316 matches
-
adevărat măcel”, consideră Remus Cernea, care spune că este vegan de doi ani. O masă mult mai sănătoasă, crede el, nu trebuie să conțină carne și produse de proveniență animală, ci doar legume, fructe și cereale. S-a declarat liber cugetător. „Nu serbez Paștele în sens religios. Mă voi întâlni cu familia, cu prietenii, dar pentru mine sau Ioana, care e lângă mine, fiecare zi este o sărbătoare”. „În măsura în care ne asumăm valori morale în care includem și compasiunea și empatia față de
Rețeta de Paște a unui vegan care nu crede în Paște. „Sacrificarea mieilor este o barbarie. Lăsați animalele să trăiască!” () [Corola-blog/BlogPost/338617_a_339946]
-
întrebare mă încearcă: cum se face, Doamne, că tocmai acum, când am făcut un gram de bine, am dat de belea? Ei, îmi zic, asta este o biată înțepătură pentru păcatele, să le spun, că să mă înțeleagă și liber—cugetătorii, defectele mele, ca: lăcomia, indiferența, avariția, gelozia ș.a. Cu gândul ăsta, mă întorc acasă. Prostia mea, atât îmi spunea. Pentru că atât cunoștea. Trece ceva vreme, și deschid o carte a Sfântului Vasile cel Mare. A unui om mai prost ca
ADEVĂRUL MEU, DUMNEZEU, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339310_a_340639]
-
viitor, curgerea timpului, suflet, iubire sau cunoaștere. În poezia care deschide volumul intitulată TEMELIE A PUTERII ÎNCEPUTURILOR, poetul este într-o dilemă existențială și se întreabă ce este el în viața timpului și raportat la temelia puterii începutului. Mă întreabă cugetătorii: “ce ești tu în viața timpului?”/ Eu caut în mine/ tăcându-mi tăcerea/ nașterii dintr-înșii. (...) Marii Ierarhii/ îmi devin sferă a sunetului, / îmi devin sferă a culorilor,/ îmi devin temelie/ a puterii începuturilor” (p. 63) În vremea consumistă actuală
Dr Adriana Mihaela Macsut: N. N. Negulescu, Oglinda misterelor (Recenzie de carte) () [Corola-blog/BlogPost/339415_a_340744]
-
cu raza încetează, Astfel, într-a veciniciei noapte pururea adâncă, Avem clipa, avem raza, care tot mai ține încă... Cum s-o stinge, totul piere, ca o umbră-n întuneric, Căci e vis al neființei universul cel himeric... În prezent cugetătorul nu-și oprește a sa minte, Ci-ntr-o clipă gându-l duce mii de veacuri înainte; Soarele, ce azi e mândru, el îl vede trist și roș Cum se-nchide ca o rană printre nori întunecoși, Cum planeții toți
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal () [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
că în Bănie, cu lovituri ( nu numai in minge ) și vociferări atât de aprinse, încât l-am obligat pe pașnicul portar să ne suspende terenul pe termen nelimitat. Sic transit gloriam mundi... 1977. Miercuri, 6 aprilie, noaptea Noaptea albă a cugetătorului În sfârșit, iată-ne în cameră. Eram acolo toți cei șase magnifici: Dan Gherghina, Dan Orfanu, zis și „părintele“, spre a nu fi confundat cu primul, Mantog Dumitru, Marin Constantin Dorin, toți din anul ÎI, George Vladutescu, supranumit datorită vârstei
Liviu Florian Jianu: Et in Arcadia ego. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339486_a_340815]
-
nu poate fi descris sau povestit dar care este atât de prezent în ființă ta că nimic și nimeni nu te poate separă de el ... Face parte nu neapărat din secretul tău ci mai degrabă din definirea ta ca și cugetător și trăitor în intensitate. Uneori chiar te temi și încerci să îl uiți, să îl înlocuiești să îl transformi sau măcar să înțelegi. Inutil! El rămâne cu aceeași prospețime și frumusețe fără a-l putea schimbă în nici un fel! Trece timpul
AMINTIREA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341088_a_342417]
-
