1,806 matches
-
meu, să-i dea ceva de muncă, să trăim și noi ca alți oameni și să nu ajungem să furăm ca să avem ce mânca. Tata este bun muncitor dar nu găsește de lucru tot anul, numai la sapă și la cules...mă doare că vor să mi sacrifice prietenul. Eu l-am găsit nu l-am furat, nimeni nu a Întrebat de el...este al meu și nu pot să mă despart de el. Te rog să faci Tu o minune
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
mai primea și de acolo câte ceva de pomană, ba o haină, un pantalon, o pereche de pantofi rămași de la răposatul respectiv. Fiind o vară toridă și strugurii se copseseră devreme, așa că pe tatăl lui Ionuț Îl chemase fermierul și la cules de vie, dar l-a pus la zdrobitorul de boabe, cel așezat pe un butoi mare de trebuia să se urce pe scară ca să ajungă sus să toarne strugurii Între cei doi cilindrii care-i zdrobeau când omul Învârtea manivela
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
cu câinele, cu pisica, aleargă prin iarbă, se cațără prin copaci. − Azi mâncăm căpșuni cu smântână și mămăligă, anunță bunica. Ce-ar fi să luați voi lighenașul ăsta și să culegeți căpșunile? Fetele sunt gata de treabă. Se apucă de cules. Ca de obicei − două căpșuni în gură, una în lighean. Una pe o parte a stratului, cealaltă pe cealaltă parte. Și cum au și poftă de zmeură, mai trec și pe la tufele de la gard. După masă bunica merge în grădină
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3084]
-
pentru efectuarea unor lucrări. Tot în această categorie am putea încadra populația care se deplasează în sezonul cald pe litoralul Mării Negre pentru a desfășura activități legate de turism și servicii sau populația care se deplasează în regiunile rurale în perioada culesului recoltelor. Pentru orașul Breaza, ca pentru multe alte localități, după 1990 deplasările sezoniere au depășit granițele țării. Există la momentul actual un număr de persoane care efectuează deplasări sezoniere în afara țării în baza unor contracte de muncă în țări ca
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
se făcuse gangster într-o doară. Socrate, la rândul lui, conversa cu un daimon, având în acele momente o privire tâmpă și ceva bale verzui. Logosul nu e bun cu noi și nici nu caută să fie... tre buie doar cules la timp, fără menajamente. Istoria șamanismului românescu Nenea Nebunelea a fost ăla cu ideea: — Măi copii, ce-ar fi să facem noi un tramvai clandestin? Chiar așa i-a zis de la-nceput, tramvai clandestin. Până și Tanti Justina, grasa de
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
cultură, un mod de raportare a ceea ce am devenit la ceea ce am întâlnit. Pentru a putea locui îi dăm naturii sensuri. Spre exemplu, copacul îl înțelegem prin intermediul funcțiilor sale: fabrică de oxigen, lemn de tăiat pentru diverse utilizări, fructe de cules, umbră, funcție estetică, eventual și o funcție axiologică, copacul arătându-ne ce nu suntem noi în sensul că suntem mai mult decât atât. Și avem convingerea că acesta este copacul și aceasta este realitatea. De fapt acesta este copacul pentru
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
zmeură ai destula și dacă-mi dai un coșuleț, Îți spun unde are Zmeul un iaz plin cu pește. Ursul când auzi de pește, Îl lăsă pe Anul Nou să ia câtă zmeură vrea, ba l-a și ajutat la cules, și au pornit amândoi spre palat ținându-se de după umeri ca doi flăcăi ce vin de la cârciumă. Împăratul rămase cu gura căscată. A doua zi Anul Nou puse o capcană În care căzu chiar iepuroiul cel neîntrecut la alergare. Flăcăul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
în pace niciodată. La început de septembrie, pădurea prinse a rugini, Ana nu mai înceta cu desenele, poamele din livadă erau coapte. Cei de la mare se întorseseră la București și plănuiau să treacă două-trei zile pe la Bucura, să ajute la culesul livezii și viei. Petre îi anunță că doar după prima brumă se trece la recoltat și că la sfârșit de săptămână va veni cu Ana la București, că urmează să se deschidă școala. Ana își luă rămas bun de la trandafiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Vergina (Despina Stănescu) de banii de înmormîntare, scandalul este în toi. Așteptînd rezultatele, cei trei fac exerciții de arte marțiale, anduranță, supraviețuire, în timp ce "directoarea" Lilica (Oana Piecnița), fiică nurlie a satului, proaspăt sosită din Spania, îi antrenează pe localnici la cules căpșuni, căpșunile fiind înlocuite cu clopoței. Episod tipic pentru întreg filmul, culesul de clopotei scontează grotescul - scena amintește deopotrivă de Senatorul melcilor (1995), unde potentatul venit în vizită îi punea la cules de melci pe localnici pentru a degusta o
