KorAP: Find »[drukola/base=cruciferă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 7 >

166 matches

Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850

sub bulgării de pământ, pe sub frunzele căzute, în frunzarul pădurilor etc. Are 1 - 2 generații pe an. Adulții apar în primăvară când temperatura aerului are valori de 8 - 90 C. Adulții se hrănesc o perioadă de timp pe diferite plante crucifere, rozând cu rostrul mici cavități în pețiolul frunzelor, zone în care țesuturile se hipertrofiază. După împerechere, femela depune ouăle în pețiol, în interiorul nervurilor și al tulpinilor. O femelă poate depune 25 - 40 de ouă. Incubația durează 5- 8 zile, iar

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
în care se transformă în pupă. În luna iulie apar noii adulți și dau naștere la a doua generație sau se retrag pentru diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Gărgărița tulpinilor atacă diferite specii spontane și cultivate de crucifere, producând pagube la varza de consum și seminceri. Adulții atacă mugurii de creștere, din care cauză plantele nu mai formează căpățână. Larvele duc o viață minieră. Ele migrează din pețiolul frunzelor până la nivelul rădăcinilor, unde distrug țesuturile, care capătă un

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
la gărgărița galicolă - Ceuthorrynchus pleurostigma Marsh. Gărgărița semincerilor de varză - Ceuthorrhynchus assimilis Payk., ordinul Coleoptera, familia Curculionidae Sin: Ceuthorrhynchus brassicae Foc.; Ceuthorrhynchus fallax Schultz. Răspândire. Este răspândită în Europa, Asia și America de Nord. În țara noastră se întâlnește în culturile de crucifere din Muntenia și Transilvania. Descriere. Adultul are 2,2 - 3,0 mm lungime, este de culoare neagră, acoperit cu peri și solzi cenușii. Elitrele sunt alungite și îngustate posterior, prevăzute cu striuri longitudinale alcătuite din solzi, iar în partea anterioară

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
apodă, de culoare albă; capul este brun. Biologie. Iernează în stadiul de adult în straturile superficiale ale solului și are o generație pe an. În luna mai, adulții părăsesc locurile de hibernare și se hrănesc timp de 4050 zile pe crucifere spontane și cultivate, frecvent pe semincerii de varză și conopidă. După împerechere, femelele depun ouăle pe silicve, în mici cavități roase cu ajutorul rostrului. Intr-o cavitate este depus un singur ou. O femelă poate depune 35 - 40 de ouă. Larvele

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
acest dăunător poate produce pagube de 8-10 %. Măsuri de prevenire și combatere. Se recomandă să se aplice următoarele măsuri: o strângerea și distrugerea resturilor vegetale după recoltare; o executarea arăturii de toamnă; o prașile în timpul perioadei de vegetație pentru distrugerea cruciferelor spontane, ce sunt plante intermediare în dezvoltarea dăunătorului; o plantarea cât mai timpuriu a răsadului, în terenuri bine pregătite și fertilizate cu îngrășăminte fosfatice și potasice; o aplicarea de tratamente chimice în primăvară, la apariția adulților în culturile semincere cu

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
are 5,0 - 6,0 mm lungime, este apodă și ușor curbată (de tip curculionid), de culoare albă, iar capul este brun (fig. 11 b). Biologie. Iernează ca adult în sol la 3 - 10 cm adâncime, uneori sub frunzele de crucifere rămase în sol. Are o generație pe an. În primăvară, când temperatura aerului depășește 10 - 110 C, adulții părăsesc locurile de hibernare și se hrănesc cu frunze, ajungând la maturitate sexuală. După împerechere, femela depune ouăle în mici cavități roase

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
părăsesc locurile de hibernare și se hrănesc cu frunze, ajungând la maturitate sexuală. După împerechere, femela depune ouăle în mici cavități roase de femelă cu rostrul în partea inferioară a tulpinii sau în pețiolul frunzelor de varză, conopidă sau alte crucifere. O femelă depune în medie 100 ouă. Incubația durează 6 - 10 zile, iar larvele care apar, pătrund în pețiolul frunzelor sau în tulpini, în care se hrănesc, formând galerii. Dezvoltarea larvară durează 30 - 50 zile, iar transformarea în pupe are

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Stadiul de pupă durează 8 - 12 zile, iar adulții apar eșalonat și apoi se retrag pentru iernat. Gărgărița albastră a verzei prezintă puțini paraziți, printre care și Bracon variator Nees. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă diferite specii de crucifere spontane și cultivate. Produce pagube la varză, conopidă, gulie, ridichi etc. Adulții rod frunzele de la margini către interior, distrugând aparatul foliar. Larvele pătrund în tulpini unde rod galerii. S-a stabilit că o densitate de 1 - 3 larve pe plantă

