3,849 matches
-
noimă, mieroase, și lozincile, cuvânt cu cuvânt, pe ascuns, la fusta mamii în Senatul răspunsurilor amare și al paștelui cailor de aceeași teapă, masă pusă cum dă Domnul pe ascuns în noapte. XI. Nepotolita foame Din toate puterile, făr' de cugetare, îndrăgostit lulea și cu ștreangul de gât până-n adâncul glasului om bun, de paie; asta-i altă socoteală asta-i o mare dilemă în afara lumii, scos din țâțâni, peste mână, nepotolita foame de dragoste-adâncă la bătrânețe. XIII. Dis-de-dimineață Murind pe
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
Aici, în această expunere detașată și aproape clinică a dedublărilor personalității este de căutat Ťmesajulť scriitorului, nicidecum în reflecțiile unui personaj sau ale altuia, oricare le-ar fi temele și limbajul. Fiindcă nu numai Ioana Olaru se dedă exercițiilor de cugetare semi-eseistică pe teme etice, o irezistibilă atracție pentru această îndeletnicire au în mod vădit mai toate personajele romanului, indiferent de profesie, nivel intelectual și statut social. Este chiar una dintre ocupațiunile lor preferate. Contaminantă ca o epidemie, această dispoziție este
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
și statut social. Este chiar una dintre ocupațiunile lor preferate. Contaminantă ca o epidemie, această dispoziție este generală și sfîrșește prin a neliniști. Ioana și ceilalți intelectuali cugetă fin și subtil, dau chiar și citate, au referințe culte, dar tot cugetări morale produce, în felul lui, și șeful de post Oituz (ŤOmul e infractor din burta mă-siiť; Omul e parșiv: te fură cu ochii deschiși, te înșeală și în biserică, și te urăște numai să te vadă în albastru”). Diferențierea este
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > ECOURI Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1764 din 30 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Ecouri Poemele stângace trimise făr’ adresă Cred c-au greșit cărarea cu nume de ducesă Cum lunga așteptare nu și-a aflat răspuns Ecoul
ECOURI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380621_a_381950]
-
fi să nu mai fiu apoi,Să-mi spăl ochii,să mă fac frumoasă...Și să mor la mine în mușuroi....................................... Și a trecut un om cu talpă greaȘi a strivito-n drumul către casă,A plecat furnică mea... X. CUGETĂRI, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1783 din 18 noiembrie 2015. CUGETĂRI Zboara-n ceriuri ,printre stele,mii de visuri și idei, Universuri-s printre ele,de lacrimi și de dureri. Stai și te întrebi ,cum poate,ce se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
frumoasă...Și să mor la mine în mușuroi....................................... Și a trecut un om cu talpă greaȘi a strivito-n drumul către casă,A plecat furnică mea... X. CUGETĂRI, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1783 din 18 noiembrie 2015. CUGETĂRI Zboara-n ceriuri ,printre stele,mii de visuri și idei, Universuri-s printre ele,de lacrimi și de dureri. Stai și te întrebi ,cum poate,ce se alege la sfarsit? Când o viață ai în spate,unde ai fost când
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
păi să judecam mai puțin cu mintea și mai mult cu sufletul, iar atunci, atât pentru noi, cât și pentru cei din jur, dar în special pentru cei rămași în urmă, cu siguranță, în eternitate, vom fi... și fără alte cugetări... Paul Gheorghiu. Referință Bibliografică: CUGET, DECI EXIST... CHIAR EXIST? / Paul Gheorghiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2121, Anul VI, 21 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Paul Gheorghiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CUGET, DECI EXIST… CHIAR EXIST? de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380807_a_382136]
-
iei în piept lucrurile care nu prea erau comode atunci și cred că ai rămas la fel de viu ca pe vremea când discutam între noi. În ceea ce privește comunicarea pe care vrei s-o faci, voi fi foarte bucuros<footnote Comunicarea Eminescu și cugetarea sacră, ținută la Congresul Românilor de Pretutindeni, ROMFEST (16-20 sept. 1998, București). footnote>. Te rog s-o trimiți la vreme și anunță-mă ca să intervin pentru tine, nu în sensul unei protecții, tu n-ai nevoie de așa ceva, dar vor
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
Tudor Nedelcea. Interferențe spirituale. Craiova, Fundația Scrisul Românesc, 2002, p. 364-371. footnote>. A fost încântat de revedere, dar mai ales de tema susținută de mine la Congresul organizat sub deviza „românii de pretutindeni, un cuget și un spirit”: „Eminescu și cugetarea sacră”. După atâția ani de când nu ne-am văzut față la față, l-am așteptat, cu emoție firește, la intrarea în Muzeul Național de Istorie. El a venit cu o mașină, la baza scărilor l-au așteptat mai multe măicuțe
