274 matches
-
1 la 15 ani. În municipiul Bălți predomină cernoziomurile tipice moderat humifere, formate pe argile și luturi argiloase. Vegetația ierboasă foarte bogată și variabilă a contribuit la formarea unui strat profund de sol bine structurat și humificat. Pe luturile loessoide cuaternare s-au format cernoziomuri tipice slab humifere. Prezența aproape de suprafață a apelor freatice a condiționat formarea clasei de soluri hidromorfe (cernoziomoide), iar prezența în rocile parentale și apele freatice a sărurilor solubile contribuie la formarea solurilor halomorfe. Solonețurile sunt răspândite
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
în trei complexe stratigraiîce: cuvertura inferioară a platformei (paleozoic-mezozoic), construită predominant din roci carbonatice (calcare, delamite), la care se adaugă cele detritice (gresii, cuartitice și silicioase argilate), cuvertura intermediară formată din roci detritice (gresii, marne, argile, nisipuri) și cuvertura superioară cuaternara, ce constituie rocile la zi, alcătuite din depozite fluvio-lacustre, fluviale și eoliene (pietrișuri, nisipuri, luturi) și loess, a căror grosime poate ajunge în regiunile de maximă afundare până la 100 m. Mantaua groasă de loess cuaternar face că formațiunile mai vechi
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
Mare. Rocile sedimentare, de vârstă cretacică și paleogenă (marne, gresii conglomerate și calcare) care înconjoară masivul, au fost afectate de mișcările stirice și imprimă reliefului trăsături caracteristice. Din întregul lanț carpatic oriental, Munții Rodnei păstrează cel mai bine urmele ghețarilor cuaternari. Acești munți prezintă numeroase circuri glaciare (Ineu - Lala, Negoiescu, Iezer, Buhăescu, Izvorul Cailor, Puzdrele etc), chei și defileuri (Cheile Bistricioarei, defileurile Strâmba, Rebra, Cormoaia, Pasul Prislop etc), cascade (Cascada Cailor cu o cădere de peste 80 m - cea mai mare din
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
se generalizează conceptul de conjugata complexă. Chiar și mai general este conceptul de operatori disjuncți pentru operatori ai unui spațiu Hilbertian complex (posibil infinit dimensional). Toate acestea sunt grupate în operații * ale C*-algebra. Se poate defini conjugata pentru o cuaternara sub forma: conjugata lui formulă 50 ca fiind formulă 51. De remarcat că toate aceste generalizări sunt multiplicative numai dacă factorii sunt inversați: Pentru că înmulțirea numerelor complexe este comutativa, această schimbare a ordinii nu este necesară. Există și conceptul abstract de conjugata
Conjugată complexă () [Corola-website/Science/312294_a_313623]
-
livezi, pășuni împădurite, fânețe, drumuri de exploatare agricole. Structura suprafețelor agricole se prezintă astfel: Sunt înregistrate 1385 de gospodării și 1577 de locuințe. Teritoriul comunei Volovăț face parte din Podișul Sucevei, cu subdiviziunea „Depresiunea Rădăuților”.tetren aproape plan, de varsta cuaternara, cu o ușoară înclinație spre sud-est. Altitudinile care descresc de la vest la est (de la 450 m la 375 m) și de la sud la nord (520 m la 415 m). Prezintă o fragmentare și o energie redusă, formate din lunci, terase
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
sub denumirea de epoca pietrei cioplite sau paleolitic: "palaios" = vechi și "lithos" = piatră (cuvinte grecești), cuprinde cea mai lungă perioadă de timp (aproximativ între 1.000.000 și 10.000/8000 î. Hr.). Geologic, corespunde pleistocenului sau epocii glaciațiunilor din perioada cuaternară, când în structura geomorfologică a pământului au loc schimbări impor-tante, valabile și pentru lumea vegetală și animală. Caracteristica epocii paleolitice este totala dependență a hominizilor de natură. Economia avea un caracter „prădalnic”. Sursa principală de alimentație o oferea vânătoarea realizată
