KorAP: Find »[drukola/base=cubital & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 7 >

158 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702

spre interior. PIZIFORMUL Piziformul este un os mic care prezintă: - extremitate superioară; - extremitate inferioară; - față posterioară ce se articulează cu piramidalul; - față externă pe care se pune în evidență șanțul longitudinal ce corespunde arterei cubitale și ramului profund al nervului cubital; - față anterioară, convexă pe care se inseră mușchii adductor al degetului mic și cubitalul anterior; - față internă pe care se inseră ligamentul lateral intern al articulației pumnului. TRAPEZUL Fețele articulare ale trapezului sunt: - una superioară pentru osul scafoid; - una inferioară

ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER (2010) [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
față posterioară ce se articulează cu piramidalul; - față externă pe care se pune în evidență șanțul longitudinal ce corespunde arterei cubitale și ramului profund al nervului cubital; - față anterioară, convexă pe care se inseră mușchii adductor al degetului mic și cubitalul anterior; - față internă pe care se inseră ligamentul lateral intern al articulației pumnului. TRAPEZUL Fețele articulare ale trapezului sunt: - una superioară pentru osul scafoid; - una inferioară pentru primul metacarpian; - una internă pentru articularea în partea superioară cu trapezoidal și inferior

ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER (2010) [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
două fațete laterale pentru articularea cu metacarpienele vecine; - două fațete nearticulare, una palmară și una dorsală. Corpul metacarpienelor este sub forma de prismă triunghiulară cu: - față posterioară, dorsală ce vine în raport cu tendoanele extensorilor degetelor; - fețe laterale - externă, radială și internă, cubitală - în raport direct cu mușchii interosoși; - margini anterioară, internă, externă. Extremitatea inferioară are forma unui cap turtit în sens transversal fiind mai proeminentă anterior. Prin intermediul acesteia se realizează articularea cu prima falangă a fiecărui deget. Fiecare din cele 5 oase

ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER (2010) [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
se inseră terminal mușchiul al doilea radial extern. Al patrulea metacarpian nu prezintă apofiză stiloidă. Al cincilea metacarpian nu prezintă fațeta lateral internă. La nivelul extremității sale proximale se descrie apofiza stiloidă pe care se inseră tendonul inferior al mușchiului cubital posterior. FALANGELE Falangele intră în constituirea scheletului osos al fiecărui deget. Pentru police sunt două falange în timp ce celelalte patru degete prezintă fiecare câte trei. Denumirea falangelor se face pornind de la extremitatea metacarpului spre vârful degetelor: falangă (F1), falangină (F2) și

ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER (2010) [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
nivelul epicondilul medial. Inserția terminală este pe retinaculul flexorilor - superficial: mușchiul flexor superficial al degetelor; - nervul median, în partea distală. Este dată de nervul median. Acțiunea este de slab flexor al mâini față de antebraț. MUȘCHIUL FLEXOR ULNAR AL CARPULUI (MUȘCHIUL CUBITAL ANTERIOR) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - pentru capul humeral: la nivelul epicondilului medial, - pentru capul ulnar: pe marginea medială a olecranului și la nivelul a 2/3 superioare ale marginii posterioare a cubitusului. Cele două capete sunt unite

ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER (2010) [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
extensor al degetelor. - profunde ca și ale mușchiului extensor al degetelor; - este acoperit parțial în porțiunea laterală de către extensorul ulnar al carpului. Provine nervul radial. Acțiunea: 1. extensor al auricularului, 2. slab extensor al mâinii. MUȘCHIUL EXTENSOR ULNAR AL CARPULUI (CUBITALUL POSTERIOR) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - epicondilul lateral: capul humeral, - marginea posterioară a cubitusului: capul ulnar și fascia antebrahială La nivelul extremității proximale a metacarpianului V. - cu pielea - cu straturile musculare profunde Din ramura profundă a nervului radial

ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER (2010) [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360

influențează în mod nefavorabil prehensiunea. Este cunoscut faptul că extensorii pumnului acționează sinergic cu flexorii degetelor, iar flexorii pumnului sunt sinergici cu extensorii degetelor (Leroy et al., 2003). La nivelul pumnului, mișcările pot fi de flexie-extensie, abducție-adducție (înclinare radială și cubitală) și circumducție. La nivelul mâinii, mișcările pot fi de flexie și extensie a fiecărei falange, precum și de abducție și adducție a degetelor 2-5. Policele are cea mai mare libertate de mișcare. Pumnul Mobilizarea pasivă a pumnului υ Pacientul: în decubit

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
CP pe treimea distală a antebrațului. Acțiunea: flexia pumnului. Fig. IX.37 a, b Φ INDICAȚII METODICE: dacă se urmărește tonifierea marelui palmar, rezistența se aplică la baza metacarpianului al doilea, caz în care mâna pacientului este împinsă în deviație cubitală și în ușoară extensie. Aceste acțiuni se motivează prin faptul că palmarul mare este flexor și abductor al mâinii pe antebraț, în timp ce cubitalul anterior este flexor și adductor al mâinii pe antebraț. Extensia pasivă a pumnului υ Pacientul: așezat, antebrațul

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
rezistența se aplică la baza metacarpianului al doilea, caz în care mâna pacientului este împinsă în deviație cubitală și în ușoară extensie. Aceste acțiuni se motivează prin faptul că palmarul mare este flexor și abductor al mâinii pe antebraț, în timp ce cubitalul anterior este flexor și adductor al mâinii pe antebraț. Extensia pasivă a pumnului υ Pacientul: așezat, antebrațul în pronație, sprijinit pe suprafața mesei, mâna în flexie, în afara planului mesei. ω KT este plasat lateral, P pe fața dorsală a metacarpo-falangienilor

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
pe fața dorsală a metacarpo-falangienilor, CP pe treimea distală a antebrațului. Acțiunea: extensia mâinii. Fig. IX.38 a, b Φ INDICAȚII METODICE: se poate acționa selectiv pe fața dorsală a metacarpianului 2 și 3 în sensul de flexie și înclinare cubitală sau pe fața dorsală a metacarpianului 5, în sensul flexiei și înclinației radiale pentru tonifierea cubitalului posterior. Adducția pasivă a pumnului υ Pacientul: așezat, antebrațul în pronație, palma pe suprafața mesei. ω KT este în lateral, P pe fața dorsală

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
38 a, b Φ INDICAȚII METODICE: se poate acționa selectiv pe fața dorsală a metacarpianului 2 și 3 în sensul de flexie și înclinare cubitală sau pe fața dorsală a metacarpianului 5, în sensul flexiei și înclinației radiale pentru tonifierea cubitalului posterior. Adducția pasivă a pumnului υ Pacientul: așezat, antebrațul în pronație, palma pe suprafața mesei. ω KT este în lateral, P pe fața dorsală a metacarpo-falangienilor, cu ultimele falange de la degetele 2-5 cuprinde auricularul și metacarpianul de partea cubitală, iar

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
tonifierea cubitalului posterior. Adducția pasivă a pumnului υ Pacientul: așezat, antebrațul în pronație, palma pe suprafața mesei. ω KT este în lateral, P pe fața dorsală a metacarpo-falangienilor, cu ultimele falange de la degetele 2-5 cuprinde auricularul și metacarpianul de partea cubitală, iar policele pe eminența tenară a pacientului, CP pe treimea distală a antebrațului. Acțiunea: înclinarea cubitală a mâinii. Fig. IX.39 a, b ATENȚIE! Suprafața mesei trebuie să fie netedă și lucioasă, pentru a permite alunecarea mâinii. Abducția pasivă a

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
mesei. ω KT este în lateral, P pe fața dorsală a metacarpo-falangienilor, cu ultimele falange de la degetele 2-5 cuprinde auricularul și metacarpianul de partea cubitală, iar policele pe eminența tenară a pacientului, CP pe treimea distală a antebrațului. Acțiunea: înclinarea cubitală a mâinii. Fig. IX.39 a, b ATENȚIE! Suprafața mesei trebuie să fie netedă și lucioasă, pentru a permite alunecarea mâinii. Abducția pasivă a pumnului υ Pacientul: aceeași poziție ca la adducție. ω KT este plasat lateral, P pe fața