-mi exprim opinia, nicidecum să o dezvolt... Oarecum iritat ori doar nemulțumit că nu i-am putut vorbi nici despre „rugăciunea inimii”, cunoscută și sub denumirea de „rugăciunea lui Iisus” sau „rugăciunea curată”, mi-am luat rămas bun de la adânc cugetătorul Drd. Stelian Gomboș și am plecat. După doar cincizeci de pași dau „nas în nas” cu un alt domn pe care-l respect: prof. dr. Adrian Botez. Am răsuflat ușurat, șoptindu-mi în barbă: „Gata! Acum vorbesc doar eu”. Hm
SURPRIZĂ LITERARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342238_a_343567]
-
Care a vroit să locuiascăîn materie și Care, prin cele materiale, mi-a dus mântuirea”... Pentru Sfântul Teodor Studitul, icoana este o confirmare a chenozei Fiului lui Dumnezeu; ca atare nu este urâtă Domnului: „Nu este urâtă de Dumnezeu, o, cugetător al deșertăciunii, ci este chiar foarte iubită”. Fiindcă, altfel, cum ar fi făcut ceea ce I-a fost urât să facă? Căci nimic nu are atât de primordial omul între însușirile Lui, ca putința de a fi înfățișat in chip. Iar
INTERVIU CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. NICOLAE D. NECULA DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ “IUSTINIAN PATRIARHUL” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343757_a_345086]
-
teolog român în epoca modernă a istoriei noastre care scoate teologia din cercul strâmt al specialiștilor, prezentându-o într-o formă impunătoare atenției lumii intelectuale. În centrul gândirii lui Nichifor Crainic stă Iisus Hristos. Sensul vieții pe care îl caută cugetătorul se descoperă în Iisus Hristos. Mântuitorul este Alfa și Omega tuturor lucrurilor create. Personalitate controversată, amestec de serafic și de teluric, teolog și om politic, poet și publicist, Nichifor Crainic este un caz pe cât de complex, pe atât de reprezentativ
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
a vroit să locuiască în materie și Care, prin cele materiale, mi-a dus mântuirea”... Pentru Sfântul Teodor Studitul, icoana este o confirmare a chenozei Fiului lui Dumnezeu; ca atare nu este urâtă Domnului: „Nu este urâtă de Dumnezeu, o, cugetător al deșertăciunii, ci este chiar foarte iubită”. Fiindcă, altfel, cum ar fi făcut ceea ce I-a fost urât să facă? Căci nimic nu are atât de primordial omul între însușirile Lui, ca putința de a fi înfățișat in chip. Iar
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/377270_a_378599]
-
fiu de țăran transilvănean din Bucerdea Grânoasă, se numea de fapt Trifu, dar își luase numele de Maiorescu pentru a sublinia înrudirea cu Petru Maior. Teolog prin formație (cu studii la Blaj, Pesta, Viena), Ioan Maiorescu se dovedi un liber cugetător. Profesor la Cernăuți, Craiova, Iași, București, el rămâne o figură luminoasă a epocii de formare a învățământului românesc modern. Ioan Maiorescu a fost inspector al școlilor din Oltenia, profesor la Școala Centrală din Craiova. În acest timp, familia lui, constând
TITU MAIORESCU LA A-175-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379791_a_381120]
-
printre primii valoarea lui Eminescu și l-a caracterizat într-un vers „tu dulce-al poeziei Crist”, scrisese poezia „Corbii”: „Pe plopii întinși / Coboară corbii-n pâlc de doliu, / Cernesc al iernei alb lințoliu, / Și, triști, de foame par învinși... / Cugetători, / Privesc spre cer, privesc departe; Pe când un glas de vânt împarte / Un cântec care dă fiori...” Invocând cândva acest dialog al spiritelor, am scris poezia Visul lui Bacovia: O floare, un gând, un poem / Și-n mii de speranțe, / Mii
BACOVIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381885_a_383214]
-
pare să fie coloana vertebrală a creației sale. În poeziile cu o largă diversitate tematică și impresionante prin profunzimea abordării, excelează acele poezii în care Absolutul este căutat cu înfrigurare. Spiritul său complex și dinamic, însoțit de o minte de cugetător, autodefinit ca un “Fir de trestie firavă, gânditoare-n ochi de ... Citește mai mult Credem în Absolutul din noi, de aceea ne place poezia Domniței Neaga, care spintecă drumul spre Absolut căutându-i piscurile. Uneori ne vine să strigăm și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