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
este redusă, deși se dizolvă în solvenți organici. Aceste amine sunt toxice și sunt foarte ușor absorbite prin piele. Alchilarea amoniacului se face în mai multe etape, rezultând în final un amestec de amine primare, secundare, terțiare și o sare cuaternară de amoniu. Din acest amestec componenții se separă foarte greu, de aceea această metodă nu are un randament bun. formula 2 Pentru a obține amine secundare sau terțiare mixte se folosește în mod special reacția anilinei cu sulfatul acid de metil
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
bazice chiar decât amoniacul. Aminele primare sunt mai bazice decât amoniacul, iar la cele secundare bazicitatea este și mai crescută. Alchilarea aminelor primare duce la apariția aminelor secundare. Alchilarea acestora produce amine terțiare, iar dacă alchilarea se continuă, apar săruri cuaternare de amoniu. Acilarea aminelor înseamnă înlocuirea unuia sau a ambilor atomi de hidrogen de la gruparea amino. Deci pot fi acilate doar aminele primare și secundare, pentru că doar acestea dispun de atomi de hidrogen legați de azot. Reacția se produce tratând
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
sedimentare așezate pe fundamentul cristalin al Platformei Moldovenești. Fundamentul se află la adâncimea de 380 - 400 m sub nivelul mării, grosimea stratul sedimentar fiind de peste 600 m. Stratul sedimentar este compus de roci de vârstă cambriană, ordoviciană, cretacică, neogenă și cuaternară pe care s-au format solurile actuale. În văile râurilor la suprafața comunei apar argile stratificate, iar masivele de dealuri sunt alcătuite din argile, argile nisipoase, marne etc. Din punct de vedere seismic Hlinaia se află în zona cu intensitatea
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
cercetător în cadrul Institutului de Geografic, trebuie subliniată participarea activă la ședințele periodice de comunicări ale Institutului, unde avea intervenții de mare utilitate prin precizia și pertinența observațiilor referitoare la temele discutate, contribuind la aprofundarea dezbaterii unor probleme controversate științific (depozitele cuaternare, inclusiv cele purtătoare de culturi materiale, periglaciarul din tara noastră, peneplenizarca unor platforme, etc.). Din acea epocă vor rămâne în memoria mereu vie a membrilor Institutului de Geografie ședințele de comunicări pe care le anima prin expunerea cu pasiune a
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
mereu vie a membrilor Institutului de Geografie ședințele de comunicări pe care le anima prin expunerea cu pasiune a rezultatelor cercetărilor sale de teren, ale analizelor de hartă, intervențiile sale în dezbaterea unor aspecte controversate, ca, de exemplu, stratigrafia depozitelor cuaternare, inclusiv a celor păstrătoare de cultură materială sau a celor periglaciare. Orizontul său de cercetare început cu "Cîmpia Olteniei" se lărgește la întreaga Câmpie Română - căreia îi consacră, în 1976, o sinteză a cercetărilor de teren a unei bogate informații
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
De la Puławy la Bydgoszcz, în avale de Toruń, valea se lărgește din nou traversând regiunea de câmpie înaltă Mazowsze. De la Bydgoszcz la vărsare, separă regiunile Pomorze și Mazury, caracterizate prin prezența a numeroase lacuri formate între morene, după retragerea ghețarilor cuaternari. Cu 50 km înainte de vărsare, râul se desparte în două brațe principale - Nogat, cel mai activ, și Vistula Moartă, pe malul acesteia din urmă găsindu-se portul Gdańsk. Între aceste brațe se desfășoară delta Vistulei, care este în cea mai
Vistula () [Corola-website/Science/307370_a_308699]
-
