166 matches
-
pot aplica imediat după răsărirea plantelor și la interval de 7 zile cu Dithane M 45 0,2 %.Pentru culturile semincere recomandăm unele din produsele enumerate la mana viței de vie având grije să le alternăm. 5.1.8. Albumeala cruciferelor Albugo (Cystopus) candida Boala este foarte răspândită pe frunzele și tulpinile de la numeroase crucifere. Semnalată în România în 1930 de Tr. Săvulescu și Czarna Reyss, ciuperca este acum cunoscută pe tot teritoriul țării, ca producând pagube însemnate la ridichi, hrean
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
M 45 0,2 %.Pentru culturile semincere recomandăm unele din produsele enumerate la mana viței de vie având grije să le alternăm. 5.1.8. Albumeala cruciferelor Albugo (Cystopus) candida Boala este foarte răspândită pe frunzele și tulpinile de la numeroase crucifere. Semnalată în România în 1930 de Tr. Săvulescu și Czarna Reyss, ciuperca este acum cunoscută pe tot teritoriul țării, ca producând pagube însemnate la ridichi, hrean, muștar dar și la varză, conopidă și gulii. Simptome. Încă din primele stadii de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Tr. Săvulescu și Czarna Reyss, ciuperca este acum cunoscută pe tot teritoriul țării, ca producând pagube însemnate la ridichi, hrean, muștar dar și la varză, conopidă și gulii. Simptome. Încă din primele stadii de vegetație, pe toate organele aeriene ale cruciferelor pot apărea pete de decolorare gălbui, diferite ca formă și mărimi. Pe fața inferioară a limbului, dar uneori și pe cea superioară, apar cruste albe-lăptoase, proeminente, inelare, subepidermice. Într-un stadiu mai evoluat al bolii, epiderma crapă și petele iau
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sexuat, în organele parazitate, apar oospori de 30 37 µm, galbeni-aurii, cu suprafața rugoasă, din care în anul următor ies 5 8 zoospori biflagelați. Epidemiologie. Patogenul rezistă de la un an la altul prin oospori dar și prin miceliul parazit din cruciferele perene. În cursul vegetației, răspândirea zoosporangilor este asigurată de vânt, ploaie și apa de irigație. Prevenire și combatere. În culturile de crucifere, măsurile de igienă culturală se impun, mai ales distrugerea buruienilor perene ce pot fi infectate. După recoltarea culturilor
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
zoospori biflagelați. Epidemiologie. Patogenul rezistă de la un an la altul prin oospori dar și prin miceliul parazit din cruciferele perene. În cursul vegetației, răspândirea zoosporangilor este asigurată de vânt, ploaie și apa de irigație. Prevenire și combatere. În culturile de crucifere, măsurile de igienă culturală se impun, mai ales distrugerea buruienilor perene ce pot fi infectate. După recoltarea culturilor ce au fost infectate, se va face o arătură adâncă pentru încorporarea resturilor vegetale ce ar putea conține oospori. Culturile semincere se
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
alimentar real din România variază între 60-130 mg/zi. Carența iodată este agravată de unele stări fiziologice sau așa-numiții alți factori gușogeni: sarcina (prin creșterea necesarului de iod și a clearancelui renal al iodurii), unele alimente (pe bază de: crucifere, mei, manioc, sorgho), carența în seleniu, excesul de nitrați, de ioni de calciu, litiu, cloruri, fluoruri, acizi huminici. Toate metodele clinice sunt imprecise și se tinde a fi părăsite în favoarea volumetriei ecografice. Gușa endemică este o maladie adaptativă față de deficitul
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
acelea lutonisipoase. Deși nu suferă seceta, se mulțumește cu puțină apă și nici nu ocupă prea mult timp terenul: cel mult patru luni, și se vrea semănat primăvara devreme, când timpul e mai generos cu omul. În schimb, ca orice cruciferă, poate mai mult decât alți membri ai familiei sale, lasă În sol substanțe alelopatice care alungă pe „alții“, un fel de degradare; dar pasageră. În paranteză fie spus, de asta muștarul are relativ puțini dăunători În raport cu floarea-soarelui. Căci așa e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
contact cu apa, dau naștere substanțelor ce aromatizează condimentul. Muștarul negru conține, ca tioglicozid, sinigrina pe care riscăm s’o pierdem dacă facem din el ulei. Nu-i bai! O regăsim În altă plantă, cum era de așteptat tot o cruciferă: hreanul. Obținem astfel sulf și aromă. Numai atât? În primul rând aroma, pe numele ei chimic izotiocianatul de alil, este un puternic bactericid. Apoi, rădăcina hreanului adăpostește o seamă de oligoelemente: magneziu, fier și, caz destul de rar, cupru, un element
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
verze. Varza știe că oricum acele frunze depozitare nu vor rezista peste gerurile iernii, iar substanța destinată sieși, mai precis urmașilor ei de la anul, o depune În dura tulpină. Stai oleacă, Moti. Asta ai văzut-o În piață, dar varza, cruciferă asemenea ridichii, depune rezerve și În rădăcină. Iar grădinarul - sau țiganul intermediar devenit peste noapte agricultor - Îmi vinde doar căpățâna. Aș spune că rezerva păstrată pentru sine e Împărțită „jum-jum“ Într’un ax care e jumătate tulpină, jumătate rădăcină. Despărțite
