180 matches
-
care a dus groaznica realitate socială și politică a zilei. Critica este proiectată pe un fundal eshatologic, prin folosirea unor citate biblice: „Că vor fi oameni iubitori de sine, iubitori de argint, lăudăroși, trufași, hulitori, neascultători de părinți, nemulțumitori, fără cucernicie, lipsiți de dragoste, neînduplecați, clevetitori, neînfrânați, cruzi, neiubitori de bine, vânzători, necuviincioși, îngâmfați, iubitori de desfătări mai mult decât iubitori de Dumnezeu” . Ca și atunci, oamenii sunt „creștini numai cu numele, nu și cu faptele”, deoarece s-au lăsat subjugați
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
își are rădăcinile în egală măsură și în cealaltă tradiție, a catolicismului intransigent. Intransigența Catolicismul intransigent este o replică dată liberalismului. Avîndu-și rădăcinile în tradiționalism, el își extrage vitalitatea din trezirea spiritului religios de la începutul secolului al XIX-lea: fervoarea cucerniciei populare, amploarea pelerinajelor, înflorirea ordinelor și a congregațiilor religioase, înmulțirea acțiunilor care implicau un militantism laic foarte dezvoltat în unele regiuni unde se putea vorbi de creștinătate. Acesta se bazează, de asemenea, pe evoluția liberalismului care tindea să se înăsprească
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
o curiozitate copilărească (secolul al XIX-lea). În legătură cu educația și instrucția, stereotipurile pun în evidență ignoranța: trăiesc mai mult după legea firii decât după religie (secolul al XVI-lea); aveau preoți ignoranți (secolul al XVII-lea); cu puțină pietate și cucernicie, făcându-și pe tăcute multe cruci și ținând post, inculți, nu se preocupă de învățăturile divine (secolul al XVIII-lea); lipsa sentimentului religios ce ține de chiar esența ortodoxiei. Lipsa de experiență în organizarea instituțiilor, adică în organizarea culturii, apare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
celor fără pământ, pentru noi așezări, era păstrător al tradiției, om al acțiunii pentru dreptate și libertate. Uneori se interioriza și reflecta asupra vieții, sensului existenței raporturilor om-istorie, om-divinitate și se exterioriza în privința comuniunii cu natura, credința în obiceiuri străvechi, cucernicia față de divinitate. La vânătoare căuta bourul cel alb (un animal fabulos) și un schivnic retras într-o peșteră. În opera lui Sadoveanu, Ceahlăul este "Muntele cel Mare", iar peștera este toposul tainicului, locul unde se putea medita. La Sărbătoarea hramului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
vremea judecății glume, râsuri sau alte vorbe, nici să nu cuteze să bea tutun“. La rândul lor împricinații continuă să se certe și chiar să se bată în fața soborului și a Prea Sfinției Sale Mitropolitul. Legea le cere să fie „cu cucernicie și supunere“, „să stea în picere, când se judecă, și făr de îșlic“, dar pârâții nu numai că îi înjură pe membrii soborului, ci chiar îi acuză în plină adunare că sunt corupți și că s-au vândut celui care
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
afectat în plin dragostea din familie și în mare măsură se îndreptățesc cuvintele Sfântului Apostol Pavel care zice: „vor veni vremuri grele; că vor fi oameni iubitori de sine, iubitori de arginți, lăudăroși, trufași, hulitori, neascultători de părinți, nemulțumitori, fără cucernicie, lipsiți de dragoste, neînduplecați, clevetitori, neînfrânați, cruzi, neiubitori de bine, trădători, necuviincioși, îngâmfați, iubitori de desfătări mai mult decât iubitori de Dumnezeu” (II Timotei 3, 1-4). în unele familii există dorința unui părinte de a domina, dorință care distruge adevărata
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
dumneata, stolnice Constantine, împreună cu toate zapisele privitoare la averea părintească. Mărturisim și domniile noastre că așa a fost, întrucât am fost de față ca ispravnic la alcătuirea testamentului. Sfinția sa are scrisorile înalt preasfințiților patriarhi, care vorbesc despre sănătatea minții și cucernicia răposatei. Este drept să se facă împărțeala averii după dorința părinților și să se statornicească pacea între urmași? — Este drept. Să trăiești, măria ta. Domnul întinse brațul cu scrisoarea ieromonahului Ștefan spre locul unde sta Constantin Cantacuzino; acesta, evident înciudat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-se peste puțin, au plinit ani mulți, că plăcut era Domnului sufletul lui». Au stătut cu bună mulțămită la Dumnezeu și sufletul acestei cinstite cocoane, pentru multa ei credință, pentru bunătățile ei cele creștinești, pentru curățenia cea fără de asemănare, pentru cucernicia cea mare la cele dumnezeiești. Drept aceea s-au sfârșit peste puțin, pentru ca să câștige rodurile lucrurilor ei, celor plăcute lui Dumnezeu, sau să zic mai bine, s-au sfârșit peste puțin, pentru ca să câștige zilele ei și să-și facă viața
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
