326 matches
-
deal, din Bălănești, cruci monumentale din piatră amplasate alăturat drumului de acces către culă și conac, și alte bunuri. Noul proprietar, care este stabilit în Franța, a solicitat ca toate colecțiile și lucrurile de mare valoare să fie scoase din cula și din conacul în care se aflau și unde puteau fi vizitate, pentru ca ambele clădiri să-i fie predate. În conac se afla cea mai importantă colecție de ceramică și de costume populare din Muntenia, pe care muzeografii au fost
Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj () [Corola-website/Science/327336_a_328665]
-
Satul este așezat într-un hîrtop, pe partea dreaptă a văii și rîulețului Cula, între satele Hîrcești, Curtoaia și Năpădeni . Prima atestare a satului Condrătești o găsim încă de pe vremurile lui Aron Vodă (Tiranul) care a domnit între anii 1592-1595 și este descrisă de „Noi Aron Vodă, bojiiu milostiviiu gospodării zemli Moldavsvkoi, Iată viind
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
de rezistență. Oameni din zeci de sate îngroașă rândurile grupării sau sprijină efortul partizanilor rămași, ascunzandu-i la nevoie sau oferindu-le provizii. Armata Neagră încă mai avea un cuvânt de spus. Povestea lui Simion Mărgărint din Boghenii Vechi Valea Culei este o regiune care nu a beneficiat de „progresul” civilizației sovietice, de aceea locuitorii raionului Ungheni, când vorbesc despre această zonă, o fac cu o anumită mândrie că locuiesc în altă parte a acestui raion. Însă odată ce călci în aceste
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
plasa Jiul de Sus, comuna Tatomirești, aparținând d-nei Filișanu și locuitorilor, aduce venit anual de 54.000 lei (și) are pe dânsa 60 hectare vie și 300 hectare pădure.» "(ibid.)". Turnul de apărare și de locuință al Neamului Herculilor - sau Cula din comuna Tatomirești -, având în temelie un "murus dacicus", înălțându-se pe trei niveluri, un parter și două etaje, îndeplinind funcții «de veghe, refugiu și apărare» (AGCul, 174 sq.), pe "Calea Sacră a Jiului" (< "Dziului" < "Dzeului" / „Dumnezeului din Cogaion / Sarmizegetusa
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
Iancu Atanasescu ș. a., încă din anul 1648 (cf. AGCul, 174 sq.), când a fost rezidită de stolnicul Dumitru Filișanu. Ultimul proprietar, din 1927, i-a fost boierul Ion Dumitriu Filișanul. Turnul de apărare și de locuință al Neamului Herculilor - sau Cula din comuna Tatomirești -, «făcând parte din lanțul de comunicație de pe valea Jiului, jucând un rol însemnat în acțiunea de prevenire a populației, a îndeplinit funcția de veghe și semnalizare, a făcut legătura între Mănăstirea Bucovăț și Mănăstirea Gura Motrului; semnalele
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
parte din lanțul de comunicație de pe valea Jiului, jucând un rol însemnat în acțiunea de prevenire a populației, a îndeplinit funcția de veghe și semnalizare, a făcut legătura între Mănăstirea Bucovăț și Mănăstirea Gura Motrului; semnalele ajungeau și la Șușița (...); cula, fiind înconjurată de văi adânci, avea o poziție strategică.» (AGCul, 140). La intrarea în satul Tatomirești, «au existat conacul și cula de refugiu, veghe și apărare ale lui Dumitru Filișanu. În anul 1926 mai existau temeliile culei cu beciul în
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
de veghe și semnalizare, a făcut legătura între Mănăstirea Bucovăț și Mănăstirea Gura Motrului; semnalele ajungeau și la Șușița (...); cula, fiind înconjurată de văi adânci, avea o poziție strategică.» (AGCul, 140). La intrarea în satul Tatomirești, «au existat conacul și cula de refugiu, veghe și apărare ale lui Dumitru Filișanu. În anul 1926 mai existau temeliile culei cu beciul în stare de ruină, demolate și acestea în anul 1927.» ("ibid"., p. 138). Rezidirea - din 1648 - pe "murus dacicus" (de 3 metri
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
și la Șușița (...); cula, fiind înconjurată de văi adânci, avea o poziție strategică.» (AGCul, 140). La intrarea în satul Tatomirești, «au existat conacul și cula de refugiu, veghe și apărare ale lui Dumitru Filișanu. În anul 1926 mai existau temeliile culei cu beciul în stare de ruină, demolate și acestea în anul 1927.» ("ibid"., p. 138). Rezidirea - din 1648 - pe "murus dacicus" (de 3 metri grosime) a angajat evmezice ziduri «foarte groase, de aproape un metru, boltite în semicilindru susținut de
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
