139,341 matches
-
B. Lefter face distincția necesară între postmodernitate și postmodernism, trebuia să înceapă aici printr-o distincție, la fel de necesară, între modernitate și modernism. E adevărat că I. B. Lefter nu e sistematic nici în volumul său Postmodernism. Din dosarul unei ,bătălii" culturale (2000 și 2002), nici în Despre identitate. Temele postmodernității (2004), ambele fiind culegeri de articole, dar, cu un pic de străduință a cititorului, se pot culege argumentele disocierii dintre postmodernitate și postmodernism. În Recapitularea modernității nu e vorba însă niciodată
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
evaluare sau de o critică a modernității. Această carență ne-a indicat-o apariția ulterioară a cărții lui H.-R. Patapievici, Omul recent, cu care I. B. Lefter este dator să dialogheze (mai substanțial decât a făcut-o în ,Observator cultural") în premisele unei viitoare reeditări a cărții sale. E adevărat că, aparent, cei doi nu se întâlnesc pe același culoar ideatic, pentru că unul scrie despre modernitate, celălalt despre modernism, dar temele nu sunt doar tangente, ci sferele lor se intersectează
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
sfera lui trebuie lărgită. Aceasta este pledoaria cea mai importantă a cărții lui I. B. Lefter: pledoaria pentru ,reconstrucția conceptuală a modernismului românesc" (p. 180). Rezultatul ar fi un concept integrator al modernismului românesc, înțeles ca un curent literar și cultural, întins cam de pe la 1880, cu primele experiențe ale lui Macedonski, și până la 1980, când se încheie neomodernismul postbelic declanșat pe la 1960-1965, după fractura proletcultistă. În marea lui sferă se includ: simbolismul, parnasianismul, instrumentalismul, decadentismul, poezia pură, avangardele și porțiunile mai
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
Daniel Cristea-Enache Bădiliță, encore une fois ntr-un număr trecut din mensualul Idei în dialog, Dan C. Mihăilescu, observator atent al spațiului nostru cultural, întâmpina cu patos schimbarea de orientare de la săptămânalul Adevărul literar și artistic, produsă prin plecarea lui Cristian Tudor Popescu, C. Stănescu, Cristina Modreanu & co. Revista cu pricina îi satisfăcea acum ,scriitorincului" exigențele spirituale și îl făcea să viseze, cu ochii
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
M.D. Gheorghiu, Totok? Dar unde o fi D.C. Giurescu? - să fi lins el pe degeaba ceea ce a lins? Dar Gabriel Andreescu? Dar Dan Pavel? Dar Laszlo Alexandru, dar Pecican? Dar Buzura, Doctorul Honoris Causa de la Ierusalim, răsplătit pentru isprava înalt culturală de a fi trimis la topit un volum de documente care probau fără tăgadă și responsabilitatea evreilor în tragedia generală? Dar Breban, dar Țepeneag - cu stindardul pe care scrie, citeț, ŤEd. Reichmanť? Dar Marta Petreu cu I. Vartic, ucenici-ascultători ai
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
curând o personalitate bine conturată care făcea ca începătorii să-și afle urmași, iar spiritele congenere să se reîntâlnească pe trepte artistice diferite, peste decenii sau chiar la intervale mai scurte, întrucât cunoșteau aceeași lume, se împărtășeau din aceleași izvoare culturale, se supuneau aceluiași cod literar (cazurile Samson Bodnărescu-Eminescu, I. Negruzzi-Caragiale). Noi formulări critice găsește N. M. despre marii scriitori: M. Kogălniceanu i se înfățișează ca un povestitor moldovean trecut prin școala franceză, ,solidarizând inextricabil umorul de peste Milcov cu sarea galică
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
mai nimic. Rostul poeziei este, pentru mine, acela de a explora lumea și eul cu o acuitate pe care nici un alt gen literar și nici o altă artă nu o pot atinge. Micile dexterități lexicale, combinarea inteligentă a sintagmelor din fondul cultural comun, biografemele fără miez și învârtirea în jurul unui inesențial rămas așa, netransfigurat: toate aceste ,abilități" de versificare postmodernistă nu pot fi echivalate cu marea poezie. Ea se aproximează și se atinge prin depășirea acestui nivel agreabil, dar primar; abia vizionarismul
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
recenta ediție a Concursului Internațional ,George Enescu", competiția cvartetelor de coarde nu a mai avut loc din lipsă de competitori; cei români sunt ca și inexistenți iar cei străini au evitat, probabil, competiția ca fiind lipsită de tradiție, de atracțiozitate culturală artistică. Pe de altă parte, nu poți să nu observi că celebra orchestră Filarmonică din Viena dispune de cel puțin zece formații de acest fel; sunt formații, e drept, de nivel artistic diferit, sunt muzicieni pasionați ce extind nevoia cântului
