7,275 matches
-
care avea chiar sensul „a merge“, înrudit desigur cu marga „drum, cale“, rădăcina mrg (vezi Burnouf, op. cît., p. 504, 769). Poate așa se explică și pronunția ardeleneasca: „Pe dealul Feleacului Mărg carele Iancului“ ori varianta să marga întâlnită la cronicarii moldoveni. Că și de alte dați, sensul moștenește semnificația băștinașa, iar forma reflectă, de cele mai multe ori, pe cea a cuvântului latinesc dacă în cazul lui a merge s-a produs o interferență a unui cuvânt dacic cu unul latinesc. Margayami
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
critica, în general, nu poate ocoli nuanțele sau chiar ambiguitățile. Cronica trebuie să fie însă mult mai circumspectă în această privință. Dacă nu știe să fie clară, riscă să-și rateze scopul. G.Călinescu mergea până la a susține că un cronicar n-are altceva mai bun de făcut decât să spună da sau nu operei. Ceea ce caut totdeauna într-o cronică este un diagnostic. Criticul poate fi chirurg sau medic curant, cronicarul e un diagnostician. El constată semnele vitale ale operei
DEMN DE CONSEMNAT de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Demn_de_consemnat_ioana_voicila_dobre_1349888814.html [Corola-blog/BlogPost/343588_a_344917]
-
scopul. G.Călinescu mergea până la a susține că un cronicar n-are altceva mai bun de făcut decât să spună da sau nu operei. Ceea ce caut totdeauna într-o cronică este un diagnostic. Criticul poate fi chirurg sau medic curant, cronicarul e un diagnostician. El constată semnele vitale ale operei. Nu mai mult, dar nici mai puțin decât atât, ca să reiau o vorbă a lui E.Lovinescu, pe care am pus-o ca moto la prima mea carte. Remarc uneori la
DEMN DE CONSEMNAT de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Demn_de_consemnat_ioana_voicila_dobre_1349888814.html [Corola-blog/BlogPost/343588_a_344917]
-
e un diagnostician. El constată semnele vitale ale operei. Nu mai mult, dar nici mai puțin decât atât, ca să reiau o vorbă a lui E.Lovinescu, pe care am pus-o ca moto la prima mea carte. Remarc uneori la cronicarii tineri ispite chirurgicale și un stil care învelește în subtilități coconul operei, întocmai ca acela din care ies viermii de mătase. Le recomand stilul tranșant și direct. Al doilea dăunător este excesul. În laudă sau în contestare. Cronica e datoare
DEMN DE CONSEMNAT de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Demn_de_consemnat_ioana_voicila_dobre_1349888814.html [Corola-blog/BlogPost/343588_a_344917]
-
Călinescu din „Adevărul literar și artistic” din anii 1930, scrisă în maniera unor eseuri din anii 1940, precum Domina bona sau Poezia realelor? Măsură în toate privințele: în aprecierea valorii operei, ca și în exprimare. Aceasta nu înseamnă că un cronicar trebuie să aleagă calea de mijloc, călduță, mediocră, ci că trebuie să se ferească de extremism, să fie credibil în opțiunile și în cuvintele lui. O parte a creditului care i se face (sau nu) ține de psihologia cititorului mai
DEMN DE CONSEMNAT de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Demn_de_consemnat_ioana_voicila_dobre_1349888814.html [Corola-blog/BlogPost/343588_a_344917]
-
mediocră, ci că trebuie să se ferească de extremism, să fie credibil în opțiunile și în cuvintele lui. O parte a creditului care i se face (sau nu) ține de psihologia cititorului mai mult decât de talentul sau de onestitatea cronicarului. Îmi vine în minte comparația cu băncile: dacă deponenții pierd, fie și dintr-un motiv neîntemeiat, un simplu zvon, bunăoară, încrederea în bancă, aceasta se poate prăbuși indiferent de cât de solidă este în realitate. Observația de mai sus ne
DEMN DE CONSEMNAT de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Demn_de_consemnat_ioana_voicila_dobre_1349888814.html [Corola-blog/BlogPost/343588_a_344917]
-
bunăoară, încrederea în bancă, aceasta se poate prăbuși indiferent de cât de solidă este în realitate. Observația de mai sus ne conduce direct la dăunătorul al treilea care este partizanatul, politichia literară. Este și cel mai ticălos din toți. Un cronicar tendențios cade lesne în patima unei subiectivități care îi ruinează creditul la care mă refeream adineauri. (Nu vreau să redeschid vechea discuție privitoare la subiectivitatea criticului. Nu există critică, și nici cronică obiectivă, există însă obiectivitate critică. Aceasta e o