138). Rezidirea - din 1648 - pe "murus dacicus" (de 3 metri grosime) a angajat evmezice ziduri «foarte groase, de aproape un metru, boltite în semicilindru susținut de un arc median și altul lateral»; «pe latura mare a parterului, se intra în culă printr-o ușă grea, ce se zăvora cu un drug de lemn; în fața ei era o cameră, cu o fereastră îngustă, ca un meterez; în această cameră a existat o fântână foarte adâncă; în dreapta era ușa beciului, iar în stânga se
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
este un palat situat la 20 de kilometri de București. Barbu Dimitrie Știrbei, domnitor al Țării Românești a început în 1850 construcția palatului de la Buftea ca o culă, prevăzută cu două tuneluri de ieșire în caz de primejdie. Urmașii săi au adăugat acestei clădiri încă două etaje și i-au adus o serie de modificări importante, în ton cu moda arhitectonică a acelor ani, și anume stilul Tudor
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
Cula este un tip de construcție semifortificată, specifică secolelor XVIII și XIX, răspândită în întregul spațiu balcanic, cu precădere în Serbia și în Albania. Termenul provine din limba turcă „kule”, tradus în limba română, înseamnând turn. Unii cercetători cred că originea
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
este un tip de construcție semifortificată, specifică secolelor XVIII și XIX, răspândită în întregul spațiu balcanic, cu precădere în Serbia și în Albania. Termenul provine din limba turcă „kule”, tradus în limba română, înseamnând turn. Unii cercetători cred că originea culelor este în Afganistan și Iran. Fapt cert, culele sunt prezente și în câmpiile unor țări occidentale, cum ar fi Italia, Franța și Spania. Altădată, aria de răspândire a culelor se întindea atât în zona deluroasă, cât și asupra zonelor de
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
XVIII și XIX, răspândită în întregul spațiu balcanic, cu precădere în Serbia și în Albania. Termenul provine din limba turcă „kule”, tradus în limba română, înseamnând turn. Unii cercetători cred că originea culelor este în Afganistan și Iran. Fapt cert, culele sunt prezente și în câmpiile unor țări occidentale, cum ar fi Italia, Franța și Spania. Altădată, aria de răspândire a culelor se întindea atât în zona deluroasă, cât și asupra zonelor de câmpie adiacente, până către București, însă, culele din
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
tradus în limba română, înseamnând turn. Unii cercetători cred că originea culelor este în Afganistan și Iran. Fapt cert, culele sunt prezente și în câmpiile unor țări occidentale, cum ar fi Italia, Franța și Spania. Altădată, aria de răspândire a culelor se întindea atât în zona deluroasă, cât și asupra zonelor de câmpie adiacente, până către București, însă, culele din regiunea de șes, mai puțin numeroase la început, au dispărut mai repede decât celelalte. Culele se întâlnesc preponderent în regiunea deluroasă
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
cert, culele sunt prezente și în câmpiile unor țări occidentale, cum ar fi Italia, Franța și Spania. Altădată, aria de răspândire a culelor se întindea atât în zona deluroasă, cât și asupra zonelor de câmpie adiacente, până către București, însă, culele din regiunea de șes, mai puțin numeroase la început, au dispărut mai repede decât celelalte. Culele se întâlnesc preponderent în regiunea deluroasă a Olteniei, dar câteva exemplare se mai găsesc și în zona de câmpie a Munteniei, în București și
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
Spania. Altădată, aria de răspândire a culelor se întindea atât în zona deluroasă, cât și asupra zonelor de câmpie adiacente, până către București, însă, culele din regiunea de șes, mai puțin numeroase la început, au dispărut mai repede decât celelalte. Culele se întâlnesc preponderent în regiunea deluroasă a Olteniei, dar câteva exemplare se mai găsesc și în zona de câmpie a Munteniei, în București și în județele Argeș și Teleorman.Cele mai reprezentative cule se aflau în județul Gorj, dar din
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
început, au dispărut mai repede decât celelalte. Culele se întâlnesc preponderent în regiunea deluroasă a Olteniei, dar câteva exemplare se mai găsesc și în zona de câmpie a Munteniei, în București și în județele Argeș și Teleorman.Cele mai reprezentative cule se aflau în județul Gorj, dar din 20 câte au existat, la ora actuală doar 5 mai sunt în picioare, dintre care 3 restaurate: cula Glogoveanu, cula Cornoiu și cula Cartianu aflate în administrarea Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”. În
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
