1,871 matches
-
foarte exact de observație, i s-ar putea atribui, străin fiind, o concepție eronată a raporturilor naționale. Într-un mod tot atât de hotărât concordă cu el unul din cei mai buni martori ai zilelor acelora, Choniatul Niketas, precum și autorul german al cruciatelor împăratului Frederic. El arată că frații vlahi au fost aciia cari-au răsculat întregul popor al vlahilor, de cari se țineau și ei, și-i înseamnă pe Asanizi ca vlahi, nu ca bulgari. E înainte de toate necesar de-a privi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
precumpănitor, din ultimii ani ai secolului XI, spre Mediterana Răsăriteană cu țelul declarat al eliberării Sfântului Mormânt. În realitate, ansamblul bazinului mediteranean a fost cuprins de încleștarea cu justificare ideologic-religioasă între creștinătatea apuseană și lumea islamului. Timp de două secole, Cruciata și Djihadul s-au înfruntat în și pentru spațiul mediteranean 1. Puterea expansivă a lumii apusene-catolice nu s-a revărsat exclusiv în direcția spațiului dominat de arabi. Teren de expansiune motivată spiritual au oferit și popoarele încă păgâne din Europa
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
războiul în numele crucii s-a abătut și înăuntrul spațiului dominat spiritual de Roma, asupra centrelor de erezie care trebuiau anihilate pentru a restaura unitatea de credință a „creștinătății“, astfel cum se autodefinea biserica romană 2. • Pentru vasta literatură referitoare la cruciate, v. A. S. Atiya, The Crusade. Historiography and Bibliography, Bloomington, 1962; bibliografia ulterioară e prezentată și discutată în sintezele mai recente și în periodicele de specialitate. • A. Carile, Per una storia dell’Impero Latino di Costantinopoli (1204-1261), seconda edizione ampliata, Bologna
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Orientul Apropiat la serviciile centrelor comerciale italiene, îndeosebi Veneția, Genova și Pisa, și la mijloacele lor navale; servicii indispensabile, răsplătite copios cu privilegii comerciale în teritoriile cucerite din Siria și Palestina. Una dintre consecințele cele mai însemnate ale participării la cruciate a centrelor maritime italiene a fost rapida și masiva lor dezvoltare economică și navală, urmare a vastelor profituri realizate de pe urma comerțului cu produse orientale în centrele cucerite de cruciați. Cavalerii cruciați au deschis calea negustorilor iar aceștia au sfârșit prin
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și masiva lor dezvoltare economică și navală, urmare a vastelor profituri realizate de pe urma comerțului cu produse orientale în centrele cucerite de cruciați. Cavalerii cruciați au deschis calea negustorilor iar aceștia au sfârșit prin a deveni un factor de seamă al cruciatei și chiar, când au considerat necesar, prin a dicta direcțiile acțiunii militare. Din forțe auxiliare ale cavalerilor, principalele centre comerciale italiene, îndeosebi Veneția și Genova, thalasocrații în rapidă dezvoltare au devenit factor de inițiativă politică și militară și au influențat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dicta direcțiile acțiunii militare. Din forțe auxiliare ale cavalerilor, principalele centre comerciale italiene, îndeosebi Veneția și Genova, thalasocrații în rapidă dezvoltare au devenit factor de inițiativă politică și militară și au influențat decisiv, în câteva rânduri, în secolul XIII, cursul cruciatei. Cea dintâi inițiativă majoră în acest sens s-a desfășurat la începutul secolului XIII și a culminat în 1204 prin cucerirea Constantinopolului de către forțele celei de a patra cruciate 3. Lipsiți de mijloacele necesare pentru a achita republicii venețiene sumele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și au influențat decisiv, în câteva rânduri, în secolul XIII, cursul cruciatei. Cea dintâi inițiativă majoră în acest sens s-a desfășurat la începutul secolului XIII și a culminat în 1204 prin cucerirea Constantinopolului de către forțele celei de a patra cruciate 3. Lipsiți de mijloacele necesare pentru a achita republicii venețiene sumele convenite pentru transportul naval al unei numeroase oști în teritoriile transmarine, cruciații reuniți la Veneția au acceptat oferta dogelui Enrico Dandolo, care le-a propus să cucerească pentru Cetatea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
un concurent foarte stânjenitor pentru Veneția, care se străduia să-și asigure hegemonia în Adriatica, considerată de drept domeniu venețian, mare nostrum. Punerea în aplicare a planului dogelui Enrico Dandolo a marcat începutul intervenției neechivoce a thalasocrațiilor mediteraneene în evoluția cruciatei și chiar în determinarea direcțiilor ei. Cruciații au început prin a deschide negustorilor calea spre Orient la sfârșitul secolului XI și în cursul secolului XII, dar negustorii mediteraneeni - venețieni și genovezi - au sfârșit prin a impune cruciaților în secolele XIII
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
