156 matches
-
-l cunosc pe dictator și înainte de a începe să scriu. Pe când regele trăia se-asemăna c-un câine și-un vițel iar când muri coroana-i se lipi sub păr nițel fiere nițel harbuz orice ploaie de vară sloboade-n cucuruz îngeri meșteri la furișat ce-au fost cândva se înțelege gardă de corp pe lângă rege Spre satul izolat în care am crescut nu ducea nici o stradă asfaltată, numai niște drumuri colbuite pline de hârtoape. Însă regele s-a abătut și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
te compara cu armata americană, așa cum „clănțănea” un general într-o intervenție la televiziune, mi se pare de prost gust. Păi, în timp ce ofițerul american era pe frontul din Vietnam, din Somalia, din Irak, tu, ofițer român, erai la „cules de cucuruz”. E bine ca și cei cu pensii exagerate și nemeritate să vină cu cizmele pe pământ și să-și dea seama că până a se striga „armata e cu noi”, acea armată a tras în demonstranții din 1989, de la Timișoara
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
un copac gros. Dacé mergi cu mine pîné la pîni, am sé-ți arét unde se culcé porcii mistreți, dar eu nu i-am vézut niciodaté. Pe-acolo trec și céprioarele, si veverițele rod nucușoarele de la pîni. Ai vézut vreodaté un cucuruz de la pîni? - Am vézut desenat. - Dacé vrei, putem sé strîngem un sac Întreg de cucuruji de pîn. Acolo vin și veverițele și ménîncé. Dacé avem un sac la noi, o prindem În sac, cînd sare. Eu am vézut mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
culcé porcii mistreți, dar eu nu i-am vézut niciodaté. Pe-acolo trec și céprioarele, si veverițele rod nucușoarele de la pîni. Ai vézut vreodaté un cucuruz de la pîni? - Am vézut desenat. - Dacé vrei, putem sé strîngem un sac Întreg de cucuruji de pîn. Acolo vin și veverițele și ménîncé. Dacé avem un sac la noi, o prindem În sac, cînd sare. Eu am vézut mai multe veverițe, dar cînd mé suiam Într-un copac, ele séreau În altul și eu pîné
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cât mai fidel pronunția locală . Monografia propriu-zisă are 360 texte literare, un loc important ocupându-1 povestirile libere. Iată cum transcrie un text Ovid Densusianu în această monografie : "La noi trăim rău de tot acuma; anu ăsta nu s-o făcut cucuruz; avem noroc că n’e pică dzin Rumâniia, aduse cu văgonu. Cumpără omu cu mierța, plătieștse doi zlot și două zesi dze crițari mierța. " ( Fărcădzinu - dze sus — Patru Pîrv, 52 ) În dorința sa de a culege cît mai multe texte
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
2); with (2); -; aceea; adaos; a adăuga; adăugat; alături de; alianță; altceva; apropiat; cei aproape; are; aromă; de asemenea; avionul; barcă; bine; bomboane; bucurie; capra; care; carne; ceartă; ceas; cercei; cu ceva; încă ceva; cînd; cît; colaborare; colegii; conjuncție; conjunctură; cucui; cucuruz; cuiva; cuminte; cuplu; curaj; curat; curcubeu; curiozitate; cutie; cuvinte; daruri; cei dragi; despre; dînsul; în doi; dor; dumneavoastră; elan; ele; eu; femeie; fericire; fetele; fițe; frișcă; fructe; frumosul; fundiță; geacă; Geo; greu; inel; inima; prin intermediul; iubit; înghețată; împreună cu; împreuna; împreunare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tîrziu; trecere; tristețe; a urca; urca; a urni; ușor; varietate; verde; viață; vino; viteză; vînt; vorba; zgomot(1); 784/217/56/161/0 porumb: galben (63); fiert (60); mămăligă (50); pop-corn (35); mălai (33); mîncare (33); cereale (31); cîmp (31); cucuruz (22); grîu (21); păpușoi (20); boabe (19); făină (17); știulete (15); copt (14); floricele (13); hrană (13); lan (13); dulce (10); recoltă (10); cereală (8); plantă (8); toamnă (8); agricultură (7); grăunte (7); legumă (7); pămînt (7); verde (7); găină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