174, maghistratul translator al Brașovului, 1831, și care constituie mai mult o Rugăciune la vreme de nevoie și strâmtoare, mai vârtos asupra boalei de la răsărit 175. Avem aici de-a face cu scrisul avântat al unui moralist, profund pătruns de cucernicia creștină, care veștejește păcatele contemporanilor săi și socotește holera ca pe o cumplită, dar cuvenită pedeapsă abătută de divinitate asupra oamenilor, pentru fărădelegile lor. Deși versurile sunt destul de primitive, iar rima în suferință, totuși Rugăciunea vibrează de sentimente puternice, iar
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ei pe Marele Preot pentru a da porunci poporului atlant. Bătrânul își striga rugăciunea cu un dezgust abia acoperit, oprirea în templu fiindu-i un ghimpe în talpa grăbită. Firește că nimeni nu văzu la el altceva decât liniștita lui cucernicie, aprinsă doar de dorința de a le cere zeilor îndurare. Nimeni, afară de cei cinci nu putea bănui dedesubturile rugăciunii. Când Marele Preot ieși din arcada porții palatului regesc, mulțimile de pe ulițe se clătinară pe rând ca lanul aplecat de valul
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
să-ți amintesc că în anul 341, patriarhul creștin Theofil, în dragostea lui de Dumnezeu, a pus să se ardă pe rug toate cărțile, cum zicea el, păgâne, adică tot ce mai rămăsese din marea bibliotecă. Gîndește-te ce au făcut cucernicii spanioli cu civilizația mayașă, incașă, aztecă și quiche! Și cum să mă mir, de vreme ce sfântul Ioan teologul, care era încă prea civilizat față de sfânta inchiziție, a socotit că o carte indescifrabilă este o carte comestibilă. Căci când i-a zis
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
patriotismului civic pre-naționalist fundamentat pe o robustă morală creștină. Axele definitorii ale acestui patriotism civic pre-naționalist au fost postulate încă din Regulamentul școlilor din Țara Românească, adoptat în 1832, care solicita la modul imperativ învățătorilor să inculce în spiritul copiilor "cucernicia către cele sfinte, respectul către pravile și stăpânire, iubirea de bună rânduială și dragostea către patrie". Iar în Moldova, într-un document emis în același an, scopul educației a fost trasat de autoritățile statale ca rezidând în modelarea de "creștini
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
civice (plătirea taxelor, respectarea moravurilor publice, îndeplinirea datoriilor creștine și mai ales prin "supunerea față de stăpânire"). Într-un climat saturat de religiozitate și de morala creștină, în care datoria profesorilor trasată de autoritățile statale era de a "a insufla școlarilor cucernicie către cele sfinte, respectul către pravilă și stăpânire" (Manolache și Pârnuță, 1993, p. 79), suflul naționalist nu și-a făcut loc. Acesta presupunea o ideologie revoluționară care perturba ordinea statală încetățenită, motiv pentru care autoritățile publice au manifestat precauție și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
asumându-și din ce în mai multe responsabilități educaționale, a transformat școala într-un politicum, i.e., un instrument politic pus în slujba statului. Modificând conținutul literaturii didactice de până atunci, care era aproape în exclusivitate religioasă, autoritățile statale au păstrat cucernicia față de cele sfinte, dar au direcționat-o și înspre puterea temporală. În contextul articulării unei "pedagogii a supunerii" față de stăpânire, autoritățile statale au promovat prin medium-ul literaturii didactice un patriotism civic definit ca obediență civilă față de ordinea prestabilită. Cetățeanul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
genunchi (p. 56). Amorul pentru Patrie are deci un caracter epifanic iubirea evlavioasă a țării se traduce într-un patriotism revelator. Iar cel căruia i s-a revelat Patria nu poate decât să cadă în extaz, cuprins fiind de o cucernicie febrilă. Educația sentimentală a româncelor trebuie, de asemenea, redirecționată înspre amorul de patrie. Într-o culegere didactică de Lectura morala și istorica pentru usulu Scóleloru de Fete destinată claselor a II-a și a III-a, iubirea de patrie este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sit] în Gita nu vrea s] fac] din „Bun]voinț]” determinantul acțiunilor morale, ci s] conserve baza cultural] brahman] (idealul care poate fi înf]ptuit), integrand ameninț]toarea etic] asocial] a renunț]rii ascetice și combinând, în plus, influența unei cucernicii native cu orientarea să teist]. Etică din Gita este atat moral], cât și material]: fiecare trebuie s] își îdeplineasc] datoria în funcție de „natură” fiec]ruia; ins] aceast] datorie este determinat] prin virtutea poziției individului în cadrul social, adic] datorit] clasei c]reia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în împărăția cerurilor.” (Matei 18, 2) Plecând de la exemplul lui Iisus, Sfântul Ioan Gură de Aur subliniază virtuțile sufletului tânăr: „Copilul este lipsit de invidie, mândrie și laudă, având cea mai înaltă virtute, o aleasă sinceritate și deplină smerenie și cucernicie” Sufletul copilului nu este tulburat de patimi. El urmează sfaturile mamei pe care le prețuiește mai mult decât întrega lume. Copilul își privește mama ca pe cea mai împodobită regină și nu-i cere decât aceeași iubire, măsura iubirii sale