pare să fie coloana vertebrală a creației sale. În poeziile cu o largă diversitate tematică și impresionante prin profunzimea abordării, excelează acele poezii în care Absolutul este căutat cu înfrigurare. Spiritul său complex și dinamic, însoțit de o minte de cugetător, autodefinit ca un “Fir de trestie firavă, gânditoare-n ochi de ... XVII. ELENA BUICĂ - ÎNTÂMPLĂRI HAZLII, de Elena Buică , publicat în Ediția nr. 1974 din 27 mai 2016. „Spălată e că nouă" e o zicală destul de răspândită. Se poate spăla
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
locuiască în materie și Care, prin cele materiale, mi-a dus mântuirea”... Pentru Sfântul Teodor Studitul, icoana este o confirmare a chenozei Fiului lui Dumnezeu; ca atare nu este urâtă și nici respingătoare Domnului: „Nu e urâtă de Dumnezeu, o, cugetător al deșertăciunii, ci e chiar foarte iubită”. Fiindcă altfel, cum ar fi făcut ceea ce I-a fost urât să facă? Căci nimic nu are atât de primordial omul între însușirile Lui, ca putința de a fi înfățișat in chip. Iar
DESPRE VALOAREA MORALĂ ŞI SACRAMENTALĂ A ICOANEI ORTODOXE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/374553_a_375882]
-
cu câțiva ani, precedentul Suveran Pontif, sosit în prima sa vizită într-o țară ortodoxă, a numit România GRĂDINA MAICII DOMNULUI și presupun că Sanctitatea Sa știa pentru ce.Parafrazând, zic și eu: mare este GRĂDINA MAICII DOMNULUI! și tare mulți „cugetători liberi” are. În înalta lor înțelepciune, aceștia ar trebui să gândească mai atent la faptul că excesul de infatuare „provoacă ulcere și atacuri cerebrale”. „Tensiunea continuă la nivelul vieții cotidiene” a declanșat o serioasă deformare a percepției Mendebilului, iar de-
DESPRE UMANITATEA ANORMALA de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 70 din 11 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344852_a_346181]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > GÂNDITORUL - VISĂTOR Autor: Dan Borbei Publicat în: Ediția nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Gânditorul-visător Oare el, cugetătorul, este însuși visătorul Gândurilor nerostite ce ne poartă nouă dorul? Rațiunea ce ni dată, noi o folosim pe toată, Într-un calcul fără capăt, tot socoată și socoată, Tot ce mișcă și nu mișcă de câteva mii de ani, Este
VISĂTOR de DAN BORBEI în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347351_a_348680]
-
din lumină, încifrând a lumii taină, Să folosim rațiunea să găsim înțelepciunea, Să ne folosim gândirea să găsim ce-i fericirea, Cea pierdută, sau furată, de o societate stricată, De prea mult timp înșelată, ce se-așteaptă vindecată. În prezent cugetătorul nu e el și visătorul Călător ce-și duce dorul și-așteaptă deșteptătorul, Dorurilor nerostite, într-o haină grea închise, Viselor, ce nu sunt vise, ce bat să fie deschise, Gânditorul-visător nu e cel care gândește Ci e cel care
VISĂTOR de DAN BORBEI în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347351_a_348680]
-
în această primă parte a tratatului Sfântului Ioan Damaschin o exprimare sistematică a principiilor impuse de logică, știință a demonstrației și a legilor raționării veridice, respectiv a conceptelor, judecăților și raționamentelor, așa cum sunt ele discutate în scrierile și operele unor cugetători antici, precum Aristotel (lucrările sale Topicele, Categoriile, Despre interpretare și Analiticile sunt intens și atent utilizate), Porfirios (tratatul său Eisagoghe, o introducere la problema categoriilor, este, și el, amplu discutat și dezbătut) și alții. Nu întâmplător pe pereții exteriori ai
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
