108 matches
-
de până la 9 m este edificat din următoarele specii: Salix alba (salcie alba), Salix fragilis(salcia plesnitoare) și Populus alba(plop). De asemenea se găsesc și exemplare de Alnus glutinosa( arinul negru), Fraxinus excelsior(frasinul), Frangula alnus(lemn galben sau crușin) . Stratul arbustiv cu o înălțime medie de 2,5 -3,5 m este compus din exemplare de Ligustrum vulgare(lemnul câinelui), Prunus spinosa(porumbar) . În acest strat mai apar și speciile Cornus sanguinea(sânger), Corylus avellana(alun), Morus alba(dudul
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
în Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 1443/82(1), fie în stare naturală, fie ca produs intermediar cum ar fi inulina, sau ca produs auxiliar cum ar fi oligo fructoza, sau ca orice co-produse) Coacăze negre Fructe din specia Aronia Arbutifolia, crușin și soc Fructe din specia Capsicum sau din specia Pimenta, uscate sau zdrobite sau măcinate Semințe de anason, badian, secărea, coriandru, chimion sau chimen; boabe de ienupăr Curry Sămânță de schinduf Condimente, altele decât combinațiile Condimente, altele decât combinațiile Secară
jrc3177as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88333_a_89120]
-
ul (Rhamnus frangula) este o plantă medicinală, cunoscută îndeosebi pentru proprietățile ei laxative dar și curative. Frunzele dar mai ales scoarța de crușin exercită acțiuni purgative și laxative (provoacaă eliminarea conținutului tubului digestiv), efect coleretic și colagog asupra bilei (excită bila, mărindu-i secreția), proprietăti vermifuge și au o acțiune relaxantă asupra musculaturii intestinale. Fructele au acțiune protectoare, regenerantă și antioxidantă, fiind bogate
Crușin () [Corola-website/Science/314803_a_316132]
-
al localității Refacere terasament din balast drum comunal neclasificat, sat Ioneasa, zona Gavan, │ │ │ │ │L = 0,9 km, l = 4 m, h = 0,15 m Refacere suprastructura din balast pe rețeaua stradală Turhană, Podul Slatinei, Mal, Comuna Vicovu de Jos │ 115│ │ │Crușini, Dealul Babei, Cantonului, La Zbera, La Motel, Tudoseni, La Sofia, La Pișta, │ │ │ │ │Munteni în satul Vicovu de Jos, pe L = 20 km.; l = 4 m, h = 0,1 m în satul Vicovu de Jos Refacere 7 podețe tubulare pe drumuri
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
Gordinești, situat în dreapta r. Racovăț și masivul de pădure Stanca, situat în stânga r. Racovăț, o fâșie de 200 m lățime pe parcursul din stânga râului cu vegetație petrofită ierboasă. Adăpostește în arealul ei specii rare și unice de fauna salbatică și floră (crușinul, crinul de pădure, lăcrimioara, floarea de piatră etc.). Localnicii au compus mai multe legende și cântece închinate Racovățului și rezervației “La Castel”. Chiar și denumirea “La Castel” este legată de o poveste de dragoste și de un castel care a
Raionul Edineț () [Corola-website/Science/297497_a_298826]
-
Calamagrostis canescens"), sclipeți ("Potentila erecta"), șuvară ("Molinia caerulea"), papură ("Typha latifolia"), spetează ("Juncus effusus"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), sipică ("Scabiosa lucida"), coada-iepurelui ("Sesleria rigida"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), șofrănel ("Crocus banaticus"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), bumbăcăriță ("Eriophorum augustifolium"), didiței ("Pulsatilla montana"), crușin ("Rhamnus frangula"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfină ("melilotus officinalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânăt ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
cu specii de: stejar ("Quercus robur") cu vârste de peste 100 de ani, specie dominantă, în asociere cu gorun ("Quercus petraea"), ulm ("Ulmus"), pin ("Pinus"), tei ("Tilia"), carpen ("Carpinus betulus") sau jugastru ("Acer campestre"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), păducel ("Crataegus monogyna"), crușin ("Rhamnus frangula"), măceș ("Roșa canina") sau porumbar ("Pinus spinosa"). La nivelul ierburilor vegetează o gamă variată de specii floristice; printre care: pufulița ("Epilobium hursutum"), salată iepurelui ("Mycelis muralis"), opaița ("Melandrium rubrum"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), precum și mai multe specii
Parcul Natural Dumbrava Sibiului () [Corola-website/Science/325530_a_326859]
-
din specia "Triturus cristatus" (triton cu creastă). Flora este una caracteristică zonelor umede, alcătuită din vegetație lemnoasă cu specii de arbori și arbusti); printre care: anin ("Alnus glutinosa"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), salcie aurită ("Salix aurita") și merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), crușin ("Frangula alnus"). Vegetația ierboasă are în componență specii de: pufuliță ("Epilobium hursutum"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), răchitan ("Lythrum salicaria"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), limbariță ("Alisma plantago-aquatica"), calcea calului ("Caltha laeta"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), sclipeți ("Potentilla erecta", specie cunoscută
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]