161 matches
-
Suceava este singurul din zonă organizat în jurul unor moaște de sfinți (relicve), restul fiind legate de icoane făcătoare de minuni. Accesul peste munți al năsăudenilor și maramureșenilor este relativ ușor, cu atât mai mult cu cât el are loc în crugul verii, de Sânziene. Componenta geografică și topografia regiunii contează, orice pelerinaj trebuie înscris deci într-o istorie și o geografie, înțeles privind printr-o lentilă precisă. Din acest punct de vedere, datorită istoriei, dezvoltării, amplasării geografice, hagiografiei Sfântului Ioan cel
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pahare de suc. Pelerinajul noaptea. Insula din oraș. Este ușor trecut de miezul nopții. Pelerini cu lumânări aprinse în mâini dau ocol bisericii, oprindu-se la colțurile acesteia pentru a se ruga. Noaptea este caldă, cerul senin, nu plouă, adevărat crug al verii. Zgomotul orașului a încetat, se mai aude doar zbârnâitul constant al generatoarelor autonome de curent electric de la standurile de vânzare a obiectelor religioase. Vânzătorii au fraternizat din lipsă de clienți, beau cafea și ceai, povestesc amintiri comune, unele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
încordați se umflă sub cămașa nădușită, lipită pe trup. De m-aș întâlni în luptă, față-n față cu acest "Magnific"! I-aș arăta eu "Fatih-Fatih"! Un cetitor în stele, egipțian, pripășit la curtea padișahului, i-a prezis că zodiile, crugul vremii, conjuncția stelelor îi sunt favorabile, că lui îi e menit a cuceri Constantinopolul, apoi Roma Cetatea Eternă; după care, va subjuga Lumea și va face ca Semiluna să strălucească pe cerul Europei, al Asiei și al Africii, mai abitir
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
rușine, un așa crunt dezastru". Și... și s-a aflat gândul cel cumplit urzit Moldovei? întreabă Țamblac cu îngrijorare. Aflat, oftează Ștefan. În zorii celei de a patra zile, și-a chemat astrologii și i-a întrebat cum stă cu crugul vremii; dacă conjuncția constelațiilor îi este favorabilă. A jurat pe Coran cruntă răzbunare Moldovei și spurcatului ei ghiaur. Apoi, mânios foarte, a poruncit beilor, pașalelor, căpeteniilor, le-a poruncit, sub cumplită pedeapsă, degrabă să purceadă la tocmirea oștirii, cea mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
trimis câțiva tineri isteți la dăscălie, pe cheltuiala domniei -, să prindă învățătură la Cracovia, sare Tăutu. Da! Să avem cărturarii noștri, înțelepții noștri. Să buchisească slovele din cărțile de înțelepciune, să ne luminăm, să pricepem și noi cum se învârte crugul vremii; că, mereu călcați, loviți, pârjoliți, tot cu sabia cu sabia, am rămas de căruță față de alte neamuri mai firoscoase. Trebuie să îndemnăm, să ardem rămânerea în urmă, "să-i dăm bice" cum zice rumânul. Ioane, se adresează el lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
găsit, ele nefiind ordonate într-o succesiune cronologică ci așa cum slujbașului stranei i a fost la îndemână să consemneze, după sărbătoarea la care se afla atunci; Pe o Psaltire căreia îi lipsesc foile de început și de sfârșit, la «Tablele crugurilor lunii» găsim notat «anulu 1764/7202» și în continuare un rest de însemnare, de fapt numai sfârșitul acesteia «...și nime să nu o poa(tă) lua dela dânșii scris(am) eu popa I(u)o(n) d(in) Câ(r