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
La rândul său , Prof. GH. MUSTAȚĂ a participat, ca invitat, la numeroase manifestări științifice, din țară și străinătate, dintre care foarte importantă pentru colaborările ulterioare ale profesorului, a fost aceea din Taiwan, în 1990, referitoare la Plutella xylostella și alte crucifere dăunătoare. De asemenea, Prof. GH. MUSTAȚĂ, ca invitat, a ținut numeroase conferințe la Universitatea din Chișinău (Rep. Moldova), Academia Română și unele Universități din România. În același timp, face parte și activează în 11 societăți științifice dintre care 2 din străinătate
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
spanac, legume verzi cu frunze, morcov, avocado, caise, grâu integral, porumb, migdale, castane comestibile, gălbenuș de ou. Indolii Indolii fac parte dintre ultimele descoperiri în domeniul antioxidanților. Este vorba despre niște fitonutrimenți puternici pe care îi găsim îndeosebi în legumele crucifere cum ar fi varza (varza creață, varza de Bruxelles, conopida), precum și în brocoli, nap, ridichi, creson, gulie etc. Unul dintre cei mai activi indoli descoperiți până la ora actuală este indolul-3-carbinol. Pe lângă puterea lor antioxidantă, indolii ajută și la echilibrarea nivelurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
bioflavonoide și alte ingrediente naturale active. În magazinele de alimente naturale, găsim, de asemenea, mai multe amestecuri sub formă de pulbere verde : faimoasele greens, în a căror compoziție se găsesc diferite fitonutrimente, printre care indolii și sulforafanii, prezenți și în crucifere. Pentru cei împotriva pastilelor și pentru adepții hranei biologice, amintiți-vă că, pentru a păstra indolii intacți, este recomandat să gătiți doar puțin la aburi, legumele crucifere sau, și mai bine, să le consumați crude. Nutraceuticele Propus pentru prima oară
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
compoziție se găsesc diferite fitonutrimente, printre care indolii și sulforafanii, prezenți și în crucifere. Pentru cei împotriva pastilelor și pentru adepții hranei biologice, amintiți-vă că, pentru a păstra indolii intacți, este recomandat să gătiți doar puțin la aburi, legumele crucifere sau, și mai bine, să le consumați crude. Nutraceuticele Propus pentru prima oară în 1985, de către doctorul Stephen L. Defelice, termenul „nutraceutic” desemnează un produs care, pe lângă elementele sale nutritive cunoscute (proteine, glucide, lipide, vitamine și minerale), conține și fitoelemente
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
cazul cultivării cartofului pe terenuri grele și umede. pH-ul solului poate să acționeze atât asupra plantei cât și a agentului patogen. Un pH puțin favorabil sau nefavorabil dezvoltării plantelor le micșorează rezistența la diverși agenți fitopatogeni. Terenurile acide sensibilizează cruciferele la ciuperca Plasmodiophora brassicae, în timp ce solurile alcaline predispun plantele de sfeclă la atacul ciupercii Pleospora betae etc. Alți factori externi care intervin și modifică rezistența plantelor la boli sunt: infecțiile mixte, poluarea chimică a mediului etc. 3.4.2. Măsuri
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
se caracterizează prin climat răcoros, cu precipitații ridicate, curenți de aer, care nu sunt favorabile înmulțirii insectelor vectoare. Culturile trebuie să fie prevăzute și cu spații de izolare naturale, fânețe, păduri, de alte culturi pentru cartof de consum, sfeclă sau crucifere. Schimbarea periodică a materialului de plantare. Degradarea materialului de plantare sau degenerarea cartofului are loc diferențiat, în funcție de zona climatică. Astfel, în zonele favorabile cartofului, materialul de plantare se poate menține 3 ani, în timp ce în celelalte zone, acesta se degradează repede
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
de a lăsa solul să se refacă. Legumele: o mare familie! Umbeliferele: feniculul, morcovii, țelina. Cucurbitaceele: castraveții, dovlecii,dovleceii, bostanii, bostăneii, pepenii galbeni. Chenopodiaceele: talpa-gâștii, sfecla roșie, spanacul. Liliaceele: usturoiul, prazul, ceapa. Compozitele: salatele, salsifi. Solanaceele: cartofii, roșiile, ardeii grași. Cruciferele: varza, hreanul, napii. Leguminoasele: fasolea, mazărea. Soiuri de varză (conopida și varza de Bruxelles) Diferitele tipuri de legume și ordinea în care trebuie cultivate Legumele pot fi divizate în diferite categorii în funcție de un criteriu foarte simplu: nevoia lor de îngrășământ
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