de câmpie a Munteniei, în București și în județele Argeș și Teleorman.Cele mai reprezentative cule se aflau în județul Gorj, dar din 20 câte au existat, la ora actuală doar 5 mai sunt în picioare, dintre care 3 restaurate: cula Glogoveanu, cula Cornoiu și cula Cartianu aflate în administrarea Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”. În esență, culele erau locuințele boierilor, construite în vederea apărării avutului și vieții membrilor familiilor acestora împotriva invaziilor întreprinse de către cetele de cârjali, tâlhari turci din Vidin
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
a Munteniei, în București și în județele Argeș și Teleorman.Cele mai reprezentative cule se aflau în județul Gorj, dar din 20 câte au existat, la ora actuală doar 5 mai sunt în picioare, dintre care 3 restaurate: cula Glogoveanu, cula Cornoiu și cula Cartianu aflate în administrarea Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”. În esență, culele erau locuințele boierilor, construite în vederea apărării avutului și vieții membrilor familiilor acestora împotriva invaziilor întreprinse de către cetele de cârjali, tâlhari turci din Vidin. De regulă
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
București și în județele Argeș și Teleorman.Cele mai reprezentative cule se aflau în județul Gorj, dar din 20 câte au existat, la ora actuală doar 5 mai sunt în picioare, dintre care 3 restaurate: cula Glogoveanu, cula Cornoiu și cula Cartianu aflate în administrarea Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”. În esență, culele erau locuințele boierilor, construite în vederea apărării avutului și vieții membrilor familiilor acestora împotriva invaziilor întreprinse de către cetele de cârjali, tâlhari turci din Vidin. De regulă, culele, care aveau
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
aflau în județul Gorj, dar din 20 câte au existat, la ora actuală doar 5 mai sunt în picioare, dintre care 3 restaurate: cula Glogoveanu, cula Cornoiu și cula Cartianu aflate în administrarea Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”. În esență, culele erau locuințele boierilor, construite în vederea apărării avutului și vieții membrilor familiilor acestora împotriva invaziilor întreprinse de către cetele de cârjali, tâlhari turci din Vidin. De regulă, culele, care aveau o formă de turn cu 3-4 caturi, erau prevăzute cu metereze de unde
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
Cornoiu și cula Cartianu aflate în administrarea Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”. În esență, culele erau locuințele boierilor, construite în vederea apărării avutului și vieții membrilor familiilor acestora împotriva invaziilor întreprinse de către cetele de cârjali, tâlhari turci din Vidin. De regulă, culele, care aveau o formă de turn cu 3-4 caturi, erau prevăzute cu metereze de unde se trăgea cu armele în orice parte a curții. În beci se afla fântâna. Scara către etajele superioare putea fi mobilă, ușile erau masive, beciul solid
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
parte a curții. În beci se afla fântâna. Scara către etajele superioare putea fi mobilă, ușile erau masive, beciul solid, pereții groși de 1 metru consolidați cu bârne și străpunși de metereze, ferestrele înguste. Un amănunt mai aparte la unele cule este prezența anexelor sanitare într-un corp separat, un turn îngust, legat de corpul principal printr-un coridor aerian, ca un pod închis. Pe lângă funcția sa de locuire, cula este o construcție care îl apără pe proprietar nu numai de
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
străpunși de metereze, ferestrele înguste. Un amănunt mai aparte la unele cule este prezența anexelor sanitare într-un corp separat, un turn îngust, legat de corpul principal printr-un coridor aerian, ca un pod închis. Pe lângă funcția sa de locuire, cula este o construcție care îl apără pe proprietar nu numai de primejdia din afară, ci și de răzmerițele posibile ale propriilor supuși de pe moșie. Din această cauză, în jurul celor mai multe cule, terenul era defrișat pentru a nu permite apropierea nevăzută a
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
aerian, ca un pod închis. Pe lângă funcția sa de locuire, cula este o construcție care îl apără pe proprietar nu numai de primejdia din afară, ci și de răzmerițele posibile ale propriilor supuși de pe moșie. Din această cauză, în jurul celor mai multe cule, terenul era defrișat pentru a nu permite apropierea nevăzută a atacatorilor de orice fel. În decursul timpului, culele au îndeplinit funcții diferite, cu caracter mai restrâns sau mai complex, deosebindu-se trei categorii: Când pericolul otoman a dispărut, culele nu
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]