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ban nu s-a ținut de el vreodată și nici măcar o haină. Dacă cineva îl miluia cu o haină mai bunișoară, căuta imediat client s-o vândă pentru băutură. Am plecat din sat și nu știu care o mai fi fost crugul vieții lui Costică Tănase, cel care purta mai departe în satul nostru numele celebrului actor român. Dar de undeva parcă tot îl mai aud cum îmi spune făcândumi cu ochiul: „Nu uita, meseria este brățară de aur, iar gâtu-i pâlnie
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
aveau dreptul să ia parte la adunări, ca și cum ar fi fost femei. Era de față și Rotari la acest uimitor botez, dar nu pentru mult timp. L-am căutat, dar nimeni nu știa unde dispăruse. Când soarele era deja în crugul cerului, l-am văzut ieșind din casa adalingului Gundo, maestrul său de arme. L-am strigat, dar s-a furișat repede în pădure, prefăcându-se că nu m-a văzut și nu m-a auzit. Se ferea de mine. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
aștrii cerului fugiră. 45 Ierusalimul prăbușitu-s-a în groaznică ruină peste-ntreg Pămîntul, Rece căzu din Văile lui Lambeth în gemete și-nrourată moarte Roua sufletelor zbuciumate, sudoarea cea de moarte-a muribunzilor În toate sălile cu colonade și(-n toate) crugurile cerurilor Albionului. Frate cu frate se scaldă-n sînge peste Severn 58, 50 Fecioara care plînge. Tatăl și mama cu Tatăl și mama Fecioarei nevolnici peste trup leșínă, Iar Omul Tînăr, Ucigașul, aleargă peste munți. Ruben 59 dormea pe Penmaenmawr
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
divină Milă 375 La rîndu-i, el dădu Lucrări lui Los să le-mplinească, Mari, să nimicească Trupul pe care il crea; dar în zadar, căci Los făcea Minuni din truda Zidit-au Golgonooza, Los trudind zidi coloane nalte Și-ngrozitoare Cruguri în cerurile de jos, căci dedesubt 380 Fost-au deschise ceruri noi și-un nou Pămînt dedesubt și înăuntru, Întreit, înăuntrul creierului, înăuntrul inimii, înăuntrul pîntecelor: O Atmosferă Întreita și Sublima, neîntreruptă din lumea lui Urthona, Si totusi Îndoit Hotar
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
jur tăios; ei fug sforțîndu-se alene; Cerșesc, implora în zadar acum; nu ascultară rugăminți; Ei roșiile vîlvătăi le văd rostogolindu-se nainte prin largul univers Din fălcile întunecate ale morții dedesubt și de pe țărmuri depărtate și puștii, 260 Aceste acoperitoare cruguri ale cerului și-aceste globuri de pămînt vibrînde. O Planetă cheamă pe-alta și-o stea întreabă de-alta: Ce flăcări sînt acestea, venind din Miazăzi? ce larma, ce vuiet înfricoșător De parc' ar fi în ceruri bătălie? ascultați! nu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
bănuim și amestecul Despinei?), comunicându-le o veche (chiar și lexicul) măreție voievodală valahă - „A răposat robul lui Dumnezeu Io[an] Neagoe, voievod și domn a toată țara Ungrovlahiei și al Podunaviei, în luna septembrie 15 zile, anul 7029 [1521], crugul soarelui 26, crugul lunii 15, temelia 18. A domnit 9 ani și jumătate” -, formulând o rugăminte ce seamănă mai mult a poruncă: „Și rog pe cei ce Dumnezeu îi va îngădui să vie după noi, să păzească adăpostul acesta mic și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Despinei?), comunicându-le o veche (chiar și lexicul) măreție voievodală valahă - „A răposat robul lui Dumnezeu Io[an] Neagoe, voievod și domn a toată țara Ungrovlahiei și al Podunaviei, în luna septembrie 15 zile, anul 7029 [1521], crugul soarelui 26, crugul lunii 15, temelia 18. A domnit 9 ani și jumătate” -, formulând o rugăminte ce seamănă mai mult a poruncă: „Și rog pe cei ce Dumnezeu îi va îngădui să vie după noi, să păzească adăpostul acesta mic și lăcașul oaselor mele
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