majore”, el s-a remarcat încă de atunci și printr-o insolită (și chiar suspectă în ochii unora) preferință pentru o sursă de inspirație mai puțin „centrală” și, implicit, printr-o anumită tonalitate atipică. Născut „din grâne, din fân, din cucuruz”, poetul începe a răspândi, încă din primele volume, „mireasma pământurilor sfinte” ale Câmpiei Transilvane și, odată cu ea, „behăitul turmei”, „mugetul de vite”, „cântecul de greieri”. Pământul și roadele sale, fauna domestică, munca plugarului ritmată în funcție de mișcările cosmice, sentimentul regăsirii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
format PDF, 1,2 Mb). ( D. B.) l Sub egida Universității Populare a Forumului Democrat al Germanilor marți, 14 ianuarie, de la ora 16, la Casa A.M. Guttenbrunn are loc conferința în limba română „Pablo Picasso“, susținută de prof. dr. ing. Roland Cucuruz. ( S. P.) l Autobuzele și autocarele înmatriculate pentru prima dată între 1 ianuarie 1986 - 31 decembrie 1987 pot fi utilizate pentru efectuarea curselor ocazionale internaționale de persoane numai până la data de 31 decembrie 2003. ( C. V.) l Cu un program muzical
Agenda2003-2-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280567_a_281896]
-
vremii acum... 100 ani „Illadia. În ziua de Sânziene, la 6 ore d.a. s-a descărcat asupra comunei noastre o furtună împreunată cu fulgere și trăsnete. Pe la noi timpul e neplăcut, plouă în continu. Altcum grânele sunt frumoase, asemenea și cucuruzele“. (Controla din 12 iulie 1903). „Consiliul inginerilor din oraș l-a desemnat pe dl. arhitect Székely László pentru proiectarea noii clădiri a liceului catolic din Timișoara“. (Temesvarer Zeitung din 12 iulie 1903). „Laborator de zoologie la Timișoara. Cunoscutul ornitolog și
Agenda2003-27-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281201_a_282530]
-
Să fie cumva site-ul sămănătoriștilor? - o altă dilemă. O trecere în revistă a evenimentelor culturale din 2004 - Serbările cartofului la slovaci, Editarea revistei culturale "Dropia", Personalizarea orașului Călărași, " La o cană cu vin" în Giurgiu, Concursul național de umor "Cucuruz, mălai de toamnă", Cartea pentru copii Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare etc. - m-a băgat și mai mult în ceață. Am renunțat la evenimente și am intrat pe forum. în afară de administratorul de sistem, mai era înscris un singur utilizator. în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
pornind din glezne, pulpele. Bagă, bagă, îi zic, lui, trupului. Lui, hoitului. Și hoitul bagă. Și porumbul sună, sună prelung, ca mirajul în capul unui nebun. Poate chiar în capul meu. Sună, sună, păpușoiule, îi zic. În Ardeal este alintat cucuruz. Cu vorba aia lungă, cîntată, a ardelenilor. Dup-dup, se aud pașii ei. Dupăie. Alintă pămîntul cu picioarele ei. Îl face să crape de întărîtare. Olga și-a despletit părul, și are un păr șaten-închis, așa, spre negru. Este lung
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
în care puternicul sentiment al peisajului local s-a turnat în forme ce profitau de evoluția generală a lirismului românesc modern. Forme care părăsiseră tradiția eminesciana spre a-l urma pe Macedonski...”. Sensibilitatea poetului, născută din „grâne, din fân, din cucuruz”, este conectată la, „mireasma pământurilor sfinte” din Câmpia Transilvaniei, vibrând totodată la „cântecul de greieri”, la „behăitul turmei” sau la „mugetul de vite”. Muzicalitatea versurilor, armoniile lăuntrice ale poemelor nu exclud gravitatea subtextuală, reculegerea, retranșarea în sine, căința sau sentimentul