Europei Centrale precum și pe o mică porțiune din Europa de Est, fiind un subsistem al sistemului Alpino-Carpato-Hiamalyan. În sistemul său intră un număr de subbazine separate tectonic de supraînălțarea unor blocuri bazale, dar legate printr-o pătură groasă de sedimente neogene și cuaternare. Inconstant, bazinele terțiare ale Vienei și Transilvaniei sunt considerate părți ale ansamblului panonic. Imens geosinclinal cu un fundament mai vechi, paleogeografic acesta este un situat în fostul areal al Mării Panonice (parte a domeniului Paratethys) și a fost delimitat în
Bazinul Panonic () [Corola-website/Science/321806_a_323135]
-
glaciațiunea Mindel", care a durat între anii 650 000 - 350 000 î.Hr., "glaciațiunea Riss", care a durat între anii 300 000 - 120 000 î.Hr. și "glaciațiunea Würm", care a durat între anii 80 000 - 10 000 î.Hr. Tot în era cuaternară, înainte de cele trei menționate a avut loc "glaciațiunea Günz", care a durat între anii 900 000 - 700 000 î.Hr. În perioada cuaternară variațiile de temperatură n-au depășit 10, iar maximele de temperatură n-au depășit niciodată +4 față de temperaturile
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
000 î.Hr. și "glaciațiunea Würm", care a durat între anii 80 000 - 10 000 î.Hr. Tot în era cuaternară, înainte de cele trei menționate a avut loc "glaciațiunea Günz", care a durat între anii 900 000 - 700 000 î.Hr. În perioada cuaternară variațiile de temperatură n-au depășit 10, iar maximele de temperatură n-au depășit niciodată +4 față de temperaturile actuale. În perioade mai îndepărtate variațiile de temperatură au atins 22, iar maximele +8. În perioada acestor maxime ghețurile au dispărut complet
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
potențial neurotoxic), Arthropode, Coleoptere, Neuroptere, Myriapode, Spongieri. Alcaloizii se găsesc în vacuolele plantelor, sub forma de săruri cu diferiți acizi (acid benzoic, citric, meconic, tartric. etc), sau în combinații tanice, însă se mai pot găsi și sub formă de baze cuaternare sau terțiare . Acizii organici care formează cel mai frecvent săruri cu alcaloizii sunt: Alcaloizii au cel puțin un atom de azot heterociclic, acesta fiind de cele mai multe ori terțiar, mai rar cuaternar. Heterociclurile se pot condensa între ele sau cu alte
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
care se găsesc. Alcaloizii oxigenați sunt cristalizați, incolori, cu excepția berberinei (colorată in galben) sanguinarinei (culoare roșie). Au gust puternic amar și sunt optic active. Sunt solubili în solvenți apolari (eter, benzen, cloroform), sunt insolubili sau parțial solubili in apă. Alcaloizii cuaternari și pseudoalcaloizii sînt solubili în apă și în alcool, insolubili în solvenți organici apolari. Alcaloizii sub formă de săruri sînt substanțe solide, cristalizate, fără miros, cu gust foarte amar si puncte de topire nete, solubile în apă și în alcool
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
importante sunt Dunărea, Rinul și Ron. Râurile cu regim simplu se diferențeaza în funcție de variația debitului: În Europa sunt distribuite numeroase lacuri, variate ca mod de formare, întindere și volum. Cele mai multe și mai mari se află în regiunile afectate de glaciațiunea cuaternară din nordul Europei. În Peninsula Scandinava și în nordul Câmpiei Ruse există câteva sute de mii de lacuri glaciare, ca Ladoga (18 400 km²) și Onega (9610 km²) în Rusia, ca Varern, Vattern, Malaren în Suedia, Saimma în Finlanda. Lacurile
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
mică a determinat schimbarea permanentă a traseului de curgere, astfel încât albia prezintă numeroase ostroave și albii părăsite. Pe toată zona de câmpie a râului, începând de la suprafață și până la adâncimea de 20-25 m se găsește un complex aluvionar de vârstă cuaternară constituit din pietrișuri cu nisip (balast) în care sunt intercalate lentile groase de argilă. De regulă, până la adâncimi de 6-8 m și chiar 12 m, se găsește un orizont continuu de balast în care s-au dezvoltat exploatările balastiere (Pătroaia