Daneliuc, încă unul și mă duc... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8735_a_10060]
-
rezultatele, cei trei fac exerciții de arte marțiale, anduranță, supraviețuire, în timp ce "directoarea" Lilica (Oana Piecnița), fiică nurlie a satului, proaspăt sosită din Spania, îi antrenează pe localnici la cules căpșuni, căpșunile fiind înlocuite cu clopoței. Episod tipic pentru întreg filmul, culesul de clopotei scontează grotescul - scena amintește deopotrivă de Senatorul melcilor (1995), unde potentatul venit în vizită îi punea la cules de melci pe localnici pentru a degusta o tocana exotică sau de încercările de avort din Patul conjugal soldate cu
Daneliuc, încă unul și mă duc... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8735_a_10060]
-
sosită din Spania, îi antrenează pe localnici la cules căpșuni, căpșunile fiind înlocuite cu clopoței. Episod tipic pentru întreg filmul, culesul de clopotei scontează grotescul - scena amintește deopotrivă de Senatorul melcilor (1995), unde potentatul venit în vizită îi punea la cules de melci pe localnici pentru a degusta o tocana exotică sau de încercările de avort din Patul conjugal soldate cu bătaia unui cui în capul nevestei. Intenția unei analitici existențiale sau a examenului critic al unei umanități contorsionate se dizolvă
Daneliuc, încă unul și mă duc... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8735_a_10060]
-
notează în Jurnal: "Timp frumos. Continuat sapa cu 20 oameni. Sosesc seara de la București; Timp frumos. Lache cară gunoi și nisip. După-amiazi la Pitești. Cumpăr 4 scînduri pentru podele la grajd-vacă; vorbesc cu fierar pentru reparația căruței; Timpul frumos, continuă culesul cartofilor etc. S-au mai adus 160 kg. cartofi, plus 216 dovleci + 195 dovleci + dovlecei, apoi 2, 1/2 saci fasole etc." Veselul trubadur și mult mai pragmaticul prozator; greierele și furnica; greierele stă De vorbă cu mine însumi și
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
autorul ar trebui să extragă din roman un scenariu de film. Pentru dinamizarea producției narative, editurile ar putea institui concursuri pe subiecte date sau pe situații de exploatat. Ca la școală, compunerile... De pildă: un grup de tineri merge la cules de căpșuni în Spania. Sau: patronul unei firme românești se pregătește să deschidă o investiție sau o afacere în Irak. Etc. Dacă tot nu contează subiectul, după cum spun cei mai mulți critici și prozatori, de ce nu ar testa scriitorul piața? Contează intriga
Starea prozei (file dintr-un carnet) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9309_a_10634]
-
cu un "american liniștit" îndrăgostit într-un Vietnam aflat în război. Evident că această discuție, cu o bună doză de umor și de arbitrar, poate fi suportată numai de scriitorii pentru care contează cititorii, chiar și cei care merg la cules de căpșuni în Spania. Pentru ceilalți scriitori, e o absurditate. Iar eu le dau perfectă dreptate. Cerința pieței sau a Europei (sunt două instanțe nu radical diferite), dacă nu e asumată, interiorizată, nu valorează nimic. Adevăratul scriitor, cel de vocație
Starea prozei (file dintr-un carnet) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9309_a_10634]
-
într-o poveste. Darnica toamnă făcuse multe daruri naturii. Copacii se aflau sub greutatea roadelor coapte,iar în lan porumbul copt aștepta să fie cules. Bunicii au primit-o cu căldură și i-au spus că trebuie să meargă la cules porumbul. În loc să rămână la joacă, fata a mers cu ei să îi ajute. După o zi întreagă în care a ajutat cum a putut,Mihaela s-a întors obosită dar mulțumită pentru, ajutorul dat. Era ziua bunicului. Fetița nu uitase
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
va trece pe sub picioarele fiecărui elev din echipa sa. Când elevul cu bastonul ajunge la celălalt capăt al rândului, bastonul se transmite din mână în mână până la primul jucător care începe din nou jocul. Câștigă echipa care termină prima. 7.Culesul cartofilor Jucătorii, împărțiți în două sau mai multe echipe, se așează în flanc câte unul în spatele unei linii de plecare. Intervalul între echipe este de 4-5 pași. În fața fiecărei echipe, lângă linia de plecare, se înseamnă un cerc care reprezintă
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
