161 matches
-
atitudine necanonică pe care Nae Ionescu a calificat-o drept "cezaro-papism", Patriarhul încalcă drepturile de autonomie ale episcopatului, încercând să instaureze un fel de autoritate personală în Biserica sinodală românească; 2. Patriarhul Miron optează pentru elementele de asistență în defavoarea celor cultuale în viața religioasă românească. Ergo, Nae Ionescu a caracterizat aceste opțiuni drept expresii fundamentale ale protestantismului. În schimb, la aceste argumente naeionesciene, preopinentul de la "Universul" oferă trei puncte de vedere discutabile: 1. prin statutul de organizare al Bisericii Ortodoxe Române
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cât documentele personale de dispoziție asupra Bisericii Ortodoxe Române ating dogma sobornicității Ecclesiei românești. Cât privește ultimul punct de vedere, acesta este contrazis de sentimentul bunului simț al creștinilor ortodocși. Este de domeniul evidenței că preeminența faptelor bune asupra elementului cultual este specifică protestantismului, adevăr elementar, reperabil în orice manual de simbolică. Prin urmare, catalogarea de către Nae Ionescu a spiritului cezaro-papist și protestant în care a fost scrisă pastorala patriarhală nu ține de domeniul sofismului, ci de cel al realității efective
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Destinația acestor amenajări rămâne obscură, deși descoperiri, de factură asemănătoare s-au înregistrat ulterior și la Badragii Noi, în raionul Edineț, și la Holmskoe. Apropiate de unele influențe celtice, pe baza unor analogii discutabile, aceste construcții vădesc totuși un caracter cultual, care rămâne să fie elucidat. Dat fiind că ”obiceiurile de rit, de ritual și de port reprezintă criteriile arheologice fundamentale pentru determinarea apartenen]ei etnice a complexelor funerare”, stabilirea a ceea ce este specific sarmaților în aceste privințe este, poate
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
fundul gropilor a cretei, cărbunilor din lemn, cenușei, resturilor provenite de la ospățul funerar sau a unor fragmente osteologice. În tumulii de la Tețcani, Bleșteni, Corpaci, s-au descoperit pietre funerare conținând așa-numitele semne "hieroglifice" sarmatice, de tip tamga. Alte indicii cultuale sunt furnizate de unele elemente care atestă existența unui cult al focului, vizibil din urmele de ardere prezentate de cărbunii de lemn, oasele de animale și vasele sparte, îndeosebi amfore romane depuse în morminte, cazuri analoge fiind semnalate și în
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
neolitic", care unea diversele zone ale Europei și care explică astăzi legăturile profunde dintre mitologiile multor popoare europene. De o importanță cu totul specială în cartea de față este preluarea și aplicarea creativă a distincției lui Nilsson între mythical și cultual. Primul termen se referă la ceea ce este reprezentat, înfățișat, menționat în tradiție și cultură. Cel de-al doilea are în atenție doar fondul mental știut, reamintit, păstrat la nivel oral. Un subiect special analizat și interpretat de Adrian Poruciuc în
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
și Între membrii clerului, atunci când se ivea vreun dezacord profund referitor la idealul ce trebuia urmărit. Mai mult, dacă clerul se compune dintr-o fracțiune a societății care se consideră luminată, atunci rolul său riscă să depășească rapid cadrul strict cultual. De fapt, oare n-ar trebui să fie acela de a conduce viața socială și politică În numele principiilor pioase? Ceea ce numim „spirit clerical” nu era pe atunci altceva decât pretenția de a guverna asupra majorității În numele unei doctrine religioase. Împotriva
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Republica asigură libertatea de conștiință a cetățenilor și garantează libera practicare a cultelor”, mulțumindu-se să nu recunoască, să nu subvenționeze și să nu plătească salarii nici unui cult. Bunurile ecleziastice sunt de-acum proprietatea statului; ele sunt gestionate de asociații cultuale declarate și În cadrul cărora laicii trebuie să fie majoritari. Așa cum a spus foarte clar Aristide Briand, „statul nu este nici religios, nici antireligios; el este areligios”. Protestanții și israeliții acceptă această separare a puterilor. Pentru cei mai extremiști dintre catolici
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aparținând speciilor vânate cu predilecție (Ripiceni-Izvor, Boroșteni, România, Bächler, Elveția, Zotz, Germania, Ehrenberg, Austria, Bonifay, Franța). În legătură cu practicile mortuare, s-a constatat existența unui cult al mandibulelor umane, un alt cult al craniilor (Guattari, Italia, fără relații cu posibile antropofagii cultuale, existente, totuși, cum s-a constatat la Krapina, Croația), asocierea osemintelor, în morminte de copii, cu unelte de piatră ale adulților (La Ferrassie, Franța) (M. Otte, 1996). Dar poate că cea mai spectaculoasă creație spirituală a Omului de Neandertal o