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
a, b Φ INDICAȚII METODICE: se începe acțiunea la nivelul metacarpianului 1 și a primei falange; după un număr de repetări se aplică la nivelul falangelor 1 și 2. υ Pacientul: așezat, antebrațul și mâna sprijinite pe masă cu marginea cubitală, policele în abducție palmară. ω KT este plasat în față, P pe fața laterală a policelui, CP pe fața palmară a mâinii. Acțiunea: adducția policelui. Φ INDICAȚII METODICE: la început priza se aplică pe primul metacarpian și prima falangă, apoi

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
sunt cazuri „unicat”, rezolvarea lor fiind, cu totul excepțional, și cu participare kinetoterapeutică. În trisomia 21 (boala Down), copilul prezintă o mână scurtă (cu degetele în trident), moale și lată. • În aberațiile cromozomiale (cromozomul 18 suplimentar), mâna prezintă indexul înclinat cubital prin încrucișarea mediusului, iar celelalte degete în flexie. • Malformațiile congenitale se pot manifesta prin lipsa unor segmente de membru sau a membrului în întregime, sau prin scurtarea lor congenitală. La nivelul membrului superior, sub raport anatomopatologic, malformațiile aparatului locomotor se

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
sau afecțiuni neuromusculare, mâna poate prezenta o diversitate de forme de prezentare: • „Mâna căzândă”, cu degetele în ușoară flexie, este urmarea unei paralizii de radial. • „Mâna indicatoare”, cu policele și indexul în extensie, este rezultatul unei paralizii de median. • „Grifa cubitală” constă în hiperextensia falangelor proximale și flectarea falangelor mijlocii și distale, în special la nivelul degetelor 4-5. Afecțiunea se datorează paraliziei mușchilor interosoși și lombricali inervați de cubital. • „Mâna simiană” este urmarea paraliziei medianului și cubitalului. • „Mâna ca o gheară

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
policele și indexul în extensie, este rezultatul unei paralizii de median. • „Grifa cubitală” constă în hiperextensia falangelor proximale și flectarea falangelor mijlocii și distale, în special la nivelul degetelor 4-5. Afecțiunea se datorează paraliziei mușchilor interosoși și lombricali inervați de cubital. • „Mâna simiană” este urmarea paraliziei medianului și cubitalului. • „Mâna ca o gheară” prezintă trei tipuri clinice: 1. „mâna de obstetrician”, în care indexul este ușor flectat și înclinat lateral, la fel și medianul; 2. „mâna strânsă”, cu degetele flectate în

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
paralizii de median. • „Grifa cubitală” constă în hiperextensia falangelor proximale și flectarea falangelor mijlocii și distale, în special la nivelul degetelor 4-5. Afecțiunea se datorează paraliziei mușchilor interosoși și lombricali inervați de cubital. • „Mâna simiană” este urmarea paraliziei medianului și cubitalului. • „Mâna ca o gheară” prezintă trei tipuri clinice: 1. „mâna de obstetrician”, în care indexul este ușor flectat și înclinat lateral, la fel și medianul; 2. „mâna strânsă”, cu degetele flectate în palmă; extensia nu poate fi efetuată; 3. „mâna

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
în palmă; extensia nu poate fi efetuată; 3. „mâna în atitudine bizară”, cu podul palmei adâncit în medianul flectat, fără posibilitate de mișcare. Mâna reumatică Cele mai frecvente diformități de natură reumatică sunt: - diformitatea cu degetele 2-5 deviate de partea cubitală, ca urmare a distensiei și retracțiilor ligamentelor colaterale. Aceeași diformitate se întâlnește și la nivelul policelui, prin relaxarea scurtului extensor și alunecarea cubitală a lungului extensor; - diformitatea în „gât de lebădă”, constând din flexia metacarpofalangienei și extensia interfalangienei proximale; - diformitatea