deschide negustorilor calea spre Orient la sfârșitul secolului XI și în cursul secolului XII, dar negustorii mediteraneeni - venețieni și genovezi - au sfârșit prin a impune cruciaților în secolele XIII și XIV hotărâri în conformitate cu interesele lor majore. Scurt timp după devierea cruciatei la Zara, a urmat o deviere mai grandioasă, anume cucerirea Bizanțului de către aceiași cruciați. În absența unor izvoare decisive, controversele cu privire la rolul Veneției în determinarea acestei noi devieri sunt destinate să dureze cât timp se va menține interesul istoriografic pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
toate cinstirile și posesiunile pe care le-ați avut odinioară, atât în cele spirituale cât și în cele lumești, și toate drepturile și obiceiurile, care se află în scris și fără înscris“ (articolul 4 al tratatului încheiat între participanții la cruciată în martie 1204, în ajunul asaltului final). Mai elocventă încă pentru hegemonia venețiană e clauza din același tratat care îngăduia Republicii Lagunelor să-și înlăture concurenții din activitatea comercială a Imperiului Latin: „Încă s-a mai hotărât ca nici un om
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mai hotărât ca nici un om, de orice neam, care se află în război cu voi și cu succesorii voștri sau cu poporul Veneției, să nu fie primit în Imperiu, până când acel război nu va fi încheiat“ (articolul 10)4. Devierea cruciatei de la țelul ei inițial - Țara Sfântă -, mai întâi la Zara apoi la Constantinopol, deviere considerată de cavalerii cruciați un scurt episod înainte de reluarea direcției inițial fixate, avea să devină o realitate de lungă durată, cu un impact multiplu în istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
considerată de cavalerii cruciați un scurt episod înainte de reluarea direcției inițial fixate, avea să devină o realitate de lungă durată, cu un impact multiplu în istoria europeană. Din provizorat de scurtă durată, cum a fost concepută de inițiatorii ei, devierea cruciatei la Constantinopol, generatoare de alte devieri, a creat o situație geopolitică și economică nouă pe plan internațional, situație care avea să dureze, în diverse forme și manifestări, un sfert de mileniu: de la Constantinopol 1204 la Constantinopol 1453. Pe o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
comerciale, teritorii însemnate pe țărmul răsăritean al Mării Adriatice, de la Durazzo în jos, spațiul occidental al Peloponesului, iar în Marea Egee, Eubea și arhipelagul Cicladelor; poziții strategice de interes primordial pentru asigurarea legăturilor dintre metropolă și teritoriile achiziționate în cursul desfășurării cruciatei a patra și pentru apărarea pozițiilor comerciale excepționale în Imperiul Latin de curând instaurat. S-a susținut, nu fără dreptate, că aceste teritorii, exploatate comercial dar și feudal, au constituit un prototip de imperiu colonial 5. • „Vos enim homines Venetie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în mâinile latinilor. Înlăturarea dominației bizantine la Bosfor a deschis larg lumii latine mediteraneene porțile Mării Negre, străjuite cu strictețe timp de secole de Bizanț. În această direcție avea să se împlinească una dintre urmările cele mai însemnate și durabile ale cruciatei a patra. Protecția flotei venețiene a fost cea mai sigură pavăză a Imperiului Latin, amenințat în însăși capitala sa de tendințele de restaurație ale statelor grecești constituite din ruinele Bizanțului, îndeosebi fragmentul de putere bizantină salvat în Asia Mică, Imperiul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vamă)“7. Teritoriul imperiului a ieșit în 1261 de sub dependența economică a Veneției doar pentru a intra în cea a Genovei. Indiferent de originea marii devieri din 1204, sigur este că în cursul secolului XIII, interesele comerțului au covârșit idealurile cruciatei. În cooperarea dintre cavaleri și navigatorii-negustori, balanța a înclinat hotărât de partea celor din urmă în Sud-Estul Europei. Când Genova a preluat hegemonia în bazinul pontic, resursele comerciale excepționale ale regiunii erau cunoscute în lumea mediteraneană; nu numai • „/Imperator/ promisit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
raporturi de permanentă rivalitate și ostilitate, înăbușită sau fățișă. Pe calea deschisă în 1204 s-au infiltrat în bazinul pontic forțe care aveau să-i asigure un rol major în istoria universală. Câțiva ani după cucerirea Bizanțului de cavalerii apuseni, cruciata și-a făcut apariția și în spațiul românesc. Un detașament al Ordinului Teutonic a fost instalat în Țara Bârsei pentru a-i combate pe cumanii din spațiul extracarpatic, care constituiau o primejdie imediată atât pentru Transilvania și Regatul Ungar cât
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ed. a II-a revăzută, ed. V. Spinei, Iași, 1999, p. 317. • R. Morozzo della Rocca, Notizie da Caffa, în Studi in onore di Amintore Fanfani, III, Milano, 1962, p. 267. de factorii de decizie apuseni, cele două aripi ale cruciatei în Europa Răsăriteană au acționat convergent și eficace în scopul încadrării Țaratului de la Târnovo și a spațiului dominat de cumani în dependența lumii catolice. Consecințele spirituale ale acestei evoluții s-au manifestat și ele, scurt timp după 1204, în lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