de față fiind toți stăpânii de oi care și-au dat oile la stâna comună, se face o mulsoare controlată, constatându se care e producția de lapte a fiecărei oi în parte. Proporția deținută de fiecare oaie în totalul laptelui cules se consideră a fi un indicativ pentru distribuirea finală a produselor lactate, pe întreg anul” (Stahl, 1998, vol. II, p. 292). În cadrul izlazului existau terenuri de o calitate mai bună pe care fiecare voia să le exploateze. Ca și în
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
repudiat secole de-a rîndul: sexul. Inima li se înveșmîntează în dezinvoltură, la fel cum, pe dedesubt, hainele lor își simplifică horbota intimă: desuurile dispar din prea mare dificultate a mînuirii lor. Din cetăți menite cuceririi, femeile devin trufandale menite culesului timpuriu. Dramele umane, chiar dacă mai există, își relativizează proporțiile, după cum presiunea colectivității asupra individului nu depășește pragul opțional al unei cutume aflate la libera lui alegere: o poate accepta sau nu. Tradiția devine facultativă, iar sentimentele de clan sau de
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
eu îs babă, măi Petrache? Când am spus odată nu, nu rămâne! Ce? Să le dau munca mea pe daiboj? Anafura mamei lor de netrebnici! Nici să nu le treacă prin cap bolșevicilor! - l-a susținut Petrache... Până mai spre culesul viilor prin comună au umblat fel și fel de marțafoi... Din târg au venit și echipe artistice. Cu steaguri roșii și fanfare... Arătau - spre hazul sătenilor - ce „rai” îi întovărășirea și ce „dușmani” îs chiaburii... Chiar și învățătorii au fost
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Întinde de lângă gard până sus pe acoperiș. Toamna, când se coc strugurii și frunzele capătă nuanțe atât de variate, Îmi place să-mi las sufletul legănat de nostalgie, și, mai ales, Îmbătat de parfumul strugurilor ce așteaptă mâini dornice la cules. Această atmosferă de basm m-a inspirat. Vrei să-ți citesc ce-am notat? „Da!”. Te ascult cu atenție și nerăbdare. „M-am Întâlnit cu toamna // Într-o seară // În poarta casei de la țară // purta pe umeri o trenă lungă
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
toamna cu Încărcătura ei de taine, de bogății, de chemări În brațele-i melancolice. Nici un alt anotimp nu reușește să smulgă sufletului atâtea nuanțe ale sensibilității, așa cum reușește toamna cu nemărginita-i metamorfoză, cu Întregul ei alai gătit de sărbătoarea culesului. Ți-ai imaginat vreodată - În ce tăcere solemnă - se Învăluie pădurea când simte pașii delicați ai toamnei apropiindu-se? Renunțarea la podoaba verde se face cu o regală resemnare... Mă simt legat de toamnă, ca și cum, doar pentru mine așterne covoare
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Vântul bătea În rafale cu o viteză destul de mare. Într-o noapte, a culcat la pământ copacii mai fragili și peste tot nu vedeai decât frunze și fructe căzute pe jos.Era perioada perelor coapte, a nucilor numai bune de cules. Pentru noi, cei mai mici, era o mare bucurie; nu reușeam să adunăm toate perele galbene, zemoase și mari cât doi pumni la un loc. Mâncam cu poftă până simțeam că ne plesnește stomacul. Pe zece septembrie ( duminica), urma să
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
a dorit să audă de preot, avea parcă o frică. Nu, și gata! Ea îl mai lăsă, dar nu slăbea cu rugăciunea. Era toamnă și avea atâtea de făcut! Păpușoii de curățat, de tăiat și de adus acasă, strugurii de cules, de zdrobit poama, de pregătit butoaiele pentru vin, ceapa strânsă urma să o vândă; dar cât pot face două mâini de femeie? Dimineața pleca de-acasă și se întoarcea spre seară. El o aștepta cu nerăbdare și-i zicea că
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
plăcută hotărârea mea și nu mă va lăsa. Am luat viza pentru Spania. Plec împreună cu cumnatul meu Vasile, iar el are acolo pe cineva, din rude, care ne-a promis să ne ajute la început. Acum zice că se începe culesul merelor și al perelor, așa că avem o speranță. Bine, draga mea, tu să te liniștești și să începi pregătirea de întoarcere. Vorbim mai târziu, când vei fi mai liniștită, bine? Ai grijă de tine. - Bine, bine... și voi aveți grijă
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
vedere uman, care mă sancționa pe mine în situația ivită, în loc de o remarcare pe ordin de front și o permisie de zece zile acasă. Săracii oameni nevinovați, dar neatenți la indicatoarele cu semn interzis, căutau un drum prin pădure la cules ciuperci, și nu aveau la ei nici hărți, nici aparate de fotografiat, nici camere video. De atunci și până astăzi am renegat chemarea ispitei în apocalipsa distrugerii individului, principiu de viață peste care nu am trecut niciodată. Reîntors în cetate
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]