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
Dumitru Hurubă - din vol. "Cugetări", de C.Haralampy, în curs de elaborare - Sâmbătă seara, 23 septembrie, privind la emisiunea "Surprize, surprize" de pe TVR1, am văzut cum fața lui Haralampy începe să se lumineze tot mai intens până când vocea prietenului a explodat, pur și simplu, în timp ce
"Noi râdem unii de alții,iar Aghiuțăde toți!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10247_a_11572]
-
carte nouă... O operă e o realizare trecătoare, o aspirație la veșnicie, aspirație izvorâtă din "simțul aproape tragic al nestatorniciei lucrurilor, al scurgerii universale, al devenirei". O filosofie mai complexă a creației găsim mai bine formulată tot în Memorii, unde cugetarea merge mai departe de la proclamarea imperativului de independență a criticului și punând în ecuația generală pesimismul și relativismul: "Venită oarecum pe cale deliberativă, hotărârea se adaptează, în realitate, la date temperamentale, după tendința ascunsă ce ne face să ne teoretizăm propriul
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
nuanțe și de sugestie". În expresie, claritatea, de sorginte clasică, l-a pus în contradicție cu obscuritățile de tip simbolist (vagul sau echivocul), dar situația a fost rezolvată de intervenția "omului deliberativ, capabil de a concepe și alte forme de cugetare sau de expresie decât cele ale temperamentului său". Criticul avea acum o modalitate de înțelegere mai complexă a personalității. În prima tinerețe acordul dintre idei și temperament era singurul conotat pozitiv. La maturitate, constata că această linearitate cauzală nu există
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
păstrarea cugetelor bune, folositoare sufletului, aducătoare de pocăință și de mântuire. Dintre aceste mijloace sufletești, Sfântul Ioan Casian ne recomandă: postul, căința (zdrobirea) inimii, rugăciunea stăruitoare împotriva duhului celui mai spurcat sau rugăciunea întinsă către Dumnezeu, citirea deasă și continua cugetare adâncită asupra Scripturilor, știința spirituală, osteneala și lucrarea mâinilor care opresc și recheamă mintea din cutreierul ei nestatornic, adevărata smerenie fără de care nu va putea birui nimeni curvia nici celelalte patimi, păzirea inimii cu toată străjuința de gândurile murdare (Prov
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
ațâțările poftei, cu roua venirii Sfântului Duh<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 104. footnote>. Deci, în lupta de înlăturare a gândurilor păcătoase, ne este de mare folos rugăciunea fierbinte către Hristos, împotriva patimilor și pentru dobândirea virtuților; citirea și cugetarea asupra Scrierilor Sfinte: Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți. Pe cât este, așadar, de cerească și de îngerească virtutea sfințeniei, pe atât este de războită cu mari bântuieli de potrivnici. De aceea, suntem datori să ne nevoim nu numai cu înfrânarea trupului
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
aseamănă cu cel ce a legat cu o frânghie pe vrăjmașul său. Iar cel ce se războiește prin înfrânare și priveghere se aseamănă celui ce l-a încătușat pe acela cu lanț. În sfârșit, cel ce se războiește prin smerita cugetare și nemâniere și sete se aseamănă celui ce a omorât pe vrăjmaș și l-a ascuns sub nisip<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 224. footnote>. Ultima treaptă, cea în care smerenia este arma împotriva vrăjmașului patima este cea mai
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
omenesc s-a stricat prin îndemnarea șarpelui; furtișag, pentru că omul și-a împropriat fructul cel oprit; avariție, pentru că el poftea mai mult decât avea să ajungă, precum și multe altele ce s-ar mai putea afla în această călcare prin o cugetare atentă. (Enchirid c. 45). Același autor menționează: Nici un păcat n-a alterat așa de profund creația cum a făcut-o păcatul originar. (Civ. Dei XIV, 12)<footnote Fer. Augustin apud Musceleanu Ovidiu, Despre păcatul originar, în rev. Biserica Ortodoxă Română
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
încă obiectul căutării sale. Cel iubit interzice minții care Îl caută un sfârșit în care să se odihnească. Căutându-L pe Cel ascuns în noapte, sufletul spune: „Atunci am avut iubire de Cel dorit, dar Cel dorit a scăpat deprinderii cugetării. Căci L-am căutat pe patul meu, nopțile, ca să cunosc care e ființa Lui, de unde începe și unde se sfârșește și în ce își are esența. Dar nu L-am aflat...”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
