156 matches
-
a lor coacere, ci tocma de la noiembrie pân la aprilie, pentru că peste iarnă să se învârtoșeze rășina de pe cucuruzi care, apoi, primăvara, la curățire, mai lesne se desface decât când se culeg cucuruzii îndată după a lor coacere. La strângerea cucuruzilor este mai bine a se întrebuința foarfeci mari sau, în lipsa acestora, pot sluji prăjini lungi, sau sămânța se poate căpăta prin scuturarea crengilor. Acii care doresc a-și cumpăra sămânță bună de crin să vor pute adresa la Viena, la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
dughenile de semințe, unde vor afla bune, sănătoase și proaspete semințe de Boemia sau Styria, însă este de însămnat ca sămânța să nu se aducă pe apă cu vase de vapor, ci mai bine pe uscat. Dacă s-ar strânge cucuruzii de crin de la Ceahlău, apoi sămânța, înainte de a se pune spre păstrare sau a se întrebuința, să se desfacă și să se scoată din cucuruzi. Scoaterea seminței din cucuruzi urmează mai bine prin căldura soarelui, în lunile april, mai și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe apă cu vase de vapor, ci mai bine pe uscat. Dacă s-ar strânge cucuruzii de crin de la Ceahlău, apoi sămânța, înainte de a se pune spre păstrare sau a se întrebuința, să se desfacă și să se scoată din cucuruzi. Scoaterea seminței din cucuruzi urmează mai bine prin căldura soarelui, în lunile april, mai și iunie; dar și într-o odaie bine încălzită lesne <i>ese sămânța cea bună; căci acea ce rămâne în cucuruzi nu este bună. Însă, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de vapor, ci mai bine pe uscat. Dacă s-ar strânge cucuruzii de crin de la Ceahlău, apoi sămânța, înainte de a se pune spre păstrare sau a se întrebuința, să se desfacă și să se scoată din cucuruzi. Scoaterea seminței din cucuruzi urmează mai bine prin căldura soarelui, în lunile april, mai și iunie; dar și într-o odaie bine încălzită lesne <i>ese sămânța cea bună; căci acea ce rămâne în cucuruzi nu este bună. Însă, pentru acest sfârșit, cucuruzii să
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și să se scoată din cucuruzi. Scoaterea seminței din cucuruzi urmează mai bine prin căldura soarelui, în lunile april, mai și iunie; dar și într-o odaie bine încălzită lesne <i>ese sămânța cea bună; căci acea ce rămâne în cucuruzi nu este bună. Însă, pentru acest sfârșit, cucuruzii să nu să usuce pre mult, fiind că atunce sămânța ar pierde a sa putere de încolțit. Sămânța aleasă se poate mai sigur păstra puindu-se în saci groși și rari țăsuți
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
din cucuruzi urmează mai bine prin căldura soarelui, în lunile april, mai și iunie; dar și într-o odaie bine încălzită lesne <i>ese sămânța cea bună; căci acea ce rămâne în cucuruzi nu este bună. Însă, pentru acest sfârșit, cucuruzii să nu să usuce pre mult, fiind că atunce sămânța ar pierde a sa putere de încolțit. Sămânța aleasă se poate mai sigur păstra puindu-se în saci groși și rari țăsuți și aninându-se la un loc deres, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Este un sat obișnuit din Ardeal, unde crumpenele se fac, însă cu multa trudă ca de fapt toate roadele câmpului. Se însămânțează grâu să-și facă tot omul o pită în casă, ovăz pentru caii care erau la mare preț, cucuruz sau păpușoi pentru hrana animalelor, însă și pentru mămăliga, ce se fierbea vârtoasă de se tăia cu ață tare. Mămăliga se făcea de cu seara să fie pregătită pentru dimineața, la masa rece, cu laptele cald, ce-l scoteau de la
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
cum cântau cu cetera, cum se veseleau și chiote și țipături, poate să fi fost vreun zmeu, că ea l-a văzut odată. O femeie și-a cumpărat un coșciug Înainte de moarte, ca să-l aibă, și l-a umplut cu cucuruz și l-a suit În pod să stea acolo și au venit ungurii, oamenii ascundeau de ei peste tot bucatele, și În gunoiul de la vaci și oriunde și s-au suit honvezii În pod la femeia aia și i-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
l-a suit În pod să stea acolo și au venit ungurii, oamenii ascundeau de ei peste tot bucatele, și În gunoiul de la vaci și oriunde și s-au suit honvezii În pod la femeia aia și i-au luat cucuruzul din coșciug și ea s-a spânzurat de ciudă. Și venea un zmeu mare pe un val de foc și se trântea de mormântul ei și bunica se uita cu spaimă la zmeul ăsta și așa l-a văzut ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