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
plantelor, iar 4- 5 larve pe plantă determină uscarea acestora. Măsuri de prevenire și combatere Măsurile agrotehnice au un rol important în micșorarea rezervei biologice a dăunătorului și anume: o strângerea resturilor vegetale, arătura de toamnă, prașile repetate pentru distrugerea cruciferelor spontane, ce sunt plante gazdă pentru dăunător. Tratamentele chimice sunt la fel cu cele specificate la alte specii de gărgărițe ce atacă cruciferele. Fluturele alb al verzei - Pieris brassicae L., ordinul Lepidoptera, familia Pieridae Sin: Pontia brassicae L., Mancipium brassicae

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
rezervei biologice a dăunătorului și anume: o strângerea resturilor vegetale, arătura de toamnă, prașile repetate pentru distrugerea cruciferelor spontane, ce sunt plante gazdă pentru dăunător. Tratamentele chimice sunt la fel cu cele specificate la alte specii de gărgărițe ce atacă cruciferele. Fluturele alb al verzei - Pieris brassicae L., ordinul Lepidoptera, familia Pieridae Sin: Pontia brassicae L., Mancipium brassicae L. Răspândire. Fluturele alb al verzei este răspândit în majoritatea țărilor din Europa și Asia, precum și în Nordul Americii. În România este frecvent

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
lunii aprilie sau începutul lunii mai și se hrănesc cu nectarul diferitelor flori și sunt activi pe vreme caldă și însorită. Depunerea ouălor are loc în grupe de 15 - 20 pe partea inferioară a frunzelor de varză, conopidă sau alte crucifere. Ponta este mult eșalonată, mai ales în regiunile submontane. Prolificitatea unei femele este de 200 - 300 ouă. Incubația durează 6 - 14 zile, în funcție de temperatură. Larvele care apar stau câteva ore nemișcate, apoi încep să se hrănească cu frunze. Dezvoltarea larvară

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
zile. Noii adulți apar în luna iulie și dau naștere la a doua generație. S-a constatat că de la un an la altul fluturele alb al verzei prezintă o mare variabilitate în ceea ce privește abundența populațiilor, lipsind uneori complet din culturile de crucifere. În câmp, populațiile de Pieris brassicae L. sunt menținute în echilibru biologic de numeroși dușmani naturali. Dintre epizootii, se semnalează prezența unei granuloze care provoacă distrugerea în masă a ouălor de Pieris brassicae L. și se manifestă prin gelificarea chorionului

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Crisalida este asemănătoare cu cea de Pieris rapae L. Biologie și ecologie. Prezintă 2 - 3 generații pe an și iernează în stadiul de crisalidă. Ouăle sunt depuse izolat pe frunze. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă diferite specii de crucifere: Brassica oleracea, Raphanus raphanistrum, Reseda luteola, Erysium officinale. Atacă frunze, rozând din parenchimul frunzelor, iar atacurile sunt mai puțin intense. Populațiile de Pieris rapae L. sunt controlate de un complex de specii parazitoide, din care unele sunt comune cu ale

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
combatere. Se aplică aceleași măsuri de prevenire și combatere ca la celelalte specii de Pieris. Răspândire. Albilița rapiței este răspândită în Europa, Asia și America de Nord. La noi în țară este o specie comună, fiind întâlnită în zonele unde se cultivă crucifere. Descriere. Albilița rapiței se aseamănă cu Pieris brassicae L., fiind mai mică. Aripile au aceeași formă, cu vârful subacut, cu nervure ceva mai proeminente. Pata neagră de la vârful aripilor anterioare este mai mică decât Pieris brassicae L., fiind mai puțin

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
cu pete negre (fig. 15 c). Biologie și ecologie. Prezintă 3 - 4 generații pe an și iernează în stadiul de crisalidă. Primăvara, la sfârșitul lunii aprilie sau începutul lunii mai apar adulții. După împerechere ouăle sunt depuse pe frunzele diferitelor crucifere cultivate și spontane, izolat. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă varza, conopida, rapița și unele crucifere sălbatice. Populația de Pieris rapae L. este atacată de un număr mare de specii parazitoide fiind comune pentru Pieris brassicae și Pieris napi

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
în stadiul de crisalidă. Primăvara, la sfârșitul lunii aprilie sau începutul lunii mai apar adulții. După împerechere ouăle sunt depuse pe frunzele diferitelor crucifere cultivate și spontane, izolat. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă varza, conopida, rapița și unele crucifere sălbatice. Populația de Pieris rapae L. este atacată de un număr mare de specii parazitoide fiind comune pentru Pieris brassicae și Pieris napi L. Speciile parazitoide reduc populațiile de Pieris rapae L. în proporție de 70 - 80 % (Mustață Gh., 2001

