336 matches
-
formare și promovare personală într-o societate care va oferi posibilitatea fiecărui individ să trăiască plenar, să trăiască frumos. Educația adulților este deci cauza întregii societăți. Ștefan Bârsănescu (1968) o considera, de pe această poziție, ca fiind „etajul al treilea al culturalizării omului, alături de școală și universitate”, adică un proces de formare ideologică și politică, de extindere a orizontului cultural și profesional, de intensificare a vieții interioare a adultului. Mulți dintre cercetătorii domeniului consideră că pedagogia este chemată să lichideze discontinuitatea - nejustificată
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și se preconiza înființarea de școli profesionale, „școli pentru meseriași” (Ștefan, 1967). În 1992, la 5 iulie, Societatea a fost reînființată ca asociație de educație și cultură cu caracter obștesc, apolitică și independentă, propunându-și următoarele scopuri: să contribuie la culturalizarea și educarea comunităților locale ale poporului român, în special din mediul rural, pentru însușirea și exprimarea valorilor naționale și europene, a spiritului identității și solidarității naționale; să stimuleze cunoașterea drepturilor și a obligațiilor cetățenești, pentru formarea caracterelor integre, responsabile; să
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pe următoarele idei: înlocuirea liceului clasic printr-un liceu unic cu secțiile reală, modernă și clasică, urmărind educarea elevilor în spirit realist-științific; organizarea învățământului profesional în spirit practic și strâns legat de nevoile economiei românești; înfăptuirea unei mari opere de culturalizare a poporului și punerea în lumină a valorilor culturii noastre; dezvoltarea cooperației sătești; reorganizarea școlilor normale pentru formarea unui învățător legat de realitățile și aspirațiile satului românesc (Bârsănescu, 1984). Universitatea, în concepția sa, trebuia să devină un înalt centru cultural
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cu celelalte categorii sociale.” (Stoian, 1938, p.57) Poporul are nevoie de o școală a sa, care să-i completeze instrucția inițială, să-l pregătească pentru viața și munca sa. Principiul „localismului educativ”, care a orientat atunci opera pedagogică de culturalizare, cerea o adaptare a școlii la viața social-economică a participanților, „o întoarcere la viață și realitate”, un „contract cu pământul” ( Stoian, 1932, p. 13). Necesitatea școlilor pentru cultivarea celor defavorizați, a țăranilor îndeosebi, era reclamată - în primul rând - de insuficiența
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de studiu, și aici se poate activa paradigma calitativă. Corin Braga: Mersul legănat este un gest la fel de intens cultural ca și pictarea feței sau perforarea cu obiecte și podoabe, sau mutilările practicate de triburile de aborigeni. Toate sunt forme de culturalizare a corpului, de sacralizare a comportamentului, ce țin de cultură și nu de natură. Sunt forme care se ridică până la rangul de organizare socială. Doru Pop: Eu nu făceam decât să sugerez că avem aici un subiect extrem de interesant, realizabil
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Tököly, care susținea originea slavă a românilor, pledează cu argumente logice și temeinice informații istorice, etnografice și filologice, în favoarea romanității (pure, consideră el) și a continuității poporului român. Lucrările lui istoriografice, ce se inspiră din programul iluminist de instruire și culturalizare a poporului, depășesc momentul Școlii Ardelene prin orientarea militantă în activarea conștiinței naționale. Biografiile dedicate unor personalități ale Evului Mediu românesc fac demonstrația originii române a domnitorilor Dimitrie Cantemir, Radu Șerban, Ioan Corvin, Mihai Viteazul, cărora li se evidențiază calitățile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285799_a_287128]
-
mimurile ei / 37 Anexă. Despre polisemia banilor (G. Althabe) / 46 Capitolul 2. Întreprindere și mondializare (M. Selim) / 53 Delimitări / 53 Antropologia în fața muncii / 56 Ancheta etnologică în întreprindere / 59 Orientări / 70 Încleștări ideologice / 73 Problematici evolutive / 73 Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea pieței / 81 Interogații în fața mondializării / 92 Capitolul 3. Industrializare, dezindustrializare (L. Bazin) / 101 (Dez)Învestiri etnologice / 102 Alterizare și folclorizare / 104 O scenă știintifică incertă / 111 Prospecții / 118 Munca și cartierele: conjugarea și disjuncția lor / 118 Întreprindere, muncă și comercializare
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
aparentă explozie a investigațiilor în direcții multiple. Nu este însă valabil acest lucru pentru toate locurile în care antropologia se învestește într-o perspectivă care reprezintă tocmai "unitatea socialului" în conjuncturi singulare depinzând mereu de "ordinea mondială"? Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea pieței* Referința culturală funcționează ca un operator de distincție și de diviziune, de ordonare și de ierarhizare, iar convocarea ei este exacerbată în perioadele de criză și de restructurări sociale, economice și politice. Această implicare a noțiunii de "cultură" ca
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tranziție la o antropologie erudită, alibi sau "conversiune" recentă. Să amintim foarte rapid apogeul și apoi declinul "culturii de întreprindere", înainte de a ne îndrepta atenția spre reînnoirea unui diferențialism peren, sub formele sale etnoeconomice, al căror succes devine eficace prin culturalizarea pieței. Ideea conform căreia întreprinderile ar putea fi considerate locuri de efervescență a unor "microculturi" specifice s-a născut în deceniul șaptezeci-optzeci, sprijinindu-se pe unele lucrări istorice și etnografice din Europa Centrală despre straturile muncitorești, diversificarea și specializarea în raport cu
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a endogenizării unei figuri exotice epurate și simplificate la o distanțare față de modernitatea