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
cur pe Tanța? That is the question! O simțise prin stofă. Trupeșă, în ciuda subțirimii iluzorii de femeie-naltă. Șoldul făcea, orișicît, un pliu deasupra strungăreței bucilor, ardente numai în teorie. Dar care nu simțeau, se vede treaba, chiar foame de cucuruz. Chestia era că nu prea știa de ce mîner s-o apuce. Erau din lumi diferite, omul nostru nu știa ce-i spuneau futălătii de rînd cu care era învățată. Îi recitau din Păunescu? Îi cîntau muzică bizantină? Era evident că
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
încinge atmosfera cu bucate (plăcinte și lapte cald) și tot felul de glume și povești legate de Crăciun și Anul Nou. Tot în Ardeal se păstrează obiceiul ca în Ajun, mirenii să arunce cu boabe de porumb strigând „Rod în cucuruzi! ” Gospodarii pun jar într-o tavă, iar pe jar așază crenguțe de brad cu care afumă toate cotloanele: cămară, șură, beci, pod etc. În Moldova, în ajunul Crăciunului se pune într-o strachină câte puțin din toate felurile de mâncare
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
moronii sau De-a moroii, auzi, vin și eu să mă joc cu voi! Mândră-i toamna ca o jună aflată înaintea sorocului nunții și bogată ca purecii pe mâță căci pe drum trec puzderii de cocii pline vârf de cucuruz și curcubete. La fiecare gospodărie găseai în ștălog curcubete amestecate cu fân și mirosul reazem de fân proaspăt te îndemna să lași baltă totul și să te trântești spre desfătare. Cam pe la toate gospodăriile orice nichipercea se trezea să ascundă
Editura Destine Literare by DORINA MÃGÃRIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_266]
-
firhonguri, corlan, corfă. Ambiția poetului e de-a mînui un instrument perfecționat. In fond, Ion Horea manifestă un orgoliu gospodăresc, expresie a firii celui ce declară liminar, pe un ton irevocabil: „Eu m-am născut din grîne, din fîn, din cucuruz, / Și-n mine port mireasma pămînturilor sfinte. Și behăitul turmei și mugetul de vite / și cîntecul de greieri îmi stăruie-n auz" (Pomenire). Mărturiile biografice ale fiului de țăran depășesc cadrul personal, aspirînd la reconstituirea unui mediu arhaic (resortul e
Un „centru al lumii“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6125_a_7450]
-
aburoasă. Se taie cu o sfoară, felii-felii, care se dau apoi la prăjit „zidite” cu cât mai multe feluri de brânză și puțin unt, într-un ceaun de fontă. Ați înțeles, desigur, că „iarba zeilor” nu-i altceva decât porumbul, cucuruzul sau păpușoiul, cum i se spune pe la noi, care se macină pentru... mălai. În jurul porumbului, pe care vechii mayași, ca de altfel toți locuitorii Americii Centrale, îl apreciau ca un dar ceresc („iarba zeilor“), s-au țesut numeroase legende, al căror
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
păduri”. În Muntenia, după opinia majorității autorilor, pe timpul domniei lui Șerban Cantacuzino (1679- 1688), în „rețeta” de pregătire a mămăligii tot mai mulți „din poporul de jos” foloseau făina de porumb, în locul celei de mei. Se pare că, în Transilvania, cucuruzul a pătruns mai repede prin „filieră” italiană, pe vremea principelui George Rákóczi (1631-1648), ogoarele de porumb extinzându-se mult în anii următori. Motivul: porumbul avea un randament remarcabil, „în anii bine roditori, dintr-un singur bob sămănat se pot culege
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