crește foarte repede și care elimină buruienile. Îl puteți semăna în orice moment al anului. În schimb, trebuie îngropat înainte de înflorire. Evitați să îl plantați pe o parcelă unde ați cultivat napi, varză, ridichi (sau orice altă plantă din familia cruciferelor), sau pe o parcelă unde intenționați să cultivați așa ceva. Floarea albinelor Este vorba despre o plantă cu creștere rapidă, cu frunze luxuriante. Poate fi cultivată pe orice tip de sol. Trebuie semănată primăvara târziu și îngropată în timpul verii, cu toate
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
din iulie până în noiembrie. Veți găsi și varietăți de toamnă, de semănat în interior din mai-iunie; recoltarea se face din octombrie până în decembrie. Asociind diferitele varietăți, va fi posibil să aveți conopidă tot anul. De reținut Conopida, legumă din familia cruciferelor, apreciază solurile nici prea acide, nici prea calcaroase, bogate în mraniță sau compost bine făcut. Are nevoie în același timp de soare și de răcoare, ceea ce înseamnă că va trebui să o udați cu regularitate, ba chiar să o acoperiți
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
la două sau trei exemplare, tăind lăstarii noi care apar deasupra ultimului pepene. Udați rădăcinile în mod regulat în timpul verii, fără a stropi însă și frunzele. Acoperirea cu paie a rădăcinilor va permite conservarea umidității. Napul Această legumă din familia cruciferelor este o legumă de iarnă prin excelență: ușor de cultivat în orice sol mai degrabă răcoros, îi satisface pe grădinarii începători... și pe oricine, de fapt. Înainte de a trece la cultivarea napilor, împrăștiați pe teren o cantitate substanțială de bălegar
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
bulbi. Atunci când planta atinge aproximativ 20 de centimetri, începeți să mușuroiți cartofii. Asta le va favoriza dezvoltarea. Când frunzele se usucă, veți putea trece la recoltarea tuberculilor. Lăsați-i pe sol timp de 24 de ore, la umbră. Ridichea Familia: crucifere Când înflorește? Vara. Culoarea florilor: albe Are nevoie de soare? Da. Tipul de sol potrivit: un sol ușor, bogat în humus Aciditatea solului: neutru Are nevoie de un sol umed? Da, are nevoie de un sol cu umiditate normală. Înălțime
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
rădăcini Ghemul de rădăcini este constituit din rădăcinile plantei care formează o încrengătură pe fundul ghiveciului. Rădăcinile trebuie tăiate înainte de plantare. Cloroză Îngălbenirea frunzelor din cauza lipsei de fier. Compost Amestec de resturi vegetale și menajere, care, odată degradate, îmbogățesc solul. Crucifere (familia) Varză, creson, napi, ridichi. Cucurbitacee (familia) Castraveți cornișon, castraveți mari, dovleci, dovlecei, pepene galben, bostani. Excesul de creștere Alungirea excesivă a tijelor, datorată lipsei de lumină. Vorbim de exces de creștere atunci când semințele nu primesc destulă lumină sau când
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
bine printr-o rotație organică. Buruienile cu frunze late au mai puțin succes , ele creînd probleme mari la culturile semănate primăvara. Ca și cultură, rapița este destul de imună, dar este o plantă gazdă pentru bolile și dăunătorii altor culturi de crucifere. De aceea, este nevoie de o pauză atât între culturile de rapiță cât și între culturile de rapiță și alte crucifere, interval care ar trebui să fie de cel puțin 4 ani și în mod ideal de 6 ani . Resturile
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Ca și cultură, rapița este destul de imună, dar este o plantă gazdă pentru bolile și dăunătorii altor culturi de crucifere. De aceea, este nevoie de o pauză atât între culturile de rapiță cât și între culturile de rapiță și alte crucifere, interval care ar trebui să fie de cel puțin 4 ani și în mod ideal de 6 ani . Resturile vegetale rămase după recoltare ar trebui tăiate și arate pentru a minimaliza răspândirea tulpinilor putrezite, iar noua cultură nu ar trebui
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
plantelor gazdă o perioadă scurtă de timp pentru a stimula clocirea, dar apoi li se taie sursa de hrană înainte ca ciclul de viață al nematozilor să fie complet. De exemplu, nematozii sfeclei furajere pot fi obținuți folosind îngrășăminte verzi crucifere, ca o cultură precedentă care încurajează larvele să iasă din chisturi și apoi pot fi arate. Fasolea de câmp are un efect similar înainte de sfecla pentru zahăr, iar un îngrășământ verde de muștar poate fi de folos în lupta contra
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pentru boabe, unde o gamă diversă de specii de îngrășăminte verzi poate ajuta la compensarea lipsei diversității din rotație. în general, rotația bogată în cereale va avea o dependență limitată la îngrășămintele verzi de tip iarbă, dar trebuie supravegheată extinderea cruciferelor și a trifoiului pentru a evita apariția paraziților și a bolilor. în sezoanele cu anotimpuri uscate, îngrășămintele verzi pot extrage prea multă apă, având astfel un efect dăunător asupra culturii ulterioare. 2.3. Exemple de rotații în ferme organice Trebuie
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]