1,159 matches
-
Membri ai Al-Qaida în Iran, dirijați de Fadhli, lucrează pentru a face să circule combatanți și fonduri prin Turcia pentru a susține elementele afiliate la Al-Qaida în Siri”, se afirmă în document. ”Fadhli își utilizează, de asemenea, vasta rețea de culegători de fonduri kuweitieni pentru a trimite bani în Siria prin Turcia”, mai indică Departamentul de Stat. Fadhli (31 de ani) este unul dintre rarii conducători ai Al-Qaida care a fost la curent dinainte cu atacurile planificate în 11 septembrie 2001
Recompensă de 12 milioane de dolari pentru capturarea a doi finanţatori ai Al-Qaida () [Corola-journal/Journalistic/57414_a_58739]
-
Vali Florescu Volumul cuprinde cele unsprezece jurnale păstrate ale lui George Orwell, oferind o imagine personală a vieții sale, de la aventura pe care a trăit-o în 1931 In lumea culegătorilor de hamei și pînă în ultimele sale zile, din spital. Ele conțin însemnări cît se poate de obișnuite despre viața scriitorului, observații despre natură și evenimentele politice ale vremii sale și impresionează prin diversitatea temelor abordate, seriozitatea demersului și curaj
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
trebuie să facă cei care îl culeg e să rupă chiorchinii și să-i arunce într-un coș, curățindu-i cît se poate de frunze. Firește că în practică e imposibil să nu mai iei și cîte o frunză, iar culegătorii cu experiență își umflă recolta punînd cît de multe frunze știu că pot accepta fermierii. Te prinzi imediat ce ai de făcut și singurele probleme sînt statul în picioare (în general, stăteam și cîte zece ore pe zi), dăunătorii și faptul
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
e următorul. Recoltele sînt cîntărite de două sau trei ori pe zi și pentru fiecare baniță culeasă primești o anumită sumă (în cazul nostru, două pence). Un vrej bun dă cam o jumătate de baniță de conuri, iar un bun culegător poate curăța un vrej în cam 10 minute, așa că, teoretic, o persoană poate cîștiga cam 30 de șilingi într-o săptămînă de lucru de șaizeci de ore. În practică, însă, e aproape imposibil. În primul rînd, pentru că fructele de hamei
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
cît niște boabe de mazăre; vrejurile proaste sînt mult mai greu de cules decît cele bune - de obicei, sînt mai încurcate - și uneori ai nevoie de cinci sau șase ca să umpli o baniță. Apoi, sînt tot felul de întîrzieri, iar culegătorii nu primesc nici o compensație pentru timpul pierdut. Uneori plouă (dacă plouă tare, hameiul devine prea alunecos ca să-l poți culege) și ai mult de așteptat înainte să te lase să treci la un alt cîmp, astfel încît în fiecare zi
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
un singur om. Cînd cîntăritorul se făcea al dracului, era nevoie de doi bărbați să ridice un sac plin. Din aceste motive, e imposibil să cîștigi 30 de șilingi pe săptămînă sau pe aproape. Dar, lucru curios, foarte puțini dintre culegători păreau să știe exact cît cîștigă, fiindcă sistemul de plată la bucată te încurcă și nu-ți prea dai seama cît de puțin ești plătit de fapt. Cei mai buni culegători din grupul nostru erau o familie de țigani, cinci
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
sau pe aproape. Dar, lucru curios, foarte puțini dintre culegători păreau să știe exact cît cîștigă, fiindcă sistemul de plată la bucată te încurcă și nu-ți prea dai seama cît de puțin ești plătit de fapt. Cei mai buni culegători din grupul nostru erau o familie de țigani, cinci adulți și un copil, care, firește, culeseseră hamei din primul an cînd puteau merge în picioare. În mai puțin de trei săptămîni, aceștia adunaseră împreună 10 lire - adică, fără copil, făcuseră
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
merge în picioare. În mai puțin de trei săptămîni, aceștia adunaseră împreună 10 lire - adică, fără copil, făcuseră cam 14 șilingi fiecare. Ginger și cu mine strînseserăm cam 9 șilingi pe săptămînă fiecare și mă îndoiesc că a fost vreun culegător care să fi făcut mai mult de 15 șilingi pe săptămînă. Cu banii ăștia, o familie cîștiga cît să-i ajungă de casă și masă plus drumul înapoi către Londra, însă un culegător care e singur nu prea reușește nici măcar
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
și mă îndoiesc că a fost vreun culegător care să fi făcut mai mult de 15 șilingi pe săptămînă. Cu banii ăștia, o familie cîștiga cît să-i ajungă de casă și masă plus drumul înapoi către Londra, însă un culegător care e singur nu prea reușește nici măcar atît. La unele dintre fermele din apropiere, socoteala pe baza căreia se făcea cîntărirea nu era de 6 banițe la un șiling, ci de 8 sau 9, rată la care ar fi fost