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
și nociv; susținerea lui Cărtărescu împotriva lui Patapievici etc. Și n-am spus nici pe departe totul. Ion Bogdan Lefter e foarte implicat în viața literară și în comentariul politic (susține o emisiune zilnică de prezentare a cărților la TVR Cultural, e analist politic la cotidianul ,Ziua" și la postul de radio BBC). E prezent de peste două decenii în fenomenul receptării, iar din 1990 încoace a fost în permanență un protagonist al conflictelor de idei și de viață literară. E un
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
dar nu justificată. Una din mizele cele mai importante ale criticului a fost și continuă să fie susținerea postmodernismului în general, ca schimbare de paradigmă, și a postmodernismului românesc în special. O dovedește volumul său Postmodernism. Din dosarul unei ,bătălii" culturale, ajuns în 2002 la a doua ediție (prima apăruse în 2000). El trebuie citit în relație de complementaritate cu un altul, mai recent, Despre identitate. Temele postmodernității (2004). Susținerea postmodernismului românesc implică un adevărat program de critică militantă, de direcție
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
ajuns în 2002 la a doua ediție (prima apăruse în 2000). El trebuie citit în relație de complementaritate cu un altul, mai recent, Despre identitate. Temele postmodernității (2004). Susținerea postmodernismului românesc implică un adevărat program de critică militantă, de direcție culturală, însemnând întâmpinarea adecvată a noului fenomen, definirea lui progresivă, apărarea lui de scepticisme moderate sau de atacuri furibunde și explicațiile date altora în polemici inevitabile dar clarificatoare, comparații și analize. Ceea ce rezultă e un ,roman de idei", numit pe bună
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
și ce nu este această carte". E o culegere de articole, începând din 1985 și încheind cu 2002, în care nu a mai intervenit în nici un fel. Selecția nu are o construcție unitară, e un mozaic de publicistică literară și culturală, ilustrând totuși ,o viziune unitară, o coerență acumulată în timp", după cum recunoaște exegetul însuși: , A rezultat un fel de compoziție tip Ťtemă cu variațiuniť, un ansamblu de intervenții care reiau cu tenacitate aceeași problematică, dezvoltând-o, adâncind-o, plasând-o
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
un fel de compoziție tip Ťtemă cu variațiuniť, un ansamblu de intervenții care reiau cu tenacitate aceeași problematică, dezvoltând-o, adâncind-o, plasând-o în contexte din ce în ce mai largi" (p. 6-7). E o critică de campanie, angajată hotărât într-o bătălie culturală, fără un echipament bibliografic prea încărcat, dar suficient de bine informată pentru a face față confruntărilor. Dintre optzeciști, Ion Bogdan Lefter era cel mai bine pregătit și cel mai bine plasat pentru o critică de direcție în sensul postmodernismului. Contribuția
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
în sensul postmodernismului. Contribuția sa la ,dosarul" acestei bătălii e considerabilă, nu doar în faza de pionierat a anilor ´80, ci și în următoarele decenii. Textul cel mai important deschide prima secțiune a volumului, Modelul postmodern. Către clarificarea unui concept cultural, și a apărut inițial în ,Caiete critice", nr. 1-2 din 1986, număr de referință pentru declanșarea dezbaterii despre postmodernism la noi. Secvențele pe care le scrie Ion Bogdan Lefter dintr-un proiectat ,roman de idei" urmează parțial exemplul lui Adrian
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
inevitabilitatea unei evoluții și ,imposibila întoarcere" (p. 55-64); 2. Raportul dintre postmodernismul românesc și cel occidental nu trebuie să obtureze specificul celui dintâi, nici să supraliciteze importul și sincronizarea mimetică, ci să privească din interior succesiunea firească a unor vârste culturale (p. 58); 3. Rolul dinamizator al conflictului dintre cele două epoci (modernitate și postmodernitate) îl deține ,bătălia canonică" (p. 73-76; 88-93); 4. De aceea, Ion Bogdan Lefter insistă pe renunțarea la criteriul biologic al generațiilor (trei într-un secol), pentru
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
A fost mai mare bucuria de a-și vedea o profeție împlinită: ,postmodernismul românesc există!" Chiar dacă lipsește suportul occidental al postmodernității, după cum a constatat Mircea Martin. România nu duce lipsă de paradoxuri. Ion Bogdan Lefter, Postmodernism. Din dosarul unei ,bătălii" culturale, ediția a II-a, adăugită, Editura Paralela 45, 2002, 338 p.