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
directe a Sfintei Scripturi, în afară de orice interpretare tradițională, călăuzit numai de Sfântul Duh". În schimb, tradiția catolică consideră că unica modalitate de manifestare a Sfântului Duh se realizează prin Biserică. În plus, se poate accede la Dumnezeu prin "evlavie și cucernicie (rugăciune, post, umilință și fapte bune), săvârșite în Biserică, adică în comunitatea viilor și morților mărturisitori ai aceleiași credințe, la fel rugători, săvârșind aceeași jertfă și ascultând de aceeași autoritate, pe temeiul tradiției apostolice necurmate, universale și neschimbate, care a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
alt exemplu edificator: activitatea autocratului creștin și mare cărturar sau a constructorului de biserici sau de mănăstiri constă în gesturi edilitare, de finanțare, de tipărire de carte etc., întărită fiind prin ceremonialuri religioase și prin respectarea ritualurilor comunității (modelul de cucernicie). La întâlnirea cu dogma religioasă, se formează modelele sacre, ale apologetului, ecumenului, ascetului, clericului sau monahului (pentru codul cultural), modelul sfinților eliberatori sau al sfinților martiri (pentru codul eroicului). Acestora li se opun, într-un modul al negării, anti-modelul creștinului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
toate lucrurile în Hristos"16. Dacă n-o putem prevedea, în schimb putem grăbi Venirea Domnului împlinind poruncile sale: " Deci dacă toate acestea se vor desființa, cât de mult vi se cuvine vouă să umblați întru viața sfântă și în cucernicie, așteptând și grăbind [s.n.] venirea Domnului (Petru, II, 3, 11-12). 5.2. "Profeții" postmoderne cu privire la sfârșitul istoriei Postmodernismul este un alt gen de final, care postulează moartea marilor narațiuni, a oricărei credințe în Adevăr, Istorie, Progres, Rațiune. Cum spune chiar
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
români, aici e Rădăuți, aici! în centrul duminicii adînc despicat abuzurile săptămînii la trecerea gărzii călare, parc și stradă, orășeni cu sacoșa la cumpărături, în oarecare altitudine, statuia ecvestră a întemeietorului Bogdan I dilatată alb, cerbicia calului, sentimente amestecate în cucernicie, vagoanele trecîndu-i bisericii vechii episcopii pe sub streașină, fără gard, petic de gazon pînă la piatra ei, propria proiecție pe vechiul regim, continuitatea în zid mai veche decît politica Moldovei medievale, transportul funcție urbană, embriologie urbană la Rădăuți, reușita operației se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
patriotismului civic pre-naționalist fundamentat pe o robustă morală creștină. Axele definitorii ale acestui patriotism civic pre-naționalist au fost postulate încă din Regulamentul școlilor din Țara Românească, adoptat în 1832, care solicita la modul imperativ învățătorilor să inculce în spiritul copiilor "cucernicia către cele sfinte, respectul către pravile și stăpânire, iubirea de bună rânduială și dragostea către patrie". Iar în Moldova, într-un document emis în același an, scopul educației a fost trasat de autoritățile statale ca rezidând în modelarea de "creștini
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
civice (plătirea taxelor, respectarea moravurilor publice, îndeplinirea datoriilor creștine și mai ales prin "supunerea față de stăpânire"). Într-un climat saturat de religiozitate și de morala creștină, în care datoria profesorilor trasată de autoritățile statale era de a "a insufla școlarilor cucernicie către cele sfinte, respectul către pravilă și stăpânire" (Manolache și Pârnuță, 1993, p. 79), suflul naționalist nu și-a făcut loc. Acesta presupunea o ideologie revoluționară care perturba ordinea statală încetățenită, motiv pentru care autoritățile publice au manifestat precauție și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
asumându-și din ce în mai multe responsabilități educaționale, a transformat școala într-un politicum, i.e., un instrument politic pus în slujba statului. Modificând conținutul literaturii didactice de până atunci, care era aproape în exclusivitate religioasă, autoritățile statale au păstrat cucernicia față de cele sfinte, dar au direcționat-o și înspre puterea temporală. În contextul articulării unei "pedagogii a supunerii" față de stăpânire, autoritățile statale au promovat prin medium-ul literaturii didactice un patriotism civic definit ca obediență civilă față de ordinea prestabilită. Cetățeanul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
genunchi (p. 56). Amorul pentru Patrie are deci un caracter epifanic - iubirea evlavioasă a țării se traduce într-un patriotism revelator. Iar cel căruia i s-a revelat Patria nu poate decât să cadă în extaz, cuprins fiind de o cucernicie febrilă. Educația sentimentală a româncelor trebuie, de asemenea, redirecționată înspre amorul de patrie. Într-o culegere didactică de Lectura morala și istorica pentru usulu Scóleloru de Fete destinată claselor a II-a și a III-a, iubirea de patrie este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]