DEMN DE CONSEMNAT de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Demn_de_consemnat_ioana_voicila_dobre_1349888814.html [Corola-blog/BlogPost/343588_a_344917]
-
modului în care o face. Diagnosticul este însă necesarmente obiectiv, chiar dacă se bazează doar pe jumătate pe criterii obiective, făcând o mare parte intuiției). Politichia strică meseria. S-a spus adesea după 1989 că, o dată cu democrația, a apus vremea unicului cronicar urmat de toată lumea literară. Din păcate, ceea ce se petrece în prezent dovedește mai puțin legătura dintre un partid unic și un cronicar unic și mai mult o greșită idee de democrație ca libertate negrevată de responsabilitate și care a dus
DEMN DE CONSEMNAT de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Demn_de_consemnat_ioana_voicila_dobre_1349888814.html [Corola-blog/BlogPost/343588_a_344917]
-
parte intuiției). Politichia strică meseria. S-a spus adesea după 1989 că, o dată cu democrația, a apus vremea unicului cronicar urmat de toată lumea literară. Din păcate, ceea ce se petrece în prezent dovedește mai puțin legătura dintre un partid unic și un cronicar unic și mai mult o greșită idee de democrație ca libertate negrevată de responsabilitate și care a dus la fărâmarea vieții literare în bisericuțe ostile una alteia, fiecare pretinzând a avea cronicarul ei. Mai în glumă, mai în serios, aș
DEMN DE CONSEMNAT de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Demn_de_consemnat_ioana_voicila_dobre_1349888814.html [Corola-blog/BlogPost/343588_a_344917]
-
puțin legătura dintre un partid unic și un cronicar unic și mai mult o greșită idee de democrație ca libertate negrevată de responsabilitate și care a dus la fărâmarea vieții literare în bisericuțe ostile una alteia, fiecare pretinzând a avea cronicarul ei. Mai în glumă, mai în serios, aș spune că astăzi cronicarii literari au urmat exemplul cronicarilor (primii noștri istorici) munteni din secolele XVIIXVIII, fiecare cu domnitorul lui și combătându-l pe al celuilalt, și nu exemplul cronicarilor moldoveni care
DEMN DE CONSEMNAT de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Demn_de_consemnat_ioana_voicila_dobre_1349888814.html [Corola-blog/BlogPost/343588_a_344917]
-
mult o greșită idee de democrație ca libertate negrevată de responsabilitate și care a dus la fărâmarea vieții literare în bisericuțe ostile una alteia, fiecare pretinzând a avea cronicarul ei. Mai în glumă, mai în serios, aș spune că astăzi cronicarii literari au urmat exemplul cronicarilor (primii noștri istorici) munteni din secolele XVIIXVIII, fiecare cu domnitorul lui și combătându-l pe al celuilalt, și nu exemplul cronicarilor moldoveni care s-au completat unul pe altul într-o ștafetă istorică. Ar mai
DEMN DE CONSEMNAT de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Demn_de_consemnat_ioana_voicila_dobre_1349888814.html [Corola-blog/BlogPost/343588_a_344917]
-
democrație ca libertate negrevată de responsabilitate și care a dus la fărâmarea vieții literare în bisericuțe ostile una alteia, fiecare pretinzând a avea cronicarul ei. Mai în glumă, mai în serios, aș spune că astăzi cronicarii literari au urmat exemplul cronicarilor (primii noștri istorici) munteni din secolele XVIIXVIII, fiecare cu domnitorul lui și combătându-l pe al celuilalt, și nu exemplul cronicarilor moldoveni care s-au completat unul pe altul într-o ștafetă istorică. Ar mai fi multe de spus, dar
DEMN DE CONSEMNAT de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Demn_de_consemnat_ioana_voicila_dobre_1349888814.html [Corola-blog/BlogPost/343588_a_344917]
-
a avea cronicarul ei. Mai în glumă, mai în serios, aș spune că astăzi cronicarii literari au urmat exemplul cronicarilor (primii noștri istorici) munteni din secolele XVIIXVIII, fiecare cu domnitorul lui și combătându-l pe al celuilalt, și nu exemplul cronicarilor moldoveni care s-au completat unul pe altul într-o ștafetă istorică. Ar mai fi multe de spus, dar spațiul nu mă lasă. Referință Bibliografică: DEMN DE CONSEMNAT / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 649, Anul II
