KorAP: Find »[drukola/base=cuantificator & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...11 >

254 matches

Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799

propoziții. Acest acord inclusiv este mai degrabă de tip pragmatic, el reflectă o includere sau o implicare afectivă a vorbitorului: (60) Ne-am împărțit sarcinile. Unii am participat la decorarea sălii, alții am ajutat la prepararea bucatelor. În sintagmele cu cuantificatorii niciunul, fiecare, unii, alții, vreunii, oricare, care, cine, acordul se poate face cu N1 sau cu N2, semantic: (61) a. Niciunul dintre noi nu a plecat / am plecat. b. Fiecare dintre noi a plecat / am plecat. c. Unii dintre noi

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
din scaun a fost vopsit în verde, altă parte a fost vopsită / ?vopsit în albastru. (= "altă parte din scaun") b. O parte dintre studenți au făcut un referat, altă parte a dat / ?au dat examen. (= "altă parte din studenți") Când cuantificatorul (N1) este un pronume indefinit (fiecare, unii etc.) sau un numeral (doi, trei etc.), pronumele personale de persoana I și a II-a sunt omise destul de frecvent. Exprimarea pronumelor personale (noi, voi) nu este necesară, întrucât informația lor poate fi

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
plecat. e. Nu am stat toți până la sfârșit. = Noi nu am stat toți până la sfârșit. Această analiză are avantajul de a explica și exemplele cu tot și amândoi, pentru care ipoteza sintagmei partitive nu este acceptabilă. 1.4.4. Reliefarea cuantificatorului partitiv Ștefănescu (1997) consideră că dacă N1 este reliefat, acordul la singular este obligatoriu. Ca mijloace de reliefare, autoarea menționează adverbul restrictiv de focalizare doar și adjectivele calificative subordonate nominalului partitiv: (72) a. Doar o parte dintre studenți este angajată

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
bun. (Ștefănescu, 1997: 210) c. O mare / bună parte dintre copii știa răspunsul corect. d. O parte importantă / considerabilă dintre copii știa răspunsul corect. Deși prezența unor adverbe de focalizare sau a unor adjective poate accentua valoarea referențială a nominalului cuantificator, acordul la plural este posibil și în prezența acestor elemente (cel puțin, pentru unii vorbitori). Prin urmare, generalizarea făcută de Ștefănescu (1997) este prea puternică. Reliefarea nominalului partitiv poate atrage acordul cu acesta, dar nu este o regulă: (73) a

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
O bună parte dintre șoferi nu cunosc regulile de circulație nici astăzi. (www.basarabeni.ro) b. Doar o parte dintre șoferi au reluat lucrul. (www.bizcar.ro) 1.4.5. Dislocarea sintagmei partitive Sintagma partitivă poate fi dislocată, astfel încât nominalul cuantificator și cel cuantificat nu mai sunt adiacente. Sunt cel puțin două tipuri de dislocare: (i) Prepoziția partitivă și N2 pot avansa într-o poziție topicalizată, la stânga enunțului. Acordul are aceleași realizări ca în structura fără dislocare, pentru că sintagma partitivă este

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
studenții străini, ??a luat / au luat bursă o parte. b. Dintre studenții care s-au înscris la opțional, fiecare a făcut / au făcut un eseu despre romanul preferat. (ii) N2 fără prepoziție ocupă poziția de subiect, iar N1 este un cuantificator flotant, aflat într-o poziție adiacentă verbului predicat. Acordul se face la plural: (76) a. Studenții au venit o parte. b. Studenții au venit fiecare. (77) Studenții fiecare au făcut / *a făcut un eseu despre romanul preferat. Din poziția de

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
face la plural: (76) a. Studenții au venit o parte. b. Studenții au venit fiecare. (77) Studenții fiecare au făcut / *a făcut un eseu despre romanul preferat. Din poziția de subiect, substantivul poate avansa într-o poziție de topic. Dacă cuantificatorul îi ia locul de subiect, acordul se poate face formal (la singular) sau semantic (la plural): (78) Studenții care s-au înscris la opțional, fiecare au făcut / a făcut un eseu despre romanul preferat. 2. Sintagmele statistice Sintagmele statistice sunt

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
20-lea cumpărător primesc banii înapoi. b. *Fiecare al treilea român cred în teoriile conspiraționiste. În enunțurile cu sintagmele fiecare al 20-lea cumpărător și fiecare al treilea român, se obține interpretarea +plural, "ansamblu de entități", datorită sensului iterativ al cuantificatorului fiecare. (86) a. fiecare al 20-lea cumpărător + cumpărătorii din acest magazin > de n ori fiecare al 20-lea cumpărător, unde n este numărul de seturi de 20 de cumpărători din magazin b. fiecare al treilea român + românii > de n