însă, rămânea aceeași. În timpul celor două ore care se scurgeau atât de repede, maestrul meu avea de povestit și multe alte lucruri despre scroafe, vieri, purcei de lapte și valorificarea lor. Că acasă la el râmătoarele erau hrănite cu porumb, „cucuruz“, că în patria lui se plantaseră păduri de stejar special pentru hrănirea porcilor, că ghinda făcea carnea țeapănă și nu prea grasă, dar că învelișul de slănină al porcului nu era de disprețuit, motiv pentru care slănina de pe burtă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
domnule. Mai citește și tu anatomie, mai vezi un film, roag-o pe-o membră să ți-o arate, trage o poză. Că te faci de rîs. Despre Radu Câmpeanu, altă ziaristă lasă mărturie, urme, ceva. „Eu trăgeam la sapă, la cucuruz, el trăgea ciubuc În prispa conacului.” Păcat că nu suflă o vorbă despre felul pervers În care viola tractoristele pe prispă și-i bătea cu cucuruzul pe culegătorii de bumbac. Și asta Încă de la vîrsta de cinci ani. Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Despre Radu Câmpeanu, altă ziaristă lasă mărturie, urme, ceva. „Eu trăgeam la sapă, la cucuruz, el trăgea ciubuc În prispa conacului.” Păcat că nu suflă o vorbă despre felul pervers În care viola tractoristele pe prispă și-i bătea cu cucuruzul pe culegătorii de bumbac. Și asta Încă de la vîrsta de cinci ani. Într-un interviu acordat României libere, Andrei Orheianu, de la Direcția Carte din Ministerul Culturii, răspunde-n doi timpi la Întrebarea care-au fost criteriile respectivului minister ca să patroneze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Da, ție îți place Goga, de ce m-ați dus de lângă boi, de ce m-ați dus de-acasă, deși ești la a treia generație care a părăsit boul, tot la coarnele lui te gândești, ca la o zeitate, boul Apis, și cucuruzul, în care n-ai intrat niciodată, hai, tată, pa, te sărut, eu am plecat", zise ea obidită, și se ridică și își îmbrățișă iar mama, parcă ostentativ, adică ea, mama, n-avea idei (și în general ce bine e să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mutătoarea -, candidați la pepeneria lingvistică dar neștiuți de „comisia electorală centrală“. Una peste alta, Îmi pare că mă aflu În fața unei inconsecvențe, limba literară când individualizând, când nedumerind. Dar și limba vie, un organism la urma-urmei, sunt convins, face asta: cucuruzul, care definește și porumbul și conul bradului; distanță de la cer la pământ, primul aflându-se În vârful evoluției vegetale, celălalt doar o parte a unei plante destul de primitive... Nedumerirea apare și mai departe, Între română și latină: nici o legătură nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ea arnică sau mal de oțet de mere. În caz de aprindere, copita se spală cu apă sărată și piatră vânătă amestecată cu ou. - Boală de gură. Gura vitei se freacă, până la sângerare cu sare măruntă, amestecată cu făină de cucuruz și piatră acră. - Boală la încheieturi. Se folosește sărătura de carne de porc ce se adună pe fundul vasului. - Brânca (Erizipelul). Se aplică foaie de brâncă (plantă erbacee din familia chenopodiaceelor, cu frunze rudimentare și flori verzui sau alburii dispuse
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
vindecă cu aburii fierturii de măselariță ori cu spânz, punânând un firicel din această buruiană în caria dintelui bolnav. Hreanul fiert în vin, mămăliga nesărată, ceaiul făcut din scoarță de stejar amestecat cu piatră acră, zeama de cimbru, ceaiul de cucuruz de brad, ținute câtăva vreme în gură, încă alină durerea de măsele. Cândva de mult, durerea de măsele se lecuia trăgând din pipă veche cu țeavă nouă, fum de sâmburi de măsline pisați mărunt. Durerea de foale. Zeama extrasă din
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
verde de la câteva nuci, o fierb până ce se capătă o zeamă groasă care se strecoară prin sită și din care dau mieilor cu lingurița 5-6 zile de-a rândul. Guturaiul. Bolnavul se afumă cu oțet de poame, cu făină de cucuruz și cu o obială uzată. Încuietură (constipație). Se pun într-o tigaie două linguri de sare și una de miere și se lasă să se prăjească la foc până se învârtoșează. Această compoziție se introduce caldă în șezutul bolnavului. Un
