2,852 matches
-
din fericire, a devenit o admirabilă reușită a genialității valahe pe care analiștii viitorului s-ar putea să o simtă ca un experiment deosebit de interesant din punct de vedere literar, lingvistic și din anumite perspective cultice, mai ales că, în cugetele cititorilor, versetele frumos ritmate și pline de rigurozitate comunicativă, devin lejer penetrabile deoarece sclipesc de spirit descriptiv. Nu pot încheia această modestă prezentare a unei Opera Magna fără să-l felicit călduros pe distinsul autor, atât în numele meu cât și
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
putință, pentru a se renarca ea. Alții luptă pentru îmbogățire folosind toate căile necinstite, inclusiv forța fizică, înșelându-și semenii în fel și chip, chiar și rude apropiate, frați, uneori părinți, fără să aibă nici cea mai mică tresărire de cuget. Pe propria-mi piele am simțit de câteva ori forța fizică și chiar amenințarea cu moartea a unei persoane, un oarecare Mitică al Bucureștiului zilelor noastre, deși rudă apropiată. Tip de om capabil să treacă și peste cadavre, mai ales
VICLENIA UMANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380793_a_382122]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > CUGET, DECI EXIST... CHIAR EXIST? Autor: Paul Gheorghiu Publicat în: Ediția nr. 2121 din 21 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Cu toții cunoaștem afirmația marelui filosof francez, René Descartes: “Cuget, deci exist.”. Să fie oare chiar așa? Eu nu prea cred! Iată
CUGET, DECI EXIST… CHIAR EXIST? de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380807_a_382136]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > CUGET, DECI EXIST... CHIAR EXIST? Autor: Paul Gheorghiu Publicat în: Ediția nr. 2121 din 21 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Cu toții cunoaștem afirmația marelui filosof francez, René Descartes: “Cuget, deci exist.”. Să fie oare chiar așa? Eu nu prea cred! Iată și de ce: să ne gândim un pic, oare cu ce cugetă omul? Cu mintea! Dar oare ce este mintea, altceva decât o mașinărie performantă a naturii, gata să
CUGET, DECI EXIST… CHIAR EXIST? de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380807_a_382136]
-
Și exemplele pot continua la nesfârșit. De fiecare dată, conștiința se află cu mult deasupra minții, logicii și inteligentei naturale. Ea este cea care dictează tonul muzicii pe toata durata vieții unui individ. Acestea fiind zise, afirmația lui René Descartes „cuget, deci exist”, poate fi ușor demontată și chiar demolată, cu totul. Atunci când mintea ne joacă fel de fel de feste, conștiința este singura care ne asigură echilibrul. În concluzie, ce este conștiința? Este legatura noastră cu divinitatea și Dumnezeu? Este
CUGET, DECI EXIST… CHIAR EXIST? de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380807_a_382136]
-
cu mintea și mai mult cu sufletul, iar atunci, atât pentru noi, cât și pentru cei din jur, dar în special pentru cei rămași în urmă, cu siguranță, în eternitate, vom fi... și fără alte cugetări... Paul Gheorghiu. Referință Bibliografică: CUGET, DECI EXIST... CHIAR EXIST? / Paul Gheorghiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2121, Anul VI, 21 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Paul Gheorghiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CUGET, DECI EXIST… CHIAR EXIST? de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380807_a_382136]
-
speranței: Congresul Românilor de Pretutindeni, în Tudor Nedelcea. Interferențe spirituale. Craiova, Fundația Scrisul Românesc, 2002, p. 364-371. footnote>. A fost încântat de revedere, dar mai ales de tema susținută de mine la Congresul organizat sub deviza „românii de pretutindeni, un cuget și un spirit”: „Eminescu și cugetarea sacră”. După atâția ani de când nu ne-am văzut față la față, l-am așteptat, cu emoție firește, la intrarea în Muzeul Național de Istorie. El a venit cu o mașină, la baza scărilor
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
vreunui eveniment din ziua precedentă, nici măcar de ceea ce se-ntâmplă în lume. Ca și cum, stând acolo în întuneric, s-ar fi materializat din neant, complet format, liber. Nu e obosit, în ciuda orei și a muncii, nici un caz recent nu-i apasă cugetul. Ba chiar e vioi, are mintea limpede și o inexplicabilă stare de exaltare. Nu propria decizie ori vreo motivație oarecare îl împinge spre cea mai apropiată dintre cele trei ferestre ale dormitorului; încearcă o asemenea liniște și o asemenea ușurință
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
vânătoare? Nu-i joc, acesta, poate-i o boală, o răbdare Să nu se rupă ființă din sinele cel mare . De ce te joci, poete, cu orbul adjectiv? Nu-i orb, ci-ntrezărire în cealaltă parte... Ceva străin și totuși uman. E cuget al zborului captiv Cu aripi două, iată, chiar zborul le desparte. Mă rog că mie însumi condiției că șanț Trup de cuvânt și foame de mine ca de-o pâine Ridică-mi fruntea, Munte învață-mă să cânt Prin dezvățarea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