DEMN DE CONSEMNAT de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Demn_de_consemnat_ioana_voicila_dobre_1349888814.html [Corola-blog/BlogPost/343588_a_344917]
-
lucru decît să-l câștigi...” Inscripția din secolul al IV-lea d. Hr. pe un donariu din bronz, descoperită în 1775 în comuna BIERTAN, județul Sibiu, atestă răspândirea creștinismulu pe teritoriul Daciei și continuitatea neîntreruptă a ppoporului român. PAULUS OROSIUS, cronicar de la sfârșitul secolului al IV-lea d.Hr. în lucrarea sa „HISTORIARUM ADVERSUS PAGANOS”, LIBRRI VII ne vorbește despre Dacia ca realitate contemporană, fiind mărginită de ALANIA și GOTHTIA. „La răsărit se găsește ALANIA, la mijloc DACIA unde este și
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
folosea o limbă tipic romană, în care se accentuau trăsături noi, considerate drept expresii ale limbii romane comune incipiente. Despre acest icident din rândul armatei romane în luptele cu avarii (sec. V d.Hr.) ne vorbește în ‚,CRONOGRAFIA'' , THEOPHANES CONFESSOR. Cronicarul armean, MOISE CORNIAȚI, în ‚,Cartea despre și de fabule, care e Cartea Vulpii”; menționează în secolul al IX-lea existența țării BALAK. „Țara sarmaților, din care o parte este la răsărit de ZAGHURA, care este țara bulgarilor și a germanilor
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
vol. VII 1939) ne demonstreaza că „BLAK de esență slavonă indică un teritoriu după munți, adică zona de nord de BALKANI, până la DUNĂRE, mai jos RIVBIA (CARPAȚII), DONAVIS (DONUL)” . Menționăm după proveniența blachilor, adică a românilor din daci face și cronicarul lKEKAUMENOS. Tot în sec. al IX-lea, cronica regelui englez, ALFRED cel Mare (871- 901), pornind de la textul lui PAULUS OROSIUS, pe care îl dezvoltă și-l completeză, menționează DACIA în seria de țări și popoare din sud-estul EUROPEI. ANNA
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
atunci nu ai avut curajul să te duci după el. Acum știu de ce sunt cum sunt... Pentru că am iubit cândva un luceafăr. Și în fiecare zi mi-e dor de el.” (Românca Alexandra Svet) „Eminescu e alfabetul literaturii române căreia cronicarii îi sunt ideogramele” (Mircea Platon) Pe măsură ce caleașca anilor mei zboară tot mai departe, spre azurul serafic al Nației, devin tot mai recunoscător marilor noștri Înaintași, pe umerii cărora s-a așezat destinul ortodox al Neamului nostru creștin, în inimile cărora
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
motivul icoanei a pătruns o dată cu Umanismul românesc abia spre sfârșitul secolului XVI, odată cu primii cărturari, cunoscători ai limbilor greaca și latina, alături de voievozii români care au susținut ridicarea de adevărate monumente religioase în stil renascentist și sprijinirea primelor tipărituri. Astfel cronicarii scriu și amintesc în cronicile lor despre icoanele pictate în bisericile ctitorite de domnitori. Astfe în “Predoslovie “ , Grigore Ureche amintește de folosul icoanei purtătoare de noroace. Biserica ortodoxă română a constituit prin mânăstirile sale în secolele XIV-XVI, ca Vodița, Tismana
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana.html [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
calcului vectorial și tenzorial”. George ROCA: Am citit cu mare interes articolele dumneavoastră sportive din perioada „Campionatului mondial de fotbal 2006” și a „Campionatului european de fotbal 2008” și desigur a recentului campionat mondial de fotbal din Africa de Sud. Sunteti un cronicar sportiv înzestrat cu talent. Știu că articolele dumneavoastră au fost preluate de mai multe reviste. Puteți să ne enumărați căteva și să ne dați câteva detalii despre acest hobby? Viorel BAETU: Ca sportiv nu am jucat fotbal, ci am făcut
INTERVIU CU SCRIITORUL VIOREL BAETU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitorul_viorel_baetu.html [Corola-blog/BlogPost/348989_a_350318]
-