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
cu fiecare, ambele nominale sunt la singular; acordul este blocat la nivel formal, deoarece în prezența a două singulare acordul semantic este restricționat; (b) pe poziția a doua se află un numeral ordinal, iar acesta are doar interpretare +singular; (c) cuantificatorul fiecare are sens distributiv, atragând lectura +singular. 3. Sintagmele pseudopartitive 3.1. Introducere Sintagmele pseudopartitive au structura N1 de N2, în care N1 este un substantiv sens cantitativ, iar N2 este un substantiv la singular (dacă este masiv) sau la

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
cantitativ, N2 are un sens lexical plin, iar cele două nominale sunt conectate prin prepoziție. Aparent, sintagma pseudopartitivă exprimă tot o partiție, ca și sintagma partitivă: (88) a. un kilogram de mere - b. un kilogram din mere De fapt, nominalul cuantificator din sintagma pseudopartitivă (N1) nu exprimă partiția unui set (spre deosebire de (88)b), ci cantitatea sau măsura. N2 nu denotă un set delimitat, ci exprimă o proprietate. În construcțiile partitive, N2 este determinat, iar în cele pseudopartitive, nedeterminat. Acest lucru nu

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
reflex al copulei din structurile ecuative. Tănase-Dogaru (2007: 96-97) consideră că sunt două argumente mai importante în favoarea acestei analize: (i) din punct de vedere semantic, "adevăratul" subiect în sintagmele pseudopartitive este, așa cum se arată adesea, nominalul cuantificat, și nu cel cuantificator. În structurile de mai jos, enunțurile în care complementul direct este exprimat doar prin nominalul cuantificator (o sticlă, un vârf) nu sunt interpretabile (nu au sens deplin), spre deosebire de cele în care complementul direct este exprimat prin substantivul masiv (vin, sare

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
în favoarea acestei analize: (i) din punct de vedere semantic, "adevăratul" subiect în sintagmele pseudopartitive este, așa cum se arată adesea, nominalul cuantificat, și nu cel cuantificator. În structurile de mai jos, enunțurile în care complementul direct este exprimat doar prin nominalul cuantificator (o sticlă, un vârf) nu sunt interpretabile (nu au sens deplin), spre deosebire de cele în care complementul direct este exprimat prin substantivul masiv (vin, sare): (96) a. Am băut o sticlă de vin. a'. #Am băut o sticlă. a''. Am băut

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
clasificator (așa cum o face Tănase-Dogaru, 2007), nu mai este nevoie să adoptăm analiza prin inversiune predicativă. Conform lui Tănase-Dogaru (2007: 107) în structurile pseudopartitive, diferența de acord (cu N1 sau cu N2) este dată de statutul sintactic diferit al substantivului cuantificator, care a trecut sau trece încă printr-un proces de gramaticalizare. Acest substantiv are statut de element funcțional în unele contexte (în acest caz, acordul se face cu N2, la plural) sau statut de termen lexical în alte contexte (în

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
în acest caz, acordul se face cu N2, la plural) sau statut de termen lexical în alte contexte (în care acordul se face la singular, cu N1). Oscilația între valoarea lexicală și cea funcțională reflectă gradul de gramaticalizare a substantivului cuantificator. Dacă procesul de gramaticalizare este mai avansat, substantivul are o valoare funcțională mai mare, iar acordul se face cu N2. Generalizând, substantivele cuantificatoare din poziția N1 se află în diverse stadii de gramaticalizare, astfel încât putem spune că au statut de

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
furnici au invadat locuința. Sintagmele comparative și cele superlative au structuri diferite: cele comparative sunt formate prin inversiune predicativă, ceea ce înseamnă că în structura inițială cei doi termeni se găsesc într-o relație de tip subiect (termenul cuantificat) - predicat (termenul cuantificator). Prin inversiune, termenul predicativ ajunge înaintea celui subiectiv. În structurile superlative, avem a face cu un grup nominal fără inversiune, care are deasupra sa o proiecție funcțională adverbială GEvaluare. Relațiile anaforice pe care le stabilesc sintagmele pseudopartitive sunt folosite uneori

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
este centrul sintagmei. Conform lui Milner (1978), relațiile anaforice pe care le pot stabili sintagmele pseudopartitive în enunț arată că N2 reprezintă sursa referențială a sintagmei pseudopartitive. Milner arată că substitutele anaforice reiau substantivul din poziția N2, nu pe cel cuantificator (N1): (100) a. Am cumpărat un kilogram de mere. Ele erau stricate. b. Am cumpărat un kilogram de mere. *El era stricat. (cf. Nedelcu, 2007: 188) Această observație a fost folosită drept argument în favoarea interpretării drept centru a substantivului N2

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
lexicală și valoarea funcțională a lui N1. N1 are rolul de a exprima cantitatea sau măsura, deci are un rol semifuncțional. În ce privește structura sintactică a sintagmei pseudopartitive, vom adopta o ipoteză similară cu cea din GALR și Tănase-Dogaru (2007). Nominalul cuantificator (N1) este un termen semifuncțional, cu rolul de a exprima cantitatea sau măsura. Unele substantive cuantificatoare au un grad de funcționalitate mai ridicat, iar acest lucru poate fi reflectat de acord - aspect pe care îl voi urmări mai jos. Nominalul