iar acum îi dau prilejul să afle și el. Succes poete, este departe până la capăt... și-odată, dintre primăveri, ultim lăstar i-a răsărit și totul s-a topit în ieri și Omul bun ne-a părăsit să-ți fie cugetul curat, plecând în raiul din genuni, tu Claud Mătasa ai plecat în amintiri...în rugăciuni... ÎNGERUL L-A STRIGAT la plecarea lui FĂNUȘ NEAGU sunt trist și nu-s prea trist, de ce aș fi? englezu-a zis TO BE OR NOT
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
vânătoare? Nu-i joc, acesta, poate-i o boală, o răbdare Să nu se rupă ființă din sinele cel mare . De ce te joci, poete, cu orbul adjectiv? Nu-i orb, ci-ntrezărire în cealaltă parte... Ceva străin și totuși uman. E cuget al zborului captiv Cu aripi două, iată, chiar zborul le desparte. Mă rog că mie însumi condiției că șanț Trup de cuvânt și foame de mine ca de-o pâine Ridică-mi fruntea, Munte învață-mă să cânt Prin dezvățarea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
iar acum îi dau prilejul să afle și el. Succes poete, este departe până la capăt... și-odată, dintre primăveri, ultim lăstar i-a răsărit și totul s-a topit în ieri și Omul bun ne-a părăsit să-ți fie cugetul curat, plecând în raiul din genuni, tu Claud Mătasa ai plecat în amintiri...în rugăciuni... ÎNGERUL L-A STRIGAT la plecarea lui FĂNUȘ NEAGU sunt trist și nu-s prea trist, de ce aș fi? englezu-a zis TO BE OR NOT
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ne străduim a tăia de la dânsele cântecele stricate, alcătuite pentru dezmierdare și care varsă în urechi mierea prea dulce a văzduhului. Căci, după cum mi se pare mie, trei vătămări se nasc din aceasta. Mai întâi, pentru că slăbănogesc îndrăznețul și viteazul cuget al sufletului, așezându-l astfel încât se feminizează și de multe ori adoarme întru dulcea auzire a unora ca acestora și rămâne nesimțitor, ca într-o dulce adormire. A doua, pentru că din auzirea acelor dezmierdătoare cântece, mintea, cu închipuirea sa, nu
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
footnote>. Sfântul Ioan Scărarul amintește și alte nevoințe cum ar fi sacul, cenușa, starea în picioare toată noaptea, mulțumirea cu pâine, limba arsă și cu măsură răcorită, așezarea în coșciuge, ajutorul unui părinte sau al altui frate sârguincios, bătrân cu cugetul<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 236. footnote>. Acestea sunt sfaturi date pentru cazurile mai grave, care pot depăși puterea celui încercat de patima desfrânării, fiind necesar ajutorul, în special pentru monahi, unui frate care îl poate sfătui în situațiile
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
ferim de această patimă, cât mai ales prin trezvie duhovnicească. Prin urmare, rezistența și războiul nostru trebuie să fie îndoit. El presupune știință spirituală, adică trezvie, cunoaștere, un control foarte bun al gândurilor care ne instigă la păcat și păstrarea cugetelor bune, folositoare sufletului, aducătoare de pocăință și de mântuire. Dintre aceste mijloace sufletești, Sfântul Ioan Casian ne recomandă: postul, căința (zdrobirea) inimii, rugăciunea stăruitoare împotriva duhului celui mai spurcat sau rugăciunea întinsă către Dumnezeu, citirea deasă și continua cugetare adâncită
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
în suflet, stingându-se simțirile înțelegătoare și nemuritoare ale acestuia, prin lipsa bucuriei cerești și duhovnicești<footnote Sf. Simeon Metafrastul, op. cit., cap.142, p. 51. footnote>, apoi în trup - după nouă sute treizeci de ani, a venit și datorită unirii în cuget cu duhul cel mort al Satanei<footnote Sf. Grigorie Palama, op. cit., cap. 46, pp. 450-451. footnote>. Părinții filocalici identifică firea umană a lui Adam cu firea noastră omenească, încât ei vorbesc despre darurile lui Adam ca ale noastre și alungarea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Editura muzicală, 1979, pp. 112 - 126; footnote> . Convins de avantajele metodei fonogramice, George Breazul a deschis campania pentru aprobarea întemeierii Arhivei, cu articole publicate în ziarele și revistele timpului Ideea europeană, Gândirea, Muzica, Junimea literară, Revista Română, Clipa, Cuvântul, Înfrățirea, Cuget Românesc etc. Tratativele sunt dublate de pledoarii în revistele de prestigiu, cum ar fi cea din Ideea europeană, în care inițiatorul publică articolul - program Pentru muzica populară, extins pe trei din cele patru pagini ale revistei<footnote Breazul Georgescu, G
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