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
ascunși pe sub frunze, sub bulgării de pământ etc. După câteva zile de hrănire, au loc împerecherea și ponta. Ouăle sunt depuse în grupe de 10 - 40 (uneori până la 150) pe partea inferioară a frunzelor de varză, conopidă, ridichi și alte crucifere. Prolificitatea unei femele poate să ajungă până la 2700 ouă, în medie sunt depuse 600 - 800 ouă. Incubația durează 12 - 14 zile. Larvele care apar, stau grupate și se hrănesc cu frunze, determinând perforații punctiforme. Apoi larvele devin solitare și ajung

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
și migrează în sol, unde se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 10 - 12 zile, iar fluturii apar în luna iulie și dau naștere la a doua generație de larve. Acestea se dezvoltă pe varza de toamnă sau alte crucifere până în luna octombrie, când se transformă în pupe, stadiu în care iernează. Populațiile de Mamestra brassicae L. sunt parazitate de numeroase specii de himenoptere. Astfel, Trichogramma evanescens Westw. parazitează ouăle de Mamestra brassicae L., în procent cuprins între 35 - 90

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Microplitis mediator Hal., procentul de parazitare fiind de 10 - 40 %. Pupele sunt parazitate de Coccygomimus instigator F. și Ephialtes compunctor L., în procent de 8 - 10 %. Plante atacate și mod de dăunare. Buha verzei este un dăunător polifag; pe lângă speciile crucifere: varză, conopidă, muștar, rapiță etc., se întâlnește frecvent pe sfeclă, tutun, mazăre, unele plante medicinale (mătrăguna), plante ornamentale (dalii, crizanteme). Larvele care apar rod la început epiderma inferioară și parenchimul frunzelor, apoi perforează limbul foliar sub formă de orificii neregulate

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
pagubele pot ajunge până la 80 %. Măsuri de prevenire și combatere Se aplică un complex de măsuri preventive și curative și anume: o executarea arăturii de toamnă pentru scoaterea la suprafața solului a pupelor, reducându-se rezerva biologică; o distrugerea buruienilor crucifere în tot cursul perioadei de vegetație, pe care se înmulțește acest dăunător; o plantarea răsadurilor de crucifere să se facă cât mai timpuriu, în terenuri bine pregătite, pentru a se obține plante viguroase, mai rezistente la atac. La semnalarea atacului

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
și curative și anume: o executarea arăturii de toamnă pentru scoaterea la suprafața solului a pupelor, reducându-se rezerva biologică; o distrugerea buruienilor crucifere în tot cursul perioadei de vegetație, pe care se înmulțește acest dăunător; o plantarea răsadurilor de crucifere să se facă cât mai timpuriu, în terenuri bine pregătite, pentru a se obține plante viguroase, mai rezistente la atac. La semnalarea atacului se vor aplica tratamente chimice cu aceleași produse specificate la Peris brassicae L. Pragul economic de dăunare

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
larvelor durează 30 - 35 de zile. Larvele mature părăsesc plantele coboară în sol, unde se transformă în pupe, stadiu în care iernează. Plante atacate și mod de dăunare. Buha legumelor este un dăunător polifag, ce produce pagube la culturile de crucifere, sfeclă, sparanghel etc. Pagubele sunt mai reduse decât cele cauzate de Mamestra brassicae L. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri de prevenire și curative ca și pentru buha verzei - Mamestra brassicae L. Molia verzei - Plutella maculipennis Curt

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-mai) apar adulții, care au un zbor crepuscular, rapid și de scurtă durată. Împerecherea are loc la câteva zile de la apariția adulților. Depunerea ouălelor are loc izolat sau în grupe mici (2 - 4), pe partea inferioară a frunzelor diferitelor plante crucifere (varză, conopidă, ridichi,gulii etc). O femelă poate depune 80 - 120 de ouă. Incubația durează 3 - 7 zile, iar larvele care apar pătrund în frunze, unde rod parenchimul, rozând mine caracteristice. După o perioadă de hrănire de 415 zile, larvele

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Astfel, larvele sunt parazitate de Agnita fenestralis Hall. și Microplitis mediana Rath., iar pupele de paraziții: Diadegma fenestralis Hall., Diadegma armillatta Grav., Diadegma chrysostictos Grav., Diadegma gracilis Grav. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător specific culturilor de crucifere, cum ar fi: varza, conopida, gulia, muștarul hreanul etc. Cele mai mari pagube le produce la varză și conopidă. La apariție, larvele sunt miniere distrugând parenchimul frunzelor. Apoi larvele trec pe partea inferioară a frunzelor, unde rămân până la dezvoltarea completă

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
pot ataca inflorescențele, în care rod galerii. Pagubele produse de molia verzei în culturile de consum și semincere pot ajunge până la 50 %. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri ce au fost specificate la alți dăunători ai plantelor crucifere. Dintre produsele de combatere chimică existente în prezent, cele mai indicate pentru tratamente împotriva dăunătorilor din culturile de crucifere sunt cele prezentate în tabelul 2. În tabelul 1.2. se prezintă spectrul de acțiune a unor pesticide utilizate în combaterea

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]