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
de 8 sau 9, rată la care ar fi fost foarte greu să strîngi 10 șilingi pe săptămînă. Cînd un sezonier începe lucrul, ferma îi dă o broșură tipărită cu regulile de urmat, care sînt practic menite să reducă un culegător la nivelul de sclav. Conform acestor reguli, fermierul poate concedia un culegător fără preaviz și cu orice pretext, plătindu-l cu un șiling pe 8 banițe, în loc de șase - adică îi confiscă un sfert din agoniseală. Dacă un muncitor își părăsește
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
să strîngi 10 șilingi pe săptămînă. Cînd un sezonier începe lucrul, ferma îi dă o broșură tipărită cu regulile de urmat, care sînt practic menite să reducă un culegător la nivelul de sclav. Conform acestor reguli, fermierul poate concedia un culegător fără preaviz și cu orice pretext, plătindu-l cu un șiling pe 8 banițe, în loc de șase - adică îi confiscă un sfert din agoniseală. Dacă un muncitor își părăsește slujba înainte să se termine culesul, cîștigurile sale sînt taxate în același
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
salariu fix, și nu la bucată, salarii pe care nu le primesc dacă e o grevă, așa că, în mod firesc, se fac luntre și punte să împiedice izbucnirea vreuneia. Una peste alta, fermierii îi au în permanență la mînă pe culegători, și așa va fi mereu pînă nu există un sindicat al culegătorilor. Însă nu prea are rost să încerci să faci un sindicat, întrucît cam jumătate dintre ei sînt femei și țigani și sînt prea proști ca să priceapă avantajele pe
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
dacă e o grevă, așa că, în mod firesc, se fac luntre și punte să împiedice izbucnirea vreuneia. Una peste alta, fermierii îi au în permanență la mînă pe culegători, și așa va fi mereu pînă nu există un sindicat al culegătorilor. Însă nu prea are rost să încerci să faci un sindicat, întrucît cam jumătate dintre ei sînt femei și țigani și sînt prea proști ca să priceapă avantajele pe care le-ar putea avea. Culegătorii erau, se pare, de trei feluri
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
pînă nu există un sindicat al culegătorilor. Însă nu prea are rost să încerci să faci un sindicat, întrucît cam jumătate dintre ei sînt femei și țigani și sînt prea proști ca să priceapă avantajele pe care le-ar putea avea. Culegătorii erau, se pare, de trei feluri: locuitori din East End, cei mai mulți precupeți, țigani și muncitori agricoli itineranți, plus cîțiva vagabonzi. Faptul că Ginger și cu mine eram vagabonzi ne-a adus destul de multă simpatie din partea celorlalți, mai cu seamă a
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
că vorbesc „altfel". Ca de obicei, asta i-a făcut să fie și mai prietenoși, pentru că oamenii ăștia par să fie convinși că trebuie să fie de-a dreptul cumplit să „decazi la mai rău". Dintre cei aproximativ 200 de culegători de la ferma lui Blest, 50 sau 60 erau țigani. Seamănă, în chip ciudat, cu niște țărani orientali - aceleași fețe masive, deopotrivă șterse și șirete, aceeași agerime cînd vine vorba de domeniul lor și aceeași ignoranță uimitoare în afara lui. Majoritatea nu
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
de pîine cu margarină, aveam pîine neagră adevărată. Inimă de bou. Găluști cu bacon. Sîngereți. Cap dă porc". Tonul cleios și jinduitor pe care a zis „cap dă porc" sugera zeci de ani în care suferise de foame. În afara acestor culegători regulați, mai erau și „cei care stăteau la ei acasă": adică localnici care culegeau cînd îi apuca, în principiu doar ca să-și treacă timpul. Era vorba de soțiile de fermieri și alte persoane de genul ăsta și, de regulă, oamenii
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
erau și „cei care stăteau la ei acasă": adică localnici care culegeau cînd îi apuca, în principiu doar ca să-și treacă timpul. Era vorba de soțiile de fermieri și alte persoane de genul ăsta și, de regulă, oamenii ăștia și culegătorii se urăsc de moarte. Cu toate astea, una dintre ele era o femeie foarte cumsecade, care ia dat lui Ginger o pereche de pantofi și mie un sacou excelent, cu vestă, și două cămăși. Majoritatea localnicilor păreau să se uite
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