-a - 218 var. a 178,60 lei. Reporturi: cat. I - 77 872,80 lei, cat. a II-a - 38 936,40 lei. pe scurt l Luni, 23 ianuarie, de la ora 15, la Casa „A. M. Guttenbrunn“, prof. dr. ing. Roland Cucuruz va susține în limba germană, pentru Universitatea Populară, prelegerea „Orașul Graz, fostă capitală culturală a Europei în 2003, este și astăzi o atracție turistică“. ( S. P.) l Anul acesta, casieriile S.C. „Meridian 22“ S.A. Lugoj sunt deschise pentru clienții persoane
Agenda2006-03-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284654_a_285983]
-
complete. ( N. I.) l Întreprinzătorii pot beneficia de consultanță on-line pe site-ul Agenției Naționale pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, la adresa de web www. mimmc. ro. ( D. B.) l „Din istoria prelucrării materialelor“ se intitulează conferința pe care prof. dr. ing. Roland Cucuruz o va susține în limba română miercuri, 19 ianuarie, de la ora 15, în cadrul Universității Populare de la Casa „A. M. Guttenbrunn“. ( S. P.) l Situațiile financiare pentru închiderea exercițiului financiar al anului 2004 și Normele de întocmire ale acestora se găsesc
Agenda2005-03-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283291_a_284620]
-
drepturi bănești), rata șomajului fiind de 7,1%. ( N. I.) l „Putem înțelege pictura modernă? “ este întrebarea căreia va încerca să-i dea un posibil răspuns marți, 28 octombrie, de la ora 16, la Casa „A. M. Guttenbrunn“, prof. dr. ing. Roland Cucuruz, printr-o conferință susținută în limba română în cadrul Universității Populare. ( S. P.) l De-a lungul anului școlar 2003-2004, Liceul Teoretic „Iulia Hasdeu“ din Lugoj va sărbători împlinirea a 100 de ani de existență. ( N. I.) l Pensionarii arădeni care doresc
Agenda2003-43-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281624_a_282953]
-
ing. Charlotte Theiss. ( S. P.) l În intervalul 11-17 aprilie, Liga Studenților de la Universitatea „Aurel Vlaicu“ din Arad va organiza o serie de manifestări reunite sub genericul Primăvara Studențească (concursuri, seminarii, meciuri de fotbal). ( N. I.) l Prof. dr. ing. Roland Cucuruz va susține marți, 12 aprilie, de la ora 16, în cadrul Universității Populare de la Casa „A. M. Guttenbrunn“, partea a doua a conferinței în limba română „Istoria materialelor“. ( S. P.) l Consiliul Local al orașului Bocșa a stabilit că stațiile pentru taximetre
Agenda2005-15-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283592_a_284921]
-
slab se hrănesc și neavând pâine lângă poame, care prin beție sau prin alte îmbuibări slăbesc puterile sale cele trupești... vă sfătuim ca casăle voastre curate să țineți prin deschiderea ușilor și fereștilor aer proaspăt înlăuntru să sloboziți. Crăstăveți și cucuruzi crud să nu mâncați ci totdeauna cu bine hrănitoare bucate să întăriți trupurile voastre căci mai bine mijlocire de a scăpa de boala aciasta iaste ținerea trupului în putere... Variola Vărsatul sau variola este o boală infecțioasă și contagioasă, de
Agenda2005-10-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283446_a_284775]
-
autoturismele la spălătoriile de prin Timișoara neprimind vreun bon sau chitanță pentru serviciul făcut. Iată și o scrisoare în aparență comică. Un cetățean din zona Făgetului scria, printre altele: „De două săptămâni încoace, au început să cadă prunele din pom, cucuruzul se îngălbenește, iar puii de găină și ciurcă mor. Cauza acestui prăpăd era fumul de la o bocșă de mangal, iar săteanul solicita un control fiscal pentru verificarea legalității acestei afaceri. Frecvente sunt petițiile în care administratorii și președinții unor asociații
Agenda2003-5-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280653_a_281982]