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mușcătura între două lespezi de piatră, după ce s-a presărat pe ea soc pisat. Nedormire (insomnie). Se bea înainte de culcare o ceașcă cu apă în care s-au muiat flori sau capsule de mac roșu. Obrinteală. Se smintește făină de cucuruz în apă rece, iar terciul obținut se aplică pe locul inflamat. Se leagă cu lână neagră nespălată. Vara, cînd dă frunza de curechi, se poate întrebuința și aceasta. Oftică. Hrean amestecat cu miere de stup se unge pe pâine și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în untură, ceaiul de nalbă, coada șoricelului culeasă înainte de Sfântul Gheorghe fiartă înăbușit cu untură de vită, băută de trei ori pe zi, încă pot învinge oftica. Opăreală. Se unge locul cu zeamă de foaie de arin cu făină de cucuruz. Oprirea udului (zăpreala). Se întrebuințează ca fiind cele mai eficiente diuretice, fiertura de pătrunjel și chimen. De asemenea de rădăcina grâului și de coajă de mesteacăn. Ceapa fiartă se leagă pe pântece. Se bea ridiche fiartă cu vin sau rădăcină
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
De asemenea de rădăcina grâului și de coajă de mesteacăn. Ceapa fiartă se leagă pe pântece. Se bea ridiche fiartă cu vin sau rădăcină de spânz, 7 - 10 fire, plămădită în rachiu. Se mai vindecă zăpreala cu ceai de mătasea cucuruzului, sau se mai poate bea substanța unsuroasă amestecată cu sânge, adunată pe fundul vasului în care a stat carnea sărată. Păducel. La degetele de la picioare, acolo unde se simte mâncărimea, se pun felii de mere pădurețe coapte. Sau se spală
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
să alerge mult, apoi li se crestează urechea, sau li se introduce pe nas un gătej și se lasă să li se scurgă sângele în gură. Scrofuri. Când se culcă, bolnavul se leagă la grumaz cu smintit de făină de cucuruz. Scurtă. Se pune oțet pe scurtă, fie în axile, fie în inghinal, casă nu mai coacă. Dacă a apucat să coacă, atunci se unge cu ir. Șarpe în om. Șarpele se scoate din om, legându-l pe acesta cu capul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
măsură mai mare de 1 litru coprine narcise cosoi nojiță, curelușă cu care se leagă opincuile pe picior cotârlăit căutat prin buzunare cotorosât certat coveartă plic pentru scrisori crampăn târnăcop cremene piatră dură care scoate scântei prin lovire crumpene cartofi cucuruz porumb cupă măsură mai mare de ½ și mai mare de 1 litru curcui(a) -a se face că doarme D dărabă o bucată mai zdravănă dâlman movilă mică de pământ descotorosit desfăcut dibuit găsit, dat de urmă diplă vioară dires
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
misterul falic al știuletelui, trecându-l prin alte literaturi și civilizații, încadrându-l într-un rural fantastic, populat de dildo-uri cu viață de sine stătătoare și ridicându-l la nivel de "simbol valah", menit să nutrească la propriu ("făina de cucuruz, preacinstitul mălai, e una din bazele alimentației poporane carpato-dunărești") dar și să opereze cu fulminant succes (apud Creangă) într-o zonă perdeluită în care necesitatea guvernează la fel de imperios. Nu-i chiar lesne să te apropii de un text al lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
te compara cu armata americană, așa cum „clănțănea” un general într-o intervenție la televiziune, mi se pare de prost gust. Păi, în timp ce ofițerul american era pe frontul din Vietnam, din Somalia, din Irak, tu, ofițer român, erai la „cules de cucuruz”. E bine ca și cei cu pensii exagerate și nemeritate să vină cu cizmele pe pământ și să-și dea seama că până a se striga „armata e cu noi”, acea armată a tras în demonstranții din 1989, de la Timișoara
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
șesuri / Corăbii din talaze / Și aripi din vânturi.” (T. Arghezi, 270) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantive (termeni substantivizați): „Dacă nu obțin certitudinea prin senzații o obțin poate prin percepții.” (C. Noica, 20), „Străbat cărarea, șesul, cucuruzul; Te caut cu vederea, cu auzul.” (T. Arghezi, 364) • pronume: „De unde ai calul dumitale, cu care îmbli la vânat?” (M. Eminescu, P.L., 14) • forme verbal-nominale (gerunziu): „Dl. Sanchez cheamă fluierând câinii.” (T. Arghezi, IX, 61) b. propozițional (circumstanțiala instrumentală): „Niculae
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]