meritul" în chestiune, alunecat, hélas, tocmai pe făgașul protocronismului: ,Jurnalul de la Păltiniș și Epistolar propagau și o alergie față de cultura Vestului și exaltau virtuțile unui spațiu între Carpați și Dunăre, unde s-ar fi refugiat, în contrast cu întreaga planetă decăzută, filonul cugetării pure. îmi displăcuse și ambiția tînărului filosof care, sărind în arenă, se lua la întrecere nu cu concurenții contemporani, vîrîți toți într-o oală ca mediocri și nesemnificativi, ci cu zeii tutelari ai gîndirii universale". Să reamintim că un asemenea
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
profundă, o vietate doar având chip de om, dar cu interdicție de a călca vreun petic de țarină a UE... - Așa că, bade, șăzi fain-făinuț la poale de Carpați - zice Haralampy - și cântă Hora Staccato la foi de ceapa ciorii. Această cugetare s-a născut în mintea prietenului aseară când, în timpul meciului Totenham-Dinamo, un fost coleg al său de serviciu, invitat la o țuică bistrițeană de cinci stele, îi striga din când în când lui Ionel Ganea: - Pă iei, bă, fir-ar
Porcul, pesta și Ignatul by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10057_a_11382]
-
mod inexplicabil. Deși activitatea muzicianului George Breazul a reținut atenția multor lucrări de specialitate sau dicționare enciclopedice românești, trebuie semnalat și faptul că în unele, consacrate personalităților culturii românești, numele lui este trecut sub tăcere, cum se întâmplă în Enciclopedia Cugetarea a lui Lucian Predescu, din 1940, unde-l găsim în schimb pe Ion Breazu. De asemenea, lipsește din cel de-al IV - lea volum al Istoriei Românilor, consacrat perioadei în care s-a înregistrat truda migăloasă și spornică a savantului
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
pentru stat, domeniu al vieții și al morții, calea care duce spre supraviețuire sau spre nimicire. E neapărat necesar să fie studiat temeinic... Războiul este o problemă serioasă: ne temem că oamenii n-ar trebui să pornească la război fără cugetarea pe care acesta o merită“. Sun Tzu, „Arta războiului“. Din cei 64 de ani de viață, pe care i-a împlinit de curând, 43 i-a petrecut slujind patria - chiar dacă pentru unii sintagma pare ușor depășită, pentru dl general maior
Agenda2003-35-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281411_a_282740]
-
gândul la Cel care le poate lua oricând înapoi acest dar. În perechea contrastantă virtute-viciu, alte păcate care trebuie ținute în frâu prin exercițiu și efort pios sunt și pofta, lăcomia, orgoliul și lauda de sine. Prostia se înfrânează prin cugetare iar grija prin binefacere, realizând că nimic nu contează în afara lucrării pentru cele veșnice. O teorie memorabil formulată de Ibn Hazm e că în caracter extremele se ating precum meridianele globului la poli: „Dacă ar spune cineva despre caractere că
Poezie și morală hispano-arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2820_a_4145]
-
dialec tologie, cuvintele sunt luate cu mare grijă din lexicul limbii vorbite. Distingem împletiturile cu efecte într-ale comunicării, reperabile prin regionalisme oltenești, în alte situații, de limbă populară. Ăsta, da, studiu de caz etnic! Cele 17 Fulguiri alcătuiesc tagma cugetărilor. Găsim apoi un departament al semnificațiilor și al simbolurilor, a căror mani festare enunțiativă, de dicționar, plutește atrăgător în mici proze: Tristețea ceasului solar, Portret, Generații, Melan colie, Noapte de Crăciun. Toate se încarcă mulțumitor, narativ vorbind, și punctează stări
De la învolburarea vieții, la literatură. In: Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
Petrecerii cu taraf“, proaspăt izvodită cu aromă primăvăratică de faimosul bard din Bănie, va avea loc la Timișoara, pe scena Operei Române, vineri, 7 mai, de la 19. Alături de ilustrul muzician-actor, vor deschide porți cântecului românesc de petrecere, dar și de cugetare instrumentiștii Virgil Iordache (vioară), Floricel Gheorghe (țambal), Liviu Preda (braci), Ionel Feraru (contrabas). Biletele, cu tarif maximal de 250 000 de lei, s-au pus în vânzare la Agenția Operei Române Timișoara, deschisă zilnic între orele 10-13 și 17-19. Până în
Agenda2004-18-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282361_a_283690]
-
fost o reușită. Spațiul și timpul terestru au primit din nou micul „obiect” rătăcitor prin univers. Încă o dată omul reușise să trimită o navetă aerospațială dincolo de secțiunea ce separă tărâmul de origine de cel spre care și-a îndreptat mereu cugetarea și visurile. Dar drumul până la o reală cucerire a spațiului cosmic a rămas încă destul de lung, misiunile fiind în mare măsură limitate doar pe orbite planetare. Dar bucuria reîntoarcerii depășea orice imaginație, iar felicitările veneau de pretutindeni. și astfel, greutățile
REVENIREA DIN SPAŢIUL COSMIC PE PĂMÂNT. In: Destine literare by Octavian Lupu () [Corola-journal/Journalistic/96_a_158]