teutoni sau al cadrelor ecleziastice proprii, după izgonirea celor dintâi, regalitatea ungară s-a străduit să integreze în structurile bisericii catolice populația de rit răsăritean din cuprinsul regatului și din aria sa de hegemonie. Din nord ca și din sud, cruciata își reverbera consecințele și asupra romanității răsăritene, sudși nord-dunărene. Când, după marea invazie mongolă din 1241, regalitatea ungară a făcut apel la un alt detașament al cruciatei - călugării-cavaleri ioaniți -, instalați la sud de Carpați, legătura acestei inițiative cu Imperiul Latin
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
regatului și din aria sa de hegemonie. Din nord ca și din sud, cruciata își reverbera consecințele și asupra romanității răsăritene, sudși nord-dunărene. Când, după marea invazie mongolă din 1241, regalitatea ungară a făcut apel la un alt detașament al cruciatei - călugării-cavaleri ioaniți -, instalați la sud de Carpați, legătura acestei inițiative cu Imperiul Latin e evidențiată de regele Bela IV, care afirma că unul dintre rosturile prezenței ioaniților pe teritoriul regatului ungar era de a asigura controlul asupra Dunării până la vărsarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
genovezii, instalați acum ca dominatori, au inaugurat noi itinerarii comerciale sau, mai degrabă, le-au dat amploare maximă, pe două mari artere ale schimburilor est-vest: unul care străbătea Țara Românească și, • Ș. Papacostea, Românii în secolul al XIII-lea. Între Cruciată și Imperiul Mongol, București, 1993, p. 48-55. • Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, 1199-1346, ed. N. Densușianu, București, 1887, p. 261. • G. I. Brătianu, Recherches sur Vicina et Cetatea Albă. Contribution a l’histoire de la domination byzantine et tatare et
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
întruchipată de personalitatea și acțiunea lui Ștefan cel Mare, sunt în mare măsură produsul acestei interferențe a curentelor economice, politice și culturale în spațiul românesc și al capacității românilor de a le fructifica. Concepută ca deviere de scurtă durată de la „cruciata generală“ (passagium generale) spre Țara Sfântă, cruciata a patra a dat naștere de fapt unuia dintre cele mai durabile rezultate ale mișcării cruciate în Mediterana Răsăriteană. În contrast cu intențiile participanților la acțiune și chiar și ale inițiatorilor ei, cucerirea Bizanțului în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cel Mare, sunt în mare măsură produsul acestei interferențe a curentelor economice, politice și culturale în spațiul românesc și al capacității românilor de a le fructifica. Concepută ca deviere de scurtă durată de la „cruciata generală“ (passagium generale) spre Țara Sfântă, cruciata a patra a dat naștere de fapt unuia dintre cele mai durabile rezultate ale mișcării cruciate în Mediterana Răsăriteană. În contrast cu intențiile participanților la acțiune și chiar și ale inițiatorilor ei, cucerirea Bizanțului în 1204 se înscrie în șirul evenimentelor generatoare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
spațiul românesc și al capacității românilor de a le fructifica. Concepută ca deviere de scurtă durată de la „cruciata generală“ (passagium generale) spre Țara Sfântă, cruciata a patra a dat naștere de fapt unuia dintre cele mai durabile rezultate ale mișcării cruciate în Mediterana Răsăriteană. În contrast cu intențiile participanților la acțiune și chiar și ale inițiatorilor ei, cucerirea Bizanțului în 1204 se înscrie în șirul evenimentelor generatoare de procese istorice, de realități de lungă durată. „Devierea“ inițială nu numai a devenit o realitate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Bizanțului în 1204 se înscrie în șirul evenimentelor generatoare de procese istorice, de realități de lungă durată. „Devierea“ inițială nu numai a devenit o realitate de durată dar a și generat alte „devieri“, programate sau înfăptuite, de la cursul tradițional al cruciatei. Încă în timpul ființării Imperiului Latin la Constantinopol, forțe ale cruciatei din Apusul Europei sau chiar din Țara Sfântă au fost îndrumate spre Constantinopol, așadar deviate de la destinația fundamentală a cruciatei. După restaurația din 1261, • Ș. Papacostea, Drumurile comerciale internaționale și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
procese istorice, de realități de lungă durată. „Devierea“ inițială nu numai a devenit o realitate de durată dar a și generat alte „devieri“, programate sau înfăptuite, de la cursul tradițional al cruciatei. Încă în timpul ființării Imperiului Latin la Constantinopol, forțe ale cruciatei din Apusul Europei sau chiar din Țara Sfântă au fost îndrumate spre Constantinopol, așadar deviate de la destinația fundamentală a cruciatei. După restaurația din 1261, • Ș. Papacostea, Drumurile comerciale internaționale și geneza statelor românești în viziunea lui Nicolae Iorga și în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]