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
N1) este un termen semifuncțional, cu rolul de a exprima cantitatea sau măsura. Unele substantive cuantificatoare au un grad de funcționalitate mai ridicat, iar acest lucru poate fi reflectat de acord - aspect pe care îl voi urmări mai jos. Nominalul cuantificator poate avea o citire individualizată (când predicatul i se aplică semantic) sau una cuantificatoare (predicatul se aplică semantic nominalului cuantificat, N2). 3.3. Aspecte semantice privind sintagmele pseudopartitive De obicei, sintagmele pseudopartitive sunt clasificate în funcție de tipul semantic al nominalului N1

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
substantive cuantificatoare au un grad de funcționalitate mai ridicat, iar acest lucru poate fi reflectat de acord - aspect pe care îl voi urmări mai jos. Nominalul cuantificator poate avea o citire individualizată (când predicatul i se aplică semantic) sau una cuantificatoare (predicatul se aplică semantic nominalului cuantificat, N2). 3.3. Aspecte semantice privind sintagmele pseudopartitive De obicei, sintagmele pseudopartitive sunt clasificate în funcție de tipul semantic al nominalului N1 (care determină tipul semantic al sintagmei, în ansamblu), de gradul de semilexicalitate al lui

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
cărți. (f) substantive cuantificatoare (engl. quantifier nouns): o grămadă de cărți, un număr de studenți, o pereche de mănuși, o pereche de pantaloni. Diferența dintre ultimele două tipuri este că substantivele cardinale exprimă un număr precis de unități, pe când cele cuantificatoare exprimă o cantitate neprecizată numeric. Din acest motiv, substantivul pereche s-ar putea încadra la (e), nu la (f). (g) substantive generice (engl. kind nouns): o categorie de substantive, o clasă de obiecte, un fel de brânză, o specie de

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
adopta o clasificare lexicală a substantivelor cuantificatoare, bazată pe sensul lor. Este interesant de urmărit gradul de lexicalitate sau de funcționalitate al acestor tipuri de substantive, care se reflectă în posibilitățile de acord. Din punctul de vedere al sensului substantivului cuantificator, se disting următoarele tipuri de sintagme pseudopartitive 71: (a) substantive colective: o armată de furnici, o grămadă de haine, un grup de studenți, o mulțime de probleme, o turmă de manifestanți. (b) substantive partitive: o felie de pâine, un sfert

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
de furnici a invadat / ??au invadat cabana. d. Această pereche de îndrăgostiți se plimba / ??se plimbau pe malul unui lac. e. Această mulțime de studenți a protestat / ??au protestat față de scăderea burselor. Determinarea definită atrage accentuarea valorii lexicale a substantivului cuantificator și diminuarea celei funcționale. Astfel se explică acordul la singular, cu N1. 3.4.3. Tipul de substantiv cuantificator (N1) Substantivele cuantificatoare prezintă diverse grade de lexicalitate și funcționalitate, care influențează acordul. Gradul de gramaticalizare depinde de tipul semantic căruia

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
lac. e. Această mulțime de studenți a protestat / ??au protestat față de scăderea burselor. Determinarea definită atrage accentuarea valorii lexicale a substantivului cuantificator și diminuarea celei funcționale. Astfel se explică acordul la singular, cu N1. 3.4.3. Tipul de substantiv cuantificator (N1) Substantivele cuantificatoare prezintă diverse grade de lexicalitate și funcționalitate, care influențează acordul. Gradul de gramaticalizare depinde de tipul semantic căruia îi aparține substantivul. Astfel, substantivele cardinale și cele colective au un grad de gramaticalizare mult mai mare decât cele

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
cardinale și cele cantitative generice. Substantivele cel mai puternic referențiale sunt cele care creează o unitate numărabilă pentru N2 masive, substantivele care denumesc forma și substantivele partitive. Pentru acord este important și sensul predicatului, care se poate aplica semantic substantivului cuantificator, dacă acesta are un grad de referențialitate suficient de ridicat. Pentru unele tipuri de sintagme, este relevant numărul fiecăruia dintre cele două nominale din sintagma pseudopartitivă. Astfel, substantivele care denumesc măsura (N1) impun acordul dacă sunt la plural (două kilograme

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
acesta este un substantiv la plural sau unul la singular, feminin. Cu rezerva că nu este totuși un număr mare de exemple cercetate, putem propune două explicații: (i) În contextele cu N2 plural, substantivul generic glisează spre valoarea de termen cuantificator, astfel încât valoarea sa lexicală este diminuată mai mult decât în contextele cu singular, feminin. (ii) În limba română, pluralul este mai marcat decât singularul, astfel încât exercită o presiune mai mare asupra verbului-predicat. Singularul feminin nu exercită aceeași influență asupra verbului

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]