2,007 matches
-
-mi închipui ce are ascuns în inima lui. El ne trimite adeseori daruri bogate și toate poruncile sultanului le îndeplinește cu sârguință și zel... Dar eu am primit știri sigure de la cei aproape lui că s-a făcut necredincios și cugetă să fugă. Așadar, trebuie să-l considerăm om de nimica, nerecunoscător și necredincios, trebuie deci să cercetăm planurile lui și atunci să-l judecăm după faptele lui...”8 Tot de la Dimitrie Cantemir și de la Anton Maria Del Chiaro aflăm că
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
vedem ce putem face în contextul actual să diminuam cât mai mult până la anulare acel rău pervers care se poate să ne cucerească punându-și pe el haine poleite , strălucitoare care să ofere plăcerea momentului, fără să ne lase să cugetam la consecințele îndepărtate. Râul sub forma bolii, a instalării anarhiei în funcționalitatea organismului poate să se instaleze rapid (supradoză de droguri, otrăvire, intoxicație plus infecțiile și accidentele), ori lent și insidios, adică se instalează pe nesimțite. Să ne reamintim că
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
printre care și Vancicăuți, erau populate de români, dar nu de „moldoveni”, cum se declară unii în prezent. „Moldovenii” au apărut, deci, peste noapte, odată cu ocuparea ținutului de „eliberatorii” ruși. Așa că la apropiatul recensământ al populației localnicii ar trebui să cugete bine și să revină la rădăcini.
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
Dumnezeu; iar a treia niciodată nu cade, nu încetează a privi și nu lasă pe cel rănit de ea să-și liniștească fericita nebunie”. (pag. 424). *** 3. „Dragostea creștină, este propriu zis, lepădarea a tot cugetul potrivnic, adică dragostea nu cugetă nimic potrivnic cuiva. Dragostea după calitate, e asemănarea cu Dumnezeu, pe cât e cu putință muritorilor. Iar după lucrarea, dragostea, e o beție a sufletului. După însușire, dragostea e izvorul credinței, adâncul fără fund al îndelungii-răbdări, oceanul smereniei. FERICIT ESTE CEL
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE, ARTICOL DE PREOT ILIE BUCUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382180_a_383509]
-
-vă tot felul de bilanțuri deși, eu personal vă sugerez să nu renunțați, nici de aici înainte, la aspectele, diverse și variate ale activității dumneavoastră, care este foarte folositoare multor oameni - slujitori ai altarelor sau credincioși ai Bisericii noastre dreptmăritoare!... Cugetând la activitatea și la personalitatea înaltpreasfinției voastre care este una foarte bine conturată și cât se poate de autentică și de firească, mă gândesc la darul omului providențial cu care v-a înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
Acasa > Cultural > Modele > CEZARA DAFINESCU. SIMBOLUL INELULUI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1502 din 10 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Unei vieți plictisitor de plate, cu un prezent în care din ce în ce tot mai puțini cugetă cu propria minte, nu i se poate adăuga nimic mai înviorător decât o permisie de voiaj a inimii prin țara fără grăniceri a dragostei! Cei înamorați sub atracțiile superbității feminine își vor întâlni ochi în care-s scufundate oceane de
CEZARA DAFINESCU. SIMBOLUL INELULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382327_a_383656]
-
zări,/ În brațele lui sări,/ Îl luă de mână-ndată,/ Ca o piatră fermecată./ Ne lăsă cu buza umflată”. La pagina 18 dăm peste ,,Cucu și păsărica” - poem ...periculos, prin expresivitatea involuntară, deoarece nu știm cât de bine-i să cugetăm despre păsărică, în miez de vară toridă și cu o medie zilnică, în România, de șase violuri... În aceeași notă, cu conotații involuntare, pare a fi și poema de notație, în două strofe, dintre care o cităm pe prima: Sta
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
în trenul ce ducea acasă pătimita Românie” Istorisea cu haru-i de neegalat o întâmplare care-l punea pe gânduri. Cum se poate juca uneori soarta cu câte o viață de om, ce hachițe ale destinului îi pot abate complet drumul! Cugeta întristat Adrian Păunescu: “Ce s-o mai fi întâmplat cu fata aceea? Am vrut de mai multe ori să o găsesc, dar parcă s-a așternut o ceață peste ea!”. Fiecare reprezentație a Cenaclului Flacăra se transforma într-o maternitate
Adrian Păunescu, trei ani în veşnicie [Corola-blog/BlogPost/93260_a_94552]
-
