstit Ștefan, atunci noi, cei de aici, și toți oștenii noștri ne vom afla, fără suflare, În pământul Vasluiului. Și corbii se vor roti deasupra noastră, croncănind pe cerul iernii. Și sufletele noastre vor plânge acolo, sus, la dreapta Domnului. Și nimeni, niciodată, nu va spune că În Moldova a mai rămas un singur om care ar fi putut ține sabia În mână și n-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
omul trăsese spada și se pregătea să Îl lovească. Zări capul de lup pe care Îl purta pe coif, Înainte să Își Închidă instinctiv ochii. Fu salvat de un glas cunoscut. - Messer Durante, ai venit să asiști la lucrarea justiției? croncăni bargello, pe un ton ironic, reținând brațul soldatului. Îți face cinste: credincios datoriei până În ultimul ceas. Dar Îți puteai cruța forțele. Consiliul i-a ales deja pe succesori. Dante Își recăpătase stăpânirea de sine, chiar dacă inima Îi rămăsese cât un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
lateral care iese din peisaj spre o destinație invizibilă, departe, spre sud. CÎnd coloana de 200 de soldați Începe să Înainteze șerpuit, picioarele sincronizîndu-se cu greu sau aproape deloc, ciorile din plopii de pe margine se ridică pe cerul din ce În ce mai galben, croncănind speriate - un pumn de litere deșirînd pentru o clipă enunțuri aleatoare, Înainte ca hîrtia de aer să le absoarbă. Ce scrie acolo? mă aud Întrebînd. — Scrie: Taci din gură, răcane, și culcă-te la loc! mîrÎie de undeva vocea unor
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
iunie, 1769; singurul poem de Rowley publicat antum, prin acceptul lui Alexander Hamilton, în Town and Country Magazine) - "turnuri ruinate"; "ziduri pustii"; "chilii prăbușindu-se"; Frica, uriaș spelb"; "Oroare țipînd"; "bezna groaznică a nopții"; "bufnițe de rău augur"; "corbi funerari croncăne"*; "dumbrăvi bîntuite"**; "calea cea mai singuratică"; "duhuri ce nu au odihnă, tovarăși ai caznei mele"; "luna cea palidă"; "noaptea mohorîtă"; "zîne fantastice"; "furtuna mugitoare"; "săgeata cea lipsită de căință a Morții"; "povestea cruntei suferințe"; "perechea cea căznită"; "un mormînt prietenos
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
A fost o vreme, la începutul începutului, când zeul Enki și zeița Nintud locuiau pe pământ și guvernau lumea, iar omul, scutit de mizeriile terestre de mai târziu, se bucura de grațiile cerești. în Dilmum, zice poemul, corbul n-a croncănit. Uliul n-a țipat cum țipă uliul. Leul n-a ucis. Lupul n-a răpit mieii. Câinele n-a locuit împreună cu căprița. Zebul, când mânca grăunțe, nu turbura pe nimeni. Păsările nu-și părăseau puii. Porumbeii nu erau lăsați să
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
prezent slab privește mai ales verbe din fondul vechi, majoritatea încadrate în conjugarea a IV-a (biciuie/biciuiește, biruiește/biruie, bocănește/bocăne, boncăiește/boncăie, cheltuiește/cheltuie, chinuiește/chinuie, ciocănește/ciocăne, clănțănește/clănțăne, cloncăiește/cloncăie, cloncăne/cloncănește, cotrobăie/cotrobăiește, clănțănește/clănțăne, croncăne/croncănește, dăngănește/dăngăne, destăinuie/destăinuiește, dibuie/dibuiește, drăcuie/drăcuiește, dupăiește/dupăie, hăpăie/hăpăiește, horpăie/horpăiește, huiduie/huiduiește, învârte/învărtește, leorbăie/leorbăiește, leorcăie/leorcăiește, leorpăie/leorpăiește, mântuiește/mântuie - pentru sensul "a termina", murmuie/murmuiește, se olecăie/se olecăiește, orbecăie/orbecăiește, piscuiește
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