muzica veche a poporului a fost nedreptățită”, deoarece „avem culegeri multe și aproape complete ale poesiilor populare, dar nu avem măcar una, a muzicei populare”<footnote Perpessicius - Ideea europeană, An VI, nr. 147, de duminică 15 - 22 iunie 1924; în: Cugetul românesc, București, An III, nr. 2 - 4, 1924; footnote> , pledoarie apărută la numai două zile după cea a lui Nichifor Crainic<footnote Crainic, Nichifor - Art. cit., loc cit,; footnote> . Perpessicius nota în același an 1924: „Articolul d-lui (...) Breazul, alături de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
jocuri; - de a le deștepta interesul și a le cultiva gustul, dragostea și înțelegerea pentru cântecul și jocul popular românesc, deprinzându-i a cânta și a asculta viersul românesc; - pregătindu-i sufletește, și prin ajutorul muzicii, pentru viața de simțire, cuget și faptă românească”<footnote Ministerul Instrucțiunii - Programa analitică pentru școalele de copii mici, București, Institutul de Arte Grafice Ed. Marvan, pp. 20 - 21; Republicată în: Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen Contribuții la studiul muzicii românești..., p. 619; footnote> . După constatările
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
emisiunii în limba bulgară la Studioul de Radio Timișoara, realizator al emisiunilor bilunare de la TVR Arad, care se difuzează și în prezent, fondator, redactor-șef și director al ziarului în limba bulgară „Glasul nostru” și al revistei în limba bulgară „Cugetul literar”, fondator al periodicului în limba română „Buletinul informativ al Uniunii Bulgare din Banat - România“, care prezintă aspecte ale minorității bulgare; fondator și președinte al Uniunii Bulgare din Banat - România de la înființarea acesteia și până în prezent, membru în C.P.U
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
pe dinăuntru. Această frumusețe înseamnă curățenie sufletească și trupească, piele netedă, ochi luminoși, care exprimă iubirea pentru toți semenii, sănătate trupească, adică lipsa bolilor de orice fel, mândria că ești bun și că nu te ascunzi printre oameni răi, frumusețea cugetului ce doboară orice răutate și perversitate, ce doboară urâțenia oamenilor în care sălășluiesc spirite malefice“. Pe scurt, tot ce-și dorește un om de la viață. „Eu sunt foarte bine intenționată, vreau să îndrept oamenii pe căile Domnului, dar ei nu
Agenda2004-18-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282362_a_283691]
-
începutul unui șir de întâmplări ieșite din comun. presa la zi LITORAL. Cotidianul ce apare în sezonul estival în municipiul Constanța se află deja la cel de-al 33-lea an al existenței sale, trecând prin eforturile Trustului de presă „Cuget Liber“ printr-o substanțială primenire de formă și conținut. „Ziarul vacanțelor“ oferă informații „calde“, divertisment, o lectură agreabilă pentru orele petrecute pe plajă. Alături de incitantul cotidian, începând din vara anului 2003, „an turistic dedicat în România Dobrogei“, apare și o
Agenda2003-29-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281263_a_282592]
-
sfarsit-început de an ale celor mai imporante publicații de cultură în limba română care apar pe mapamond, de la „A” la „Z”, după cum urmează: „AGERO„ publicat la Stuttgart, „CAFENEAUA LITERARĂ” la Pitești, „CENACLUL DE LA PĂLTINIȘ” la Sibiu, „CONTRAATAC” apărând la Adjud, „CUGETUL” la Craiova, „DESTINE LITERARE” apărând la Montreal, „JURNAL LIBER” la Winnipeg-Manitoba, „LAMURA” la Craiova, „LUMINĂ” la Panciova, „LUMINĂ LINĂ- Gracious light” la New York, „NOUĂ PROVINCIA CORVINA” la Hunedoara, „NOUL LITERATOR” la Craiova, „OGLINDĂ LITERARĂ” la Focșani, „ORIZONT” la Timișoara, „POEZIA
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
a acordat, la rândul său, diplome de merit și premii pentru abilități de lideri, capacitate analitică, lucru în echipă și creativitatea următorilor concurenți: Petru Dimulescu, Liviu Galașiu și Leontina Pecingina. DUȘAN BAISKI Concurs de articole l Pentru viitorii psihologi Revista „Cuget și Simțire“, editată de Facultatea de Psihologie a Universității Tibiscus din Timișoara, a lansat un concurs de articole adresat studenților din anii I, II și III, la specializarea psihologie, din orice instituție de învățământ superior. Temele pentru care sunt așteptate
Agenda2004-48-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283099_a_284428]
-
Limbajul nonverbal, Dependența - pericole și soluții, Psihopatologie, Premisele alegerii unei cariere, Inteligența materiei. Termenul limită de predare a articolelor, la secretariatul Facultății de Psihologie, str. Daliei nr. 1 A, este 15 decembrie 2004, lucrările urmând să poarte mențiunea: pentru concursul „Cuget și Simțire“. Cel mai bun articol, pentru fiecare temă, va apărea în următorul număr, din februarie 2005, al revistei, iar cele mai bune trei articole vor fi premiate astfel: premiul I - 700 000 de lei, premiul al II-lea - 500000
Agenda2004-48-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283099_a_284428]