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Principalele culturi arheologice (cu care vom opera și noi pe parcursul demersului pe care ni l-am asumat) sunt: Aurignacianul, care a cuprins întregul Continent, fiind datat între aproximativ 36-35.000 și 27.000 ani BP, caracterizat, din punct de vedere cultual și artistic prin crearea primelor opere de artă parietală (picturile din grota Chauvet), începutul artei mobiliare și o variată gamă de obiecte de podoabă; Gravettianul, datat între aproximativ 28.000 și 22.000 ani BP, extins, de asemenea în toată
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
repetată și în alte spații ale peșterii. Notăm doar că în Epigravettianul de aici, datat la 16.030 ± 190 BP, pe un fragment de os iliac de cal, este redat un cal alături de doi cerbi, o adevărată scenă de vânătoare cultuală, spațiul liber fiind acoperit de săgețile vânătorilor. Alte gravuri de bovidee și cervidee sunt pe blocuri, dar apar și reprezentări de păsări, chiar un pinguin, pe alte blocuri, care completează acest sanctuar dedicat vânătorii cultuale. O importanță deosebită o are
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
o adevărată scenă de vânătoare cultuală, spațiul liber fiind acoperit de săgețile vânătorilor. Alte gravuri de bovidee și cervidee sunt pe blocuri, dar apar și reprezentări de păsări, chiar un pinguin, pe alte blocuri, care completează acest sanctuar dedicat vânătorii cultuale. O importanță deosebită o are reprezentarea ouălor într-un spațiu închis - un Univers al spiritualității acestei comunități. Ca și în grota de la Grimaldi, și la Paglicci a fost descoperit un mormânt de copil ( băiat de13 ani), acoperit cu praf
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
descoperite în niv. 9, datat la aproximativ 23.000 ani BP, în asociere cu un fragment de femur uman și cu mai multe galete asupra cărora s-a constatat intervenția intenționată a oamenilor, dar fără a se putea preciza caracterul cultual al acesteia. Prezența statuetelor (chiar dacă una dintre ele este zveltă, iar a treia, doar o eboșă), demonstrează importanța divinității feminine în religiile Paleoliticului superior, îndeosebi începând cu cultura gravettiană. Stațiunea de la Dolni Vestonice, Moravia, cunoscută încă din sec. al XVII
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
existente: o vatră de mari dimensiuni, 3 morminte, unelte de silex, că este o locuință cu caracter de cult, sanctuarul fiind situat la intrarea în grotă. Grota de bază este dublată de cea a Fecioarei, de asemenea cu reprezentări artistice cultuale. Fourneau du Diable, Franța, a fost cercetată începând din 1907, fiind reprezentată de două locuiri, situate pe terasa inferioară și superioară a râului Dronne. Cea de pe terasa superioară este reprezentată de trei blocuri ornate, toate situate în interiorul grotei, cu reprezentări
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
identice cu acelea din grota Castillo, completează ansamblul artistic. Font-de-Gaume, Franța, a fost cercetată începând din 1901. Este formată dintr-o galerie principală ca un culoar de 100 m, de unde pleacă mai multe ramificații. Cele mai importante spații cu destinație cultuală, desemnate prin varietatea operelor de artă, se află în a doua jumătate a traseului, unde acestea sunt etajate pe pereți: bizoni, cai, mamuți, reni, chiar un lup. Bizonii în șir sau renii afrontați formează compoziții. Originalitatea grotei o constituie bicromia
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
a prezenței omului. În același sens, trebuie să admitem că domesticirea, stăpânirea și apoi folosirea intenționată, permanentă a focului, a constituit o etapă extrem de importantă în devenirea spirituală a umanității preistorice. Tot din punct de vedere cronologic, înmormântările cu caracter cultual, cu ritualuri deja bine stabilite, au reprezentat un pas important în evoluția mentalului comunităților umane. Încă la nivelul cronologic al Neandertalienilor (prezenți și la începuturile Paleoliticului superior, alături de omul modern-Homo sapiens) constatăm practicile de înmormântare, cu depuneri de ofrande, reprezentând
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
aveau și rolul de “instrumente muzicale”. În categoria instrumentelor de suflat, pentru a produce sunete, se includ tuburile din os, cu una sau două găuri, dar la Isturitz (Franța) și la Geissenklösterle (Germania), în cadrul unor bogate inventare, considerate de importanță cultuală, s-au identificat tuburi din os cu mai multe perforații longitudinale, de tipul fluierelor de astăzi. Precizăm că la Poiana Cireșului-Piatra Neamț s-au descoperit mai multe falange de ren, perforate, iar la Cosăuți, pe Nistru, tuburi care ar fi
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
partea dreaptă), urmată de verbalizarea ofrandelor ca "alimente pentru Moarte", și prin ritualul "deschiderii" și "închiderii" "casei-uter". Purificarea finală prin circumvalație rituală desăvârșește ceremonia. Pe de alta parte, comunitatea Kogi identifică Lumea - uterul Mamei Universale - cu fiecare sat, fiecare casă cultuală, fiecare locuință și fiecare mormânt. Când șamanul ridică de nouă ori cadavrul, el semnalează întoarcerea corpului la starea sa foetală, parcurgând, în sens invers, cele nouă luni de gestație. Și pentru că mormântul este asimilat cu lumea, ofrandele funerare primesc o
