110 matches
-
unei serii care se deschide cu Gala Galaction, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu și continuă prin Cezar Petrescu, Mircea Eliade, V. Voiculescu până la Ștefan Bănulescu sau Laurențiu Fulga. Latura „realistă” a prozei eminesciene, cu texte de „observație socială” precum La curtea cuconului Vasile Creangă, ar duce pe de altă parte la proza sămănătoristă. SCRIERI: Camil Petrescu sau Patosul lucidității, Craiova, 1975; Zaharia Stancu sau Interogația nesfârșită, Craiova, 1977; Poeți neoromantici, Craiova, 1985; Proza românească și vocația originalității, Craiova,1988; Hermeneutica literară românească
GHIDIRMIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]
-
lăsa un bilet laconic fetei pe care n-o atinsese niciodată. Lirismul aspru, misterul moral pe care le observa Henri Zalis la Ramuz, sînt deopotrivă atribute ale personajelor lui Sadoveanu. Înfrînți fiind, cei doi eroi își găsesc alinarea în natură: cuconul Bogdănut consolîndu-se cu amintirea sărutului domnesc la schitul Pîrcălabului, Farinet aruncînd în aer grota care îl adăpostește pînă în ultima clipă. Aici doi scriitori se despart cu adevarat. Charles Ferdinand Ramuz, Farinet sau banii falși, traducere de Barbu Cioculescu, Ed.
Clasicii între ei sau Ramuz si Ruxandra by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17658_a_18983]
-
locale îl întâmpină cu ostilitate, sătenii sunt suspicioși și copiii fug de el. Nemaivând nici casă și nici pământ, Manlache se învoiește să intre în slujba boierului pentru a-și primi înapoi bucata de teren. El are grijă de caii cuconului Leon, prinzându-i și apoi lăsându-i liberi pe cei doi găzari care, într-o noapte furtunoasă, intraseră în grajd cu intenții necinstite. Temându-se de insistența jandarmului Ion (Gheorghe Dinică), țăranca Ruxandra (Ioana Pavelescu), fiica fostului răsculat Vasile Țigău
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
acea seară, spune N.C. Ciacârz-Cuș, în spațiosul cabinet al lui A.V.Vârlan a avut loc o adunare a basarabenilor (...) și bătrânul A. Cotruță pe toți îi uimea prin conversațiile lui interesante, prin vioiciunea lui spirituală și claritatea ideilor sale. Cuconul Cotruță suferea mult din cauză că liceenii și studenții basarabeni cunoșteau bine istoria Greciei, Romei, Egiptului, Iudeei, Rusi-ei (...) iar despre gloria vechii Moldove - absolut nimic. Căci în manualele școlare de pe vremea ceea despre acest trecut înadins nu se vorbea nimic”. "Alexandru Matei
Alexandru Cotruță () [Corola-website/Science/318714_a_320043]
-
undița în apropiere de podul de fier de pe râul Prut, în compania lui moș Pilescu (căpitan pensionar din Iași), prilej de contemplare a frumuseții naturii și de visare la prinderea „împăratului peștilor”; două vizite efectuate în anii 1923-1924 la conacul cuconului Costache Lăbușcă din Comana, continuate cu pescuirea de crapi cu năvodul în bălțile Prutului și terminate cu ospețe îmbelșugate; o întâmplare fantastică de fermecare a unui șarpe acvatic la care a asistat Ioan Alexandru Brătescu-Voinești (membru al Academiei Române, dar și
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
-i permanent pe boierii tineri care și-au uitat originile, s-au îndepărtat de obiceiurile propriei țări și petreceau mai mult timp în străinătate decât la moșiile lor: "„Toate ca toatele, dar mare luptă aveau unii dintre boierii tineri cu cuconul Alecu Forăscu, care, una-două, îi tolocănea, mustrându-i: ba că nu vorbesc drept românește, cum vorbeau părinții lor, ci au corchezit graiul strămoșesc, de nu-i mai înțelege nimene; ba că „umblați cu șurubele, să ne trageți butucul”; ba că
Alecu Botez-Forăscu () [Corola-website/Science/335327_a_336656]
-
narativ mai precis conturat, schimbând orientarea textului de la o rememorare a trecutului său pescăresc la definirea opțiunilor politice ale unui adolescent sub influența unor întâmplări trăite de câțiva răzvrătiți împotriva ordinii sociale capitaliste. Unele personaje conțin asemănări cu rudele sale: cuconul Alecu Sadoveanu (tatăl scriitorului) devine inginerul Manole Dumitraș, intelectual luminat și cu convingeri socialiste; bădița Vasile (fratele Profirei Ursachi, mama scriitorului) este numit în roman uncheșul Haralambie; cucoana Leona (prima soție a cuconului Alecu) își transmite caracterul țâțacăi Leona, care
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
Unele personaje conțin asemănări cu rudele sale: cuconul Alecu Sadoveanu (tatăl scriitorului) devine inginerul Manole Dumitraș, intelectual luminat și cu convingeri socialiste; bădița Vasile (fratele Profirei Ursachi, mama scriitorului) este numit în roman uncheșul Haralambie; cucoana Leona (prima soție a cuconului Alecu) își transmite caracterul țâțacăi Leona, care mai preia mofturi și fumuri ale unor surori ale tatălui său, întrezărite în copilărie de viitorul scriitor; apriga și inimoasa bunică din Verșeni a împrumutat multe elemente din firea ei dădacei Anghelina, precum
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
boierești din Moldova. Tatăl său a fost Vasile Dubău iar mama Nastasia, fiica boierului Irimia Murguleț. S-a născut în jurul anului 1630, fiind menționat documentar într-un act din 24 septembrie 1638, când nașul său, Toader Șoldan, dăruia finilor săi, „"cuconilor lui Vasile Dubău"”, partea lui de moșie din satul Vartici. Tudosie Dubău s-a căsătorit cu "Măricuța", care era rudă cu familia hatmanului Vascan (Vasile) Orăș. Au avut împreună trei copii: "Dumitrașcu", "Vasile " și "Catrina". Catrina se va căsători cu
Tudosie Dubău () [Corola-website/Science/332634_a_333963]
-
ale lui Tiberiu Voișel de a împușca un iepure după ce se lăudase anterior că nu ratează nici un foc, în timp ce altele sunt duioase, în special cele referitoare la câinii de vânătoare (basset-ul Kiki al morarului Neculai Bițoban, bătrânul brac Tom al cuconului Nicu Fantazie sau tânărul și speriosul prepelicar Cezar al lui Sadoveanu). Scriitorul nu descrie însă doar propriile sale întâmplări, ci relatează și povestirile auzite de la alți vânători precum găsirea unor zimbri retrași în prăpastiile din munții Călimani și ezitarea unui
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]