arată pe prozator evoluînd într-o direcție previzibilă: opoziția dintre prezentul decăzut și trecutul mirific al Iașului se transformă în opoziția dintre realitatea brută și fantezie; locul trecutului îl ia imaginarul pur, desprins de contingent. Prozele poetice devin basme stilizate (Culegătorul de stele căzătoare, Oglinda fermecată) sau parabole stranii, apropiate de basm prin infuzia de fantastic (Fluturul morții, Spovedania unui orb). Bineînțeles, nici urmă de folclor în aceste ingenioase compoziții: parabolele-basm imaginate de Anghel au un permanent sens filozofic, iar învățăturile
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
nu sunt ochi negri, săruți și albaștri” (Creangă, Povestea lui Harap- Alb); „Cine n-are ochi negri, sărută și albaștri” (C. Negruzzi, Scrisoarea XII, Păcală și Tândală) -, „Când nu-s ochi negri, săruți și cei verzi...” (p. 339) etc. Comentariul culegătorului e lipsit de dubii: „Această zicere ne arată precăderea pe care o au, la români, ochii negri asupra celor albaștri, pre care-i și numesc ochi de gâscă” (p. 340). Autorul se baza și pe considerațiile lui Bogdan Petriceicu Hasdeu
Zamă de pește by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5304_a_6629]
-
a angaja o comparație cu P. Ispirescu sau Delavrancea, autori cărora le este superior ca simț al limbii, fiindcă scrie țărănește, într-o "limbă specială, nervoasă, sacă"13); sau pentru a-l proiecta în orizontul povestitorilor de tip folcloric, al "culegătorilor" autentici, cu mențiunea că el rămâne "un iute la limbă și slobod la gură", "plămădind frazele, cercând efecte de sonoritate" 14) - într-o specie literară care merită reevaluată, adusă în sfera de atenție a cercetării. Neîndoielnic, Iorga a contribuit decisiv
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]
-
oamenii primitivi sărbătoreau descoperirea focului prin cântece și jocuri. Mai târziu, odată cu apariția religiilor, focul a devenit ceva sfânt, un dar al unui zeu, sărbătorit la o anumită dată. Creștinii l-au suprapus sărbătoririi Sfântului Dumitru care, după tradiție, este culegătorul și strângătorul tuturor pâinilor și fructelor. Pentru aceasta, pledează și etimologia cuvântului Sf. Dumitru - Sân' Dumitru - Sân' Medru - Sumedru sau Simedru. Semnificația Focului lui Sumedru este aceea a unui scenariu al morții și renașterii anuale a unei divinități fitomorfe, un
Focurile lui Sumedru se aprind vineri seara by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/65276_a_66601]
-
unor intelectuali „revizioniști” sau „postmoderni” de după 1989 (Mircea Cărtărescu în primul rînd), ca și a unor politicieni în serviciul cărora s-au pus (ex.: Traian Băsescu), ieșirile vehemente împotriva idealizării „boierilor de altădată” (v. mărturiile privitoare la „botnițele” puse țăranilor culegători de struguri de pe moșiile lui... Duiliu Zamfirescu) sau antipatia la adresa monarhiei („De ziua foștilor regi, mă îmbolnăvesc subit de coprolalie”) îl arată pe autorul Îngerului a strigat ca pe un om de stînga atașat tradiției naționale, dar în niciun caz
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
și modul admirativ în care le sunt înfățișate isprăvile par tot un semn al vechimii anteislamice, fiindcă magia a fost condamnată de Coran. În Vrăjitorul și feciorul omului sărman, vrăjitorul acceptă să ia un tânăr la învățătură și „mituiește” un culegător de vreascuri cu un ștergar din care ies bucate și băutură, cu un dovleac din care ies oști etc. Discipolul învață autometamorfoza și are loc o adevărată întrecere într-ale vrăjitoriei și dedublării: „Tânărul și luă înfăți- șarea unui iepure
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
chiar ciobite, ideile lor reprezintă tipuri pure ale unei gîndiri care, odată cu Platon, va intra într-un amestec pernicios. Platon e un autor hibrid a cărui operă e antologia ideilor care au existat pînă la el, meritul lui fiind acela culegător de folclor speculativ, un fel de Diogene Laertios mai talentat. Dar, în ciuda talentului, natura corcită, de amalgam al unor distincții, pe care le-a luat de la alții, e evidentă, și din acest motiv rangul lui Platon e sub treapta de
Hybrisul grecesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3602_a_4927]
-
de prestigiu, „Revista Fundațiilor Regale”, îi publică studiul Procesul de creație al baladei populare românești , în care se află in nuce ideile și cărțile etnologului Ovidiu Bârlea. Ca etnolog, Ovidiu Bârlea are preocupări multiple - autor de antologii, teoretician al folclorului, culegător de folclor, prefațator al unor ediții din marii folcloriști. Fiecare din aceste ipostaze este ilustrată cu lucrări reprezentative: Antologia poeziei populare epice și Mică enciclopedie a poveștilor românești. „Antologia este un model de culegere și editare științifică a prozei folclorice
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]