îmbătrânind. Am urmat neabătut sfatul mamei - pe care o pierdusem, atât de tânără încă, cu patru ani mai înainte - de a Ťpune strajăť gurii mele, mai ales după unele Ťincidenteť cu puterea comunistă. De aceea, refuzam pur și simplu să cuget la vreo eventuală evadare spre libertate. Nu exagerez afirmând că, plecat prin octombrie 1973 cu o mică bursă de studii în Italia, am luat în seamă perspectiva neîntoarcerii în țară abia prin decembrie, la Florența, și ea mi s-a
Neconsimțitoarea nimfă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8216_a_9541]
-
un moment dat: Unii spun că v-ați călugărit din interes. Ce le spuneți? Le răspund pe șleau: au dreptate, de trei ori le dau dreptate, din interes, din cel mai mare interes, absolut din interes: doresc din inimă și cuget să mă mîntuiesc. Acesta mi-e scopul! Acesta mi-e interesul!". "Românizarea" lui N.Steinhardt a fost deplină, patetic împinsă pînă la identificarea sa cu o parte caracteristică a pămîntului românesc. Într-o epistolă adresată lui C. Noica, acesta îl
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
Estimp, nimicul / Se-alese și de biata lui căciulă" (Serghei Esenin). Încununarea acestui filon al rostirii degajate îl constituie o serie de paradoxuri. O șugubeață paralelă între cei doi tradiționali rivali: Deosebirea dintre un cîine și-o pisică? Cel dintîi cugetă într-astfel: ŤEi mă hrănesc, mă protejează, țin la mine. Pesemne că sunt zeiť. A doua cugetă și ea: ŤEi mă hrănesc, mă protejează, țin la mine. Pesemne că sunt zeuť" (Ira Lewis). O propoziție din sapiența asiată: "E foarte
În obiectiv, pisica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6970_a_8295]
-
îl constituie o serie de paradoxuri. O șugubeață paralelă între cei doi tradiționali rivali: Deosebirea dintre un cîine și-o pisică? Cel dintîi cugetă într-astfel: ŤEi mă hrănesc, mă protejează, țin la mine. Pesemne că sunt zeiť. A doua cugetă și ea: ŤEi mă hrănesc, mă protejează, țin la mine. Pesemne că sunt zeuť" (Ira Lewis). O propoziție din sapiența asiată: "E foarte greu de prins o mîță neagră într-o cameră întunecoasă, mai cu seamă cînd ea nu-i
În obiectiv, pisica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6970_a_8295]
-
în 1937, autor evocat în „Dies festi”III de scriitorul Mircea Șerbănescu: „În «Suflet nou» dintre anii 1934-1939, criticul Aurel Con-trea determina romanul”, scrie Mircea Șerbănescu, „ca o carte «despicătoare de drumuri», întrucât menirea ei este să te îndemne să cugeți îndelectându-te și dacă asta i-a reușit, și-a îndeplinit cea mai sfântă dintre îndatoriri”, își încheie autorul demersul pri-vindu-l pe Ilie Ienea. Este, am adăuga, aidoma unui îndemn pe care comloșenii și l-au însușit cu inima și sufletul
Agenda2005-51-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284525_a_285854]
-
afirmând că ” Este bine ca acest tren, când trece, să ne urcăm de la început în el, pentru că riscul de a nu îndeplini criteriile, de a sta să chibzuim politic cum ne-o fi mai bine, să mai stăm, să mai cugetăm, să mai ... este major și există riscul ca trenul să treacă și să nu mai revină prin gară. Știu foarte bine care este abordardare și sunt state care nu mai au timp săa stea după cei care nu pot lua
Băsescu: Ar fi o dramă dacă România nu ar intra în zona euro, în 2015 () [Corola-journal/Journalistic/42326_a_43651]
-
crâcnirăm până acum. Oricum, atâtea amenințări proferate Într un timp atât de scurt, este un record pe care nu l poate atinge fiecare și nu este la Îndemâna oricui. Dar nu trebuie să vă faceți griji : am Învățat să ascultăm, să cugetăm și să ne facem mai Întâi socotelile, așezat, gospodărește, românește și abia apoi să ne pornim la treabă. Ne am cam dezobișnuit să ne mai repezim așa cum ne ați obișnuit, ca să ne puteți mâna Încotro vreți voi. Am constatat, foarte
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
mărunte, iar noi trecem de multe ori pe lângă ea fără să o vedem. Deschideți ochii, oameni buni, și primiți fericirea, că ea ne-a fost dată ca so trăim, nu s-o lăsăm pe seama altora ! Copiilor mei le doresc să cugete profund la ceea ce le transmit acum și aici, să lase la o parte tot ce e rău în ei, să-și recunoască greșelile, să știe că nu banul face fericirea, ci mulțumirea muncii corect îndeplinite, indiferent care ar fi aceasta
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