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
și al principalilor afluenți, indică absența unor formațiuni de conglomerate cu martori de diferite proveniențe (cristalină, vulcanică și sedimentară). Din analizele geologice efectuate în zona barajului și pe cuprinsul cuvetei lacului de acumulare, rezultă că formațiunile geologice sunt de vârstă Cuaternară și Pliocenă. Cuaternarul este reprezentat prin depozite aluviale, deluviale și proluviale. Depozitele aluviale apar în lunca pârâului Cușmed și prezintă o stratificare în cadrul căreia la suprafață, pe grosimi de 2,5 - 4,0 m, se află un strat continuu de
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
Dealurile Roandolei, Podișul Vânători) se găsesc dealuri asimetrice, care adeseori se termină la partea superioară a interfluviilor cu suprafețe plane, cu înclinare ușoară longitudinală și transversală, spre axa rețelei de drenaj. Aceste particularități sunt rezultatul evoluției în special mio-pliocene și cuaternare, posterior exondării regiunii, precum și a modelării accentuate a reliefului favorizate de rocile sedimentare predominant miocene (gresii, marne, nisipuri, argile -la sud de râul Hârtibaciu) și pannoniene (nisipoase cu intercalații de argile - la nord de axa principală de drenaj, Hartibaciu). Alternanța
Podișul Hârtibaciului () [Corola-website/Science/316904_a_318233]
-
calcare negre triasic superioare și apoi o bandă de calcare masive aparținând triasicului mediu. În cuprinsul micului bazin depresionar de la Șuncuiuș, în sectorul care se află pe raza comunei Vadu Crișului, se întâlnesc pietrișuri și nisipuri de terasă, de vârstă cuaternară. Teritoriul se dispune pe diferite unități de relief: în lunca largă a Crișului, cu aspect de câmpie, pe dealurile cu caracter premontan de la poalele Munților Plopiș și Pădurea Craiului și în zona montană ce aparține de Pădurea Craiului. Datorită acestui
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
de . Caracteristica zonei Bărăganului este lipsa acută de precipitații în anumite sezoane ale anului, care conduce la un mare deficit de umezeală în sol. Localitatea se caracterizează din punct de vedere geomorfologic ca fiind amplasată conform hărții geologice pe formațiuni cuaternare, predominant fiind nisipul de dună, acoperite cu o pătură de loess cu o grosime de . Din punct de vedere al reliefului, orașul Pogoanele este situat în totalitate în zona de câmpie. Relieful zonei face parte din Câmpia Bărăganului, subunitatea Câmpul
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
sectoarele superioare și bicarbonatice sodice în sectoarele inferioare. Dintre substanțele biogene, azotiții și azotații apar ca urmare a descompunerii resturilor organice și se găsesc între 0-0,3 mg/l. Duritatea apei este cuprinsă între 8ș-16°C și se datorează rocilor cuaternare pe care se dezvoltă și de care este legată, în parte, mineralizarea. PH-ul este cuprins între 6,5 și 8, iar oxigenul dizolvat se găsește în concentrații cuprinse între 7-14 mg/l.
Valea Glavaciocului () [Corola-website/Science/302530_a_303859]
-
fag), Europei răsăritene (stepele cu graminee), cele mediteranene (castanul comestibil, liliacul sălbatic) elemente din ținuturie sub carpatice (coniferele - molidul în special) precum și elemente din ținuturile Peninsulei Balcanice, câteva specii de stejari, cerul, gârnița. Alte specii se păstrează din vremurile glaciației cuaternare (afinul, jepii), îndeosebi în zona Padeșdar și pe Cornet. În mod cu totul deosebit, în imediata apropiere a vârfului Padeș, în zona Nădrag - Rușchița, se întind mari suprafețe cu afine negre și roșii. Localitatea Nădrag se situează în zona forestieră
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]