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
Mâna reumatică Cele mai frecvente diformități de natură reumatică sunt: - diformitatea cu degetele 2-5 deviate de partea cubitală, ca urmare a distensiei și retracțiilor ligamentelor colaterale. Aceeași diformitate se întâlnește și la nivelul policelui, prin relaxarea scurtului extensor și alunecarea cubitală a lungului extensor; - diformitatea în „gât de lebădă”, constând din flexia metacarpofalangienei și extensia interfalangienei proximale; - diformitatea deget „în ciocan”, datorată alungirii tendonului extensor; - boala Dupuytren realizează o flexie ireductibilă a degetelor. Se datorează unor cicatrice retractile palmare, interesând aproape

[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469

și modificări ale aspectului mâinii: degetul auricular scurt și cu alte anomalii, aspect strangulat la mijlocul degetelor (falangina fiind mai puțin groasă decât normal), eminența hipotenară în formă de pungă (capătul ei proximal urcă mai sus decât al celei tenare), marginea cubitală a mâinii este rectilinie și în prelungirea exacta a auricularului, cele două linii orizontale din palmă sunt confundate în una singură, modificări ale aspectului general, ale plasticii, tonusului și transpirației mâinii, fie într-un sens, fie în celălalt, astfel încât rezultă

Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

descrie șanțul condilo-trohleean, mai evident anterior; -epicondilul humeral (epycondilis lateralis) reprezentat de tuberozitatea externă a humerusului pe care se inseră mușchii epicondilieni: al doilea radial extern, scurtul supinator, extensor comun al deaetelor de la doi la cinci, extensor propriu al auricularului, cubitalul posterior, anconeul; -epitrohleea humerală (epycondilis medialis) este tuberozitatea internă a humerusului pe care se inseră mușchii epitrohleeni: rotundul pronator, marele palmar, micul palmar, cubitalul anterior, flexorul comun superficial al deaetelor de la doi la cinci și inconstant flexorul comun profund al

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
radial extern, scurtul supinator, extensor comun al deaetelor de la doi la cinci, extensor propriu al auricularului, cubitalul posterior, anconeul; -epitrohleea humerală (epycondilis medialis) este tuberozitatea internă a humerusului pe care se inseră mușchii epitrohleeni: rotundul pronator, marele palmar, micul palmar, cubitalul anterior, flexorul comun superficial al deaetelor de la doi la cinci și inconstant flexorul comun profund al deaetelor. Vascularizatia humerusului este realizată de artera brahială. Inervatia humerusului provine din nervul musculocutanat (3, 10, 11, 18, 20). CUBITUSUL (ULNA) Cubitusul este un

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
6. Apofiza stiloidă medială - fața posterioră (facies posterior) prezintă (Fiaura 32): - superior suprafață trinahiulară ruaoasă pentru inserția mușchiului anconeu; - sub această suprafață se observă creasta lonaitudinală care împarte zona în două: una situată deasupra, pe care se realizează inserția mușchiului cubital - posterior și una externă, subîmpărțită în mai multe zone ce corespund mușchilor: scurt supinator, luna abductor al policelui, scurt extensor al policelui, luna extensor al policelui, extensor propriu al indexului; -fața internă proeminentă în porțiunea superioară unde se aăsește mușchiul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
comun profund al deaetelor de la doi la cinci și pătrat pronator; -pe marainea posterioară (marao posterior) în 4/5 superioară se inseră mușchiul flexor profund al deaetelor de la doi la cinci și pătrat pronator, iar în 1/3 mijlocii mușchiul cubital posterior. Extremitatea inferioară prezintă: -capul cubitusului (caput ulnae) care se va articula extern cu mica cavitate siamoidiană a osului radius și inferior cu osul piramidal; -apofiza stiloidă cubitală (processus styloideus) situată intern și posterior față de capul cubital; pe această apofiză

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]