fără tine! Ai încredere în mine, așa cum și eu am avut, pornind către tine. Altcineva, probabil, s-ar fi temut. Și ascultă-mă: orice ți s-ar părea imposibil poate deveni, oricând, o posibilitate. Doar că trebuie puțin timp, ca să cugetăm. Și să vrem. Iar într-o iubire ca a noastră, totul trebuie să fie frumos. Nicio pată, nimic urât. Absolut nimic. Maria XVIII. - Nu există o iubire perfectă! Idealul se conturează doar în imaginația noastră, în realitate puține șanse ai
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
grav, și mai preocupat de a afla răspunsuri și rezolvări. Sper ca scriitorul să-l scoată din această „încercare” fără „pierderi” prea mari. Sau, mai știi? - poate că acestea vor deveni, în final, câștiguri! „Da, va exista și un «finală!” - cugetă puțin melancolic Profesorul. Este conștient că acum a ajuns în fața unui eveniment ce îi „schimbă total” existența lui de „burlac” dedicat preocupărilor intelectuale „acaparante”, cum se scuza uneori în fața prietenilor. Dar nu atât de „acaparante” încât să nu facă loc
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
nu există lup în pădurea asta care să mă sperie pe mine, răspunse calm puiandrul. Nu m-a alungat nimeni, n-a trebuit s-o facă. E o decizie care-mi aparține, și dacă ai să-ți dai răgaz să cugeți, vei vedea că așa trebuie să fac. Nu aș putea trăi liniștit, nu mi-aș putea clădi viitorul, nu mi-aș putea întemeia o familie dacă nu mi-aș împăca trecutul. Mă simt dator s-o fac și, oricît am
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Mai sus, pe rîu, gheața cedase și acum se rostogolea în mii de calupuri neregulate, care se spărgeau cu zgomot înfiorător cînd atingeau baza cascadei. Bucăți mari și stropi imenși de apă săreau în toate părțile. Înaintarea devenise imposibilă. Lupino cugetă: să renunțe? Rîul se lățea înspre vale, imposibil de traversat. Ar fi însemnat să nu-i rămînă altă variantă decît să se întoarcă de unde plecase. Să înainteze, în ciuda pericolului de a fi lovit, de a aluneca și de a fi
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
le facă față. Nu căuta să provoace necazuri nimănui; nu urmărea să înfrunte pe nimeni; și de cîtă diplomație era nevoie pentru a-și atinge scopul! Adulmecă cu insistență. Dinspre stînga venea miros familiar. "Trebuie că sînt lupi pe-aproape", cugetă, cumpănind dacă e de preferat să se îndrepte spre ei sau să-i ocolească. Pe lupi îi va aborda, desigur, chiar mai greu decît pe oricare alt animal; lupii îl vor trata ca pe un potențial rival și-l vor
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
acea nefericită Anna - cu doi „n“ întru satisfacerea limbii ruse. Căci, dacă după ce a săvârșit romanul Război și pace, Lev Nicolaevici Tolstoi a intrat într-o zonă de lăuzie psihică ce-l făcea să creadă că nu mai știe nici cugeta și, în consecință, nici scrie, în timpul ce a urmat încheierii romanului Annei, nu ne-ar mira să-și fi râs în barba ce pornise a bate în sur, ușurat de propria-i greutate, și să-și fi frecat mâinile de
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
ireversibil, ori informația în sine nu se mai afla în nici unul din cotloanele chițibușarei memorii. Cert este că lui Plescăială, căruia i se mai spunea și Plictiseală, ceea ce începuse să-l cam enerveze, nici prin minte nu-i trecea să cugete ori, și mai rău, să se îndoiască în privința unui lucru de a cărui existență nici habar nu avea. Ceea ce nu l făcea să considere că el însuși, deși nu cugetă și nici nu se îndo iește, nu există. În dimineața
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
-l cam enerveze, nici prin minte nu-i trecea să cugete ori, și mai rău, să se îndoiască în privința unui lucru de a cărui existență nici habar nu avea. Ceea ce nu l făcea să considere că el însuși, deși nu cugetă și nici nu se îndo iește, nu există. În dimineața aceasta altele erau problemele lui. Adevărul era că se cam săturase de prostiile pe care le scriau ziarele. Dădu totuși pagina și citi mai departe. Problema copiilor instituționalizați, un sondaj
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
și receptorul în mână. — Tovarășe director, să trăiți... Sunt pompierul de serviciu... Mă scuzați că vă sun în concediu, dar e aici, lângă mine, redactorul-șef de la Informația de București... Și i s-a făcut rău... Zace pe jos. Directorul cugetă. Redactorul-șef e un om important. Păi, sună, domne, la Salvare. Să vie să vadă ce are. Că dacă se trezește și scrie cine știe ce porcării despre teatrul nostru, ne-am dus pe copcă... Pompierul închide și-i face semn capului
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]