Dalia (vorbim aici despre poeta Georgeta Minodora Resteman și cărțile sale de versuri „Descătușări - Fărâme de azimă” și „Rătăcite anotimpuri”). Din punctul nostru de vedere, lucrarea este încă o reușită - în arealul romanului de dragoste, iar Virgil Stan - un savuros cronicar al iubirii - ca sentiment unic, înălțător, universal valabil. Gheorghe A. Stroia Adjud - brumar Referință Bibliografică: ÎN LOC DE PREDOSLOVIE / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 671, Anul II, 01 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stan Virgil : Toate Drepturile
ÎN LOC DE PREDOSLOVIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/In_loc_de_predoslovie_stan_virgil_1351779951.html [Corola-blog/BlogPost/369929_a_371258]
-
-David BEN GURION.... XVII. COMENTARIU LA CÂNTAREA CÂNTĂRILOR, DE PAUL LEIBOVICI - RECENZIE, de Paul Leibovici , publicat în Ediția nr. 2101 din 01 octombrie 2016. Un comentariu erudit și entuziast care iluminează textul biblic De Getta Neumann Paul Leibovici, jurnalist si cronicar de teatru si film, s-a aplecat timp de peste 15 ani asupra Cântării Cântărilor și a vastei bibliografii aferente. Criticul relevă numeroasele contradicții în receptarea operei. Ea este atribuită regelui Solomon, sec. al X-lea î.e.n., dar elemente lingvistice și
PAUL LEIBOVICI by http://confluente.ro/articole/paul_leibovici/canal [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
doi tineri. Nu lipsesc, ne spune Leibovici, interpretările care întrezăresc în spatele versurilor pasionale dragostea celui Atotputernic pentru poporul său. Rabinul Akiva citea nu ... Citește mai mult Un comentariu erudit și entuziast care iluminează textul biblicDe Getta NeumannPaul Leibovici, jurnalist si cronicar de teatru si film, s-a aplecat timp de peste 15 aniasupra Cântării Cântărilor și a vastei bibliografii aferente.Criticul relevă numeroasele contradicții în receptarea operei. Ea este atribuită regelui Solomon, sec. al X-lea î.e.n., dar elemente lingvistice și paralele
PAUL LEIBOVICI by http://confluente.ro/articole/paul_leibovici/canal [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
noastră (Dascălul Ion Creangă), pe care o consideră „o carte de citit, de conspectat[...]utilă dascălilor și elevilor, deopotrivă, prilej de cunoaștere (mai) aplicată a unui mare povestitor ca om al școlii”, un studiu documentat realizat de un „publicist și cronicar discret și merituos”, reia articole, eseuri, scurte cronici și evocări calde (și meritate) ale unor personalități de azi și de ieri din județul Teleorman. Istorici și monografiști, cronicari ai unor evenimente revolute, publiciști, cercetători, geografi, sociologi, profesori și filateliști sunt
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1479556170.html [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
ca om al școlii”, un studiu documentat realizat de un „publicist și cronicar discret și merituos”, reia articole, eseuri, scurte cronici și evocări calde (și meritate) ale unor personalități de azi și de ieri din județul Teleorman. Istorici și monografiști, cronicari ai unor evenimente revolute, publiciști, cercetători, geografi, sociologi, profesori și filateliști sunt „eroii” evocărilor lui ȘVM, el evidențiind meritele și valoarea lucrărilor acestora în contextul literar, artistic, cultural, geografic și religios al unui județ de la câmpie, reajuns agrar prin excelență
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1479556170.html [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
reținut și cu personalități ale culturii, ale științei și, nu în ultimul rând, ale literaturii, remarcabile. Două sunt aspectele pozitive ale întreprinderii lui Ștefan Vida Marinescu, și anume că, deși este un critic literar (re)cunoscut și unul dintre puținii cronicari preocupați de analiza și promovarea operelor literare ale scriitorilor teleormăneni, nu-și reprimă curiozitatea publicistului de a cunoaște preocupările din alte domenii, nu numai din cel literar. Așa se explică microcronicile sale despre tot felul de monografii ale unor localități
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1479556170.html [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]