teologi Nichifor Crainic și Dumitru Stăniloae. Așa încât ample capitole din tratatul Prelegeri de estetica Ortodoxiei demonstrează cu prisosință această influență. Faptul că în elaborarea tratatului Prelegeri de estetica Ortodoxiei Domnul Mihail Diaconescu a avut ca modele sublime operele unor mari cugetători precum Sfântul Ioan Damaschin, Părintele Profesor Dumitru Stăniloae și teologul Nichifor Crainic nu este deloc întâmplător. Fiecare dintre aceștia a fost, într-un fel și mod specific, desigur, nu numai un mare teolog ci și un mărturisitor, un propovăduitor și
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
vă știu eu ce maimuțoi îmi sunteți! Până mai ieri m-ați fi mâncat cu tot cu pene - noroc că n-aveți voi dinți pentru mine - și-acuma... hai, roiu`! c-ați început să puțiți. Cugetând eu așa - vezi bine, sunt un cugetător, și-așa am să rămân, până... na! că era să zic pân-oi muri, mă rog, până n-oi mai avea cu ce. Să cuget, bre, că doar nu... mă rog, deși n-ar strica... Așa, cugetând, deci, lăsând la
CUGETĂRI ÎNTRE PATRU SCÂNDURI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345038_a_346367]
-
care au întocmit-o”, pentru gânditorul grec de-atunci nu putea să existe decât „spațiul gol în care urmau să se așeze toate cele ce aveau să ia ființă”. Mai mult de-atât. Nimicul va suscita o asemenea atracție printre cugetători, încât neoplatonicul Damascius va fi în măsură să efectueze o preasubtilă distincție între neființă și nimic: Neființa este o negare, totodată o depășire a ființei în ambele sensuri (atât în sens superior, spre Unul situat dincolo de ființă, cât și în
ÎNRUDIRE LOGICO-MATEMATICA DINTRE NUL ŞI NULITATE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377021_a_378350]
-
Care a vroit să locuiascăîn materie și Care, prin cele materiale, mi-a dus mântuirea”... Pentru Sfântul Teodor Studitul, icoana este o confirmare a chenozei Fiului lui Dumnezeu; ca atare nu este urâtă Domnului: „Nu este urâtă de Dumnezeu, o, cugetător al deșertăciunii, ci este chiar foarte iubită”. Fiindcă, altfel, cum ar fi făcut ceea ce I-a fost urât să facă? Căci nimic nu are atât de primordial omul între însușirile Lui, ca putința de a fi înfățișat in chip. Iar
INTERVIU CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. NICOLAE D. NECULA DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ “IUSTINIAN PATRIARHUL” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378024_a_379353]
-
conform îndemnului Său (Matei XXVIII, 19-20). Unii, de alte convingeri religioase și filozofice au acceptat pe Iisus Hristos ca pe un reformator religios sau ca pe un mare înțelept al Orientului. Alții, înclinați spre speculație și adepți ai unor mari cugetători ca Platon, Aristotel au căutat să pună în corespondență Revelația sau să caute identități în învățătura Evangheliei. Așa se prezenta lumea creștină și necreștină în secolul al IV- lea, când au apărut în Biserică trei luceferi ai dreptei credințe: Sfântul
DESPRE VIAŢA, OPERA ŞI ACTIVITATEA SFINŢILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE ŞI REPERE AUTENTICE ÎN CADRUL BISERICII CREŞTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378044_a_379373]
-
a se mai perpetua. Înaltul a fost și este spațiul purificator al fiindului omenesc, al sufletului, al inimii, al sângelui care circulă prin toate ungherele vieții trupului și tocmai acest fapt l-a înțeles și deslușit pătrunsul în idei, marele cugetător deusian, Lucian Blaga. Prin creația lui, poetul s-a apropiat atât de mult Dumnezeu încât multe dintre poeziile sale dau suma inspirației ca rezultantă a pătratului existențial al lumii biblice. Nu comentez mai mult aici, ci voi căuta ca în
ELEONISMUL LITERATURII ŞI TAINA ŞI TAINA SURPRINDERII LA LUCIAN BLAGA de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372756_a_374085]