slab privește mai ales verbe din fondul vechi, majoritatea încadrate în conjugarea a IV-a (biciuie/biciuiește, biruiește/biruie, bocănește/bocăne, boncăiește/boncăie, cheltuiește/cheltuie, chinuiește/chinuie, ciocănește/ciocăne, clănțănește/clănțăne, cloncăiește/cloncăie, cloncăne/cloncănește, cotrobăie/cotrobăiește, clănțănește/clănțăne, croncăne/croncănește, dăngănește/dăngăne, destăinuie/destăinuiește, dibuie/dibuiește, drăcuie/drăcuiește, dupăiește/dupăie, hăpăie/hăpăiește, horpăie/horpăiește, huiduie/huiduiește, învârte/învărtește, leorbăie/leorbăiește, leorcăie/leorcăiește, leorpăie/leorpăiește, mântuiește/mântuie - pentru sensul "a termina", murmuie/murmuiește, se olecăie/se olecăiește, orbecăie/orbecăiește, piscuiește/piscuie
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
publicație apărută în 20 martie 1946 la Cluj. În articolul de fond, semnat I. Cârja-Făgădaru, se afirmă: „Clujul literar, azi, e mort! O spunem tare, chiar la octavă de doriți, ca să se audă. Clujul e un stârv peste care plutesc croncănind doar ciorile unui destin stupid și nemeritat.” E deplânsă absența unei reviste literare în Ardeal, a unei edituri, a unui ziar, a bibliotecilor „încălzite”. Există și un posibil articol-program, semnat Paul Lucian: „Vrem să veștejim această idee a artei pure
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285142_a_286471]
-
toate-toate prin rugăciune totdeauna, Mai fericită-i rândunica ce stă pe streașină și cântă, Atunci când cineva se roagă și Dumenzeu binecuvântă. Prevestirea timpului după diferite semne Semne de ploaie și furtună: - când muștele ciupesc - ciorile se strâng în stoluri și croncănesc, zburând neliniștite - pițigoiul se agită și cântă - păsările de curte se scaldă în țărână și se giugiulesc - pisica se spală, mai ales la urechi - câinii se joacă - râmele ies pe uscat, furnicile deasupra mușuroiului - broaștele se agită și orăcăie - rândunelele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
bombardamentele "chirurgicale" asupra Bagdadului), dar a făcut cunoștință și cu animalele domestice (mieuna așa de bine, de ziceai că-i pisică), precum și cu păsările care veneau să-l vadă pe verandă sau care brăzdau cerul (aveam să-l aud adesea croncănind). Judecând după ochii săi rotunzi, larg deschiși, ați fi tentați să credeți că ocupația principală a papagalului este privitul. În realitate, sunetele îl interesează tot atât de mult, dacă nu chiar mai mult decât imaginile. Această pasăre nu e surdă la aproape
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
pe dealul de la dreapta stau răslețe rămășițele încă nestârpite ale unei alte păduri, cioate rădăcini ieșite din pământ și, tocmai sus la culme, un trunchi înalt pe jumătate ars cu crengile uscate, loc de popas pentru corbii ce se lasă croncănind de la deal înspre câmpie. Locul îi părea și lui Ghiță străin și pustiicios, cu trecerea timpului însă privind împrejurul său va vedea doar frumusețea locului care îl făcea încet-încet om cu stare. Departe înaintea lui (Trașcă), spre stânga pe șoseaua
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