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
cu multă sudoare - în care pelicula se comportă ca și un disc pe care se face scratching. În plus, e interesant să vezi hibridizarea unei tehnici de a face muzică, transformarea ei în gen de sine stătător și apoi, pe cale culturală, amestecul ei cu alte elemente, de la graffiti la vestimentație.
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
Mauriac, Mircea Ciobanu, Ghiță Ionescu, Sergiu Celibidache, Marcel Carné, Dan Petrașincu, Petru Creția, François Furet, Marin Sorescu, Simone Boué, Aurel Cioran. Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au întrerupt colaborarea cu postul de radio Europa Liberă, dar implicarea lor în viața culturală și politică din țară nu s-a diminuat. }in rubrici permanente la România literară și la postul de radio Deutsche Welle, telefonul lor sună aproape non-stop, casa din rue François Pinton rămîne un loc de pelerinaj pentru românii aflați în
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
că e un tînăr licențiat în jurnalism, că a scris la Dilema, Cosmopolitan, Academia Cațavencu, că e copywriter la o agenție prestigioasă, în fine, că romanul lui de debut ar fi ,deopotrivă o carte excelentă și un certificat de identitate culturală". Colecția în care apare este ,Rîsul lumii", unde au fost publicați deja Des MacHale, Andrei Pleșu sau Christopher Buckley. Așteptările nu pot fi, așadar, decît mari. Să vedem însă ce găsim în carte. Oxy Duma este proprietarul unui cactus mort
Cronica cititorului nemulțumit by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11340_a_12665]
-
Times New Roman sînt publicate acuzațiile de plagiat și se dezbate adevărata identitate a Supremei Glume: Punctul sau Punctul și Virgula? Lămuriți? Măcar amuzați? Căci acesta este, rezumat atît cît e posibil, Bestseller-ul lui Bogdan Mirică, ,certificatul de identitate culturală" apărut în colecția ,Rîsul lumii". Finalul cărții în care ne întoarcem la momentul cînd Oxy era încă angajatul agenției iar cactusul nu îi murise putea să lipsească. Bestseller - înțelesesem oricum - se vrea, de fapt, o farsă de roman. Se vrea
Cronica cititorului nemulțumit by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11340_a_12665]
-
ale televiziunii, superficialitatea și comoditatatea devin elemente definitorii în actul receptării. Dispariția vreunui maestru al scrisului, între două episoade ale grupului ,Vacanța Mare" este un prilej pentru a constata cît de departe a ajuns ignoranța, inclusiv la nivelul responsabililor departamentelor culturale din mass-media. Pe fondul confuziei de valori care tinde să se instaureze în societatea românească, o carte precum cea publicată recent de Daniel Cristea-Enache este mai mult decît binevenită. Mircea Anghelescu, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Nina Cassian, Gabriel Dimisianu, Ștefan
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
autori 375 Instructions to authors 378 EDITORIAL Est-Vest probleme vechi în haine noi (The East and the West-old issues în new clothes) Angelo CHIELLI Sabin DRĂGULIN Abstract: The relation between the east and the west continues to be a main cultural, political and social topic. When we refer at this antinomy we think about a spațial opposition, a metaphor and a cultural and a civilizațional cleavage. This spațial opposition which we can find în literature, arts, religions, ideologies, politics or mentalities
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
clothes) Angelo CHIELLI Sabin DRĂGULIN Abstract: The relation between the east and the west continues to be a main cultural, political and social topic. When we refer at this antinomy we think about a spațial opposition, a metaphor and a cultural and a civilizațional cleavage. This spațial opposition which we can find în literature, arts, religions, ideologies, politics or mentalities, turns în metaphors and brutal realities. Keywords: East, West, literature, arts, religions, migration, cleavage. Est-Vest, văzut că dreapta-stânga, reprezintă o opoziție
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
implicați în acest forțat proces migrator și timpul redus în care se petrece pun Europa înaintea unei grele probleme de integrare. Ollendorf ne dă un exemplu însemnat de cum - ca în studiul lui J. Hizinga asupra jocului și a rolului său cultural - folosind operele literare (marea literatura europeană: în acest caz povestirea din tinerețe a lui Ț. Mann - Paiațele), este posibil sa susții refugiații pe de o parte și să-ți exprimi propriile nevoi, iar pe de altă parte să înțelegi noul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
operele literare (marea literatura europeană: în acest caz povestirea din tinerețe a lui Ț. Mann - Paiațele), este posibil sa susții refugiații pe de o parte și să-ți exprimi propriile nevoi, iar pe de altă parte să înțelegi noul context cultural și lingvistic în care aceștia intra. Literatura este tema fundamentală și a eseului lui G. Puka. Autorul ne conduce în mediul politico-literar: constituirea figurii disidentului în regimurile comuniste din estul european. În mod precis, Puka analizează cazul scriitorului albanez I.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]