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
1968), p. 174. '; / \par De la epoca de piatră la Misterele din Eleusis Tot în stratul mezoiitic de la Stellmoor, A. Rust a descoperit un stâlp din lemn de pin cu un craniu de ren în vârf. După J. Maringer, acest stâlp cultual indică probabil prânzuri rituale: era consumată carnea renilor, iar capetele lor erau oferite unei ființe divine. Nu departe de Ahrensburg-Hopfenbach, într-o stațiune mezolitică datată ~ 10000, A. Rust a degajat din fundul unui lac un trunchi de salcie de 3
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
însoțiți de ofrande, printre care figurine din lut. Taurul sălbatic era venerat ca epifanie a fertilității masculine. Imagini de tauri, bucranuri [motive ornamentale figurând capete de taur descărnate - nota trad.], capete de berbeci și securea dublă aveau, desigur, un rol cultual, în legătură cu zeul furtunii, atât de important în toate religiile Orientului Apropiat antic. Totuși nu s-au găsit figurine masculine, în timp ce imagini ale zeiței abundă; întovărășită de porumbei, cu sâni exagerați, reprezentată de multe ori în poziție ghemuită, e greu să
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
imagini de măști divine) indică activități rituale. Către mijlocul mileniului al Vl-lea, se înmulțesc satele apărate de șanțuri sau ziduri și putând să cuprindă până la l 000 de locuitori 45. Un mare număr de altare și sanctuare și diverse obiecte cultuale vădesc o religie bine organizată, în stațiunea neolitică de la Căscioarele, la 60 km sud de București, s-au scos la iveală rămășițele unui templu ai cărui pereți erau pictați cu magnifice spirale în roșu și verde pe fond alb-gălbui. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Utu (Soarele) și Inanna, zeița stelei Venus și a dragostei. Zeii Lunii și ai Soarelui vor cunoaște apogeul în epoca babiloniană. Cât despre Inanna, omologată cu Iștar, akkadiana, și mai târziu cu Aștarte, ea se va bucura de o "actualitate" cultuală și mitologică niciodată atinsă de vreo altă zeiță a Orientului Mijlociu. La deplinul ei apogeu, Inanna-Iștar era atât zeița dragostei cât și a războiului, adică stăpânea viața și moartea; pentru a indica plenitudinea puterilor sale se zicea că e hermafrodită
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
culturile megalitice încă înfloritoare, cultul strămoșilor joacă un rol important 25. Monumentele servesc drept lăcaș sufletelor morților, când se întorc să-și viziteze satul, dar ele sunt utilizate și de cei vii. Locul unde se găsesc megaliții este totodată locul cultual prin excelență (coregrafie ceremonială, sacrificii etc.) și centrul activității sociale, în cultul morților, de tip megalitic, genealogiile joacă un rol important. După Heine-Geldern, e probabil să se fi recitat ritualic genealogiile strămoșilor, adică ale întemeietorilor satelor și ale anumitor familii
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
numai unor scopuri religioase 29. Fairservis apropie aceste amplasamente sacre, și în general structurile exhumate în valea de la Quetta (reprezentând fazele preharappiene ale Sindului și Belucistanului), de Mohenjo-Daro și de Harappa, cetăți clădite inițial - după părerea sa - în vederea unor ceremonii cultuale. Această ipoteză este controversată încă, deși nu există îndoieli cu privire la funcția religioasă a "citadelei", platformă comportând structuri caracteristice, aceleași în cele două cetăți. Pentru discuția noastră, controversa este fără mare interes. Căci, pe de o parte, "originea" cultuală a aglomerărilor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
unor ceremonii cultuale. Această ipoteză este controversată încă, deși nu există îndoieli cu privire la funcția religioasă a "citadelei", platformă comportând structuri caracteristice, aceleași în cele două cetăți. Pentru discuția noastră, controversa este fără mare interes. Căci, pe de o parte, "originea" cultuală a aglomerărilor preharappiene (deci, a primelor "orașe"!) este asigurată, și, pe altă parte, savanții sunt de acord astăzi să vadă în cele mai vechi centre urbane complexuri ceremoniale. Paul Wheatley a demonstrat în mod strălucit intenția și funcția religioasă a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
preharappiene (și de alte orașe vechi), va trebui să considerăm Harappa și Mohenjo-Daro drept primele exemple de secularizare ale unei structuri urbane, fenomen modern prin excelență. Ceea ce merită subliniat, pentru moment, este diversitatea morfologică a spațiului sacru și a centrului cultual. În culturile megalitice din regiunea Mediteranei și din Europa Occidentală, centrul ceremonial, solidar cu cultul morților, era consacrat prin menhiri și dolmene, rareori prin sanctuare; în ceea ce privește aglomerările, ele nu depășeau dimensiunea de sate32. După cum am văzut, adevăratele "orașe" megalitice erau
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]