toate-toate prin rugăciune totdeauna, Mai fericită-i rândunica ce stă pe streașină și cântă, Atunci când cineva se roagă și Dumenzeu binecuvântă. Prevestirea timpului după diferite semne Semne de ploaie și furtună: - când muștele ciupesc - ciorile se strâng în stoluri și croncănesc, zburând neliniștite - pițigoiul se agită și cântă - păsările de curte se scaldă în țărână și se giugiulesc - pisica se spală, mai ales la urechi - câinii se joacă - râmele ies pe uscat, furnicile deasupra mușuroiului - broaștele se agită și orăcăie - rândunelele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Trimiterea explicită la textele lui Poe se face în Pasărea neagră. Textul debutează violent, apelându-se la un vocabularul plastic: "Nu știu cum dracu făcuse domnul cu gambetă/ (...) și-n fund mai era un loc cu galben drapat/ unde corbul celebru nemișcat croncănea:/ - Nevermore!" Universul e sumbru și prezentat ironic. Totul pare a se reduce la această baracă de bâlci. Lumea e contrafăcută, corbul însuși e împăiat, Edgar Poe e și el o imagine pictată pe o pânză. Există un refuz al lumii
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
să te însori cu ea? — Rosina, n-ai vrea să mă lași în pace? Cine ți-a mai vârât asemenea stupiditate în cap? — O, cât despre asta, răspunse Rosina pocnindu-și degetele, vuiește toată Londra. Ea s-a apucat să croncănească. A povestit în dreapta și-n stânga c-o năpăstuiești cu cererile în căsătorie. Firește că n-am crezut un cuvânt. Dar Rosina îi dădea înainte: — Iar Gilbert Opian s-a grăbit să organizeze un soi de coaliție împotriva ta. Toată lumea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cerul înstelat, dar, copacii întunecau mai tare pădurea. Toți erau numai ochi și urechi... îi așteptau. Așteptau ca vietățile la pândă... Nici o suflare... Pădurea părea pustie,.. Doar tăcerea codrilor, cu clătinarea crengilor, chemări în răstimpuri de sălbăticiuni, păsări de noapte croncănind, ori câte un fâlfâit greu de aripi... Țipătul unei păsări de noapte, spintecă tăcerea.. ca un tăiș de sabie. Căpitanul Baltă tresări... Era semnalul dat de Sofronie, care din punctul de observație supraveghea Cheile și marginea pădurii. „Țipătul păsării”, venea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
După câteva ceasuri de moarte, o moarte cumplită... liniștea se coborâ iar pe pământ, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. Se înnoptase demult... un vânt răcoros, adie dinspre pădure.. O pasăre de noapte săgetă cerul ca un fulger negru, croncănind. * „.. Miluiește-ne Dumnezeule, după mare Mila Ta, auzi-ne și ne miluiește..!”, la lumina lunii, Tudosă citea rugăciunea de îngropăciune pentru Nechifor... ciuruit de mai multe rafale.. „.. Și, fă Doamne ca robul Tău...!”, glăsuia el, molcom, dar o detunătură frânse
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
blăstămat să nu-și vadă cuibul și puii și să fie negru cum e și inima, fiindcă nu s-a întors la Noe. Cu toate nenorocirile pe care le aduce, corbul nu trebuie împușcat, e pasăre sfîntă. (Gh.F.C.) Cînd corbul croncănește lîngă vreo casă, se crede că va muri cineva. Atunci femeile strigă: „Pe capu-ți!“ (Gh.F.C.) Seul de corb tămăduiește surzenia. (Gh.F.C.) Corbul aduce veste rea. (Gh.F.C.) Dacă împuști un corb, nu mai plouă trei ani. (Gh.F.C.) Vrăjitoarele te scapă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și nouri la sfințit. Cînd la sfințit soarele se uită înapoi. Cînd cerul e plin de nouri. Cînd sfîrîie luleaua. Cînd broaștele și buratecii orăcăiesc. Cînd cîntă boul-lui-Dumnezeu*. Cînd visezi pește. Cînd se strîng multe cioare la un loc și croncănesc. Cînd cîntă cocoșii ziua. Cînd se scaldă vrăbiile în colb. Cînd cîntă vrăbiile toamna. Cînd mîțele se ling pe cap. Cînd albinele joacă în aer. Cînd te mănîncă călcîile. Cînd rațele și gîștele bat cu aripele în pămînt. Cînd se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]