văduvă”): „Blagocestivul și de Hristos iubitorul Io[an] Alexandru Voevod, Domn al țării Moldovei, a înfrumusețat acest mormânt maicii sale Doamnei Anastasia, care s-a strămutat la veșnicele lăcașuri și a fost îngropată aici în anul 7066 [1558], indiction 1, crugul lunii 17, al [soarelui?] 11, luna mai în 2”. A ajuns la noi și numele mamei lui Iancu Sasul (Voievodul care avea să fie ucis la Lvov, în 1582) - Ecaterina, o săsoaică din Brașov (cronicarii țin minte că Iancu era
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
stirpea umană / încât al tău părinte / nu s-a împotrivit din tine să se nască / În al tău pântec s-a reaprins iubirea / cu calda-i rază în eterna pace / astfel a încolțit această floare. Aici ne ești făclie-n crugul cerului / de milostenie; iar jos, în rândul muritorilor, / ești de nădejde nesecat izvor. / Femeie, atât de maiestuoasă și de grație plină, / încât cel ce iertarea vrea și nu vine la tine, / dorința lui e-un zbor fără de aripi. / A ta
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
volume, după cum le-a organizat d-na Nadia Marcu-Pandrea dintr-o masă enormă de dosare, file răzlețe și manuscrise învălmășite: Reeducarea de la Aiud. Jurnal penitenciar 1961-1964 (2000), Garda de Fier. Jurnal de filosofie politică (2001), Helvetizarea României (tot 2001) și Crugul Mandarinului. Jurnal intim 1952-1958 (2002). Editura Vremea anunță și un al șaptelea volum: Turnul de ivoriu. În anexele volumului Călugărul alb sunt incluse și două documente care atestă acuzațiile, perioadele de detenție (1948-1952 și 1958-1964) și reproduc sentința de condamnare
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
24 de ore de coloane sonore de film, bunăoară -, metoda, simplist totalitară, îi îngăduia șefei să înlocuiască uzurpator grila programelor, să oblige la un soi de grevă forțată redacții întregi, pentru cîte 10 zile sau două săptămîni, alese tocmai la crugul Anului, în pragul Sărbătorilor ce îndeamnă la o trăire adîncită a identității noastre spirituale. Etnologi cu largă perspectivă și exactă aplicație pe teren, ca Ernest Bernea, ne-au dezghiocat profunde axe de înțeles, elocvente dimensiuni antropologice, în tezaurul folcloric ce
Sub tropotul rinocerilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/3297_a_4622]
-
a recuperat după 1989. Pe baza lor, scriitorul intenționa, probabil, să-și redacteze cândva, în liniște, memoriile. Existența mai multor caiete se află la originea compartimentării cărții, al cărei sumar arată astfel: Jurnalul mandarinului valah (1954-1958), Conversațiile mandarinului valah (1956), Crugul mandarinului valah (1956-1957), Cronica mandarinului valah (1956). Trebuie spus însă că această împărțire nu are, practic, cine știe ce semnificație, întrucât autorul, indiferent de caietul în care scrie, este mereu același comentator lucid și dezlănțuit, neintimidat de nici o restricție, al evenimentelor trăite
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
dezolante nopți de antracit Colindătorii nu se mai arată. Se mistuiră blânzii mei juncani - Pustiul grajd e rece ca o criptă - Și nu mai intră luna-n șaișpe ani Ci parcă-i știmă spelbă-n mâl înfiptă. Nici nourii, în crugul abătut, Nu-și fac declicul spre zăpezi de-a gata, Căci Moș Crăciun nu vine ca-n trecut: Când sub cojoc nu-l bănuiam pe Tata. . . . . . . . . . . Doar blugii, azi, mi-i trag peste țurloi (Ițarii, calzi, bucolica și-o-ncheie
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
în insula cu neuroni, blazon de omenie și dăinuire prin forță Cuvântului strălucind în "Albul/ Semnul particular/ Al făpturii mele/ Așezat în filigran/ Brâncovenesc". Râului istoric i se adaugă și fugă ireparabila a timpului, al cărui frison se simte în "Crug", atenuat mereu de mitul ținutului natal și de religia albului, de cultul părinților, de smerenia rugăciunii creștine. Își face tot mai mult loc actualitatea "producătorilor de infern", bănuiți a fi eșalonul 2 al PCR flancat de lideri ai fostei politii
în absenta obsesiilor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17517_a_18842]
-
tipsie din aur fosforescent, cu margini ondulate. De cum s-a terminat tot procesul, în câteva secunde calul s-a și ridicat, dând să pășească. Dar întreaga baterie de tunete a explodat deasupra lui. Pe ceea ce părea a fi bezna din crugul nopții, se întrețeseau trăznete mai subțiri și mai groase. Pe munți veneau de-a dura scântei albe cât o odaie, iar fulgerele păreau tacul unui biliard meteoric. Calul se învârtea în loc. Lovit cât se putea de rău, Rugendas a tot
Neputința de a zugrăvi orizontul by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4593_a_5918]
-
mama mea grea rămasă?// Cum să scrii cu oameni în alți oameni? Cu elitre în alte elitre?/ Cu ochi de orbi peste alți ochi de orbi? Cu meteahne peste/ meteahne? Beteșuguri peste beteșuguri, răni peste răni? Sângele/ nostru curge în cruguri. Ca stelele"; "Peste morți trec, șăgalnic,/ nepăsătoare tăvăluguri.// Și, în primul rând, tăvălugul istoriei noastre. Peste carnea noastră/ tânără, îndârjită, tare, frumoasă. Lasă urme adânci. Și privind la/ toate acestea, tu, nenăscutul, îți acoperi fața/ Și plângi" (Prolog). Nenăscutul cu
Naștere ușoară by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7336_a_8661]
-
a întîmplat săptămîna trecută?), mai diferiți unul de celălalt, ieșind mai mult în relief. Ani făcuți nu doar pentru trăire, cu oarece nonșalanță, lejeră nebăgare de seamă că timpul care trece e al nostru, ci și pentru gînduri, pentru semne, cruguri și așezări. Un an de sfîrșit de secol, descusut din toate poveștile lui, face aproape cît o carte de literatură. E anul 1882, al cărui Calindariu julianu, gregorianu și poporalu românu îl publică Simeone Mangiuca, în 1881, la Tipografi'a
Cronica anului 1882 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8434_a_9759]
-
știe să împace dezbinările. Distribuind eficient statornică armonie, se cere prăznuit la 10 mai, îl simt veghind asupra născuților care îmi sunt scumpi, din anotimpul înflorit cu precădere. Dar cîte înviorătoare ecloziuni ni se nălucesc, a împăcare și nădejde, cînd crugul vremii, atingînd solstițiul, desferecă, din adîncuri, zestrea colindelor! Într-o piesă cu care m-au răsfățat colindătorii, aducîndu-mi tributul lor de calm și devoțiune, urarea se încununa cu busuioc și ruje, parcă înaintînd printr-o grădină reavănă, vital năvălită de
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
a tipărit Editura Vremea, care și-a făcut un titlu de glorie din această restituire: Reeducarea de la Aiud (jurnal penitenciar, 1961-1964), 2000; Garda de Fier, jurnal de filosofie politică (memorii penitenciare), 2001; Helvetizarea României (Jurnal intim; Pomul vieții 1947), 2001; Crugul Mandarinului (Jurnal intim: 1952-1958), 2002; Călugărul alb, 2003; Turnul de ivoriu (memorii), 2004, și, în sfârșit, Soarele melancoliei (memorii), 2005, cea mai recentă dintre apariții. Autorul și-a constituit dosare de probleme politice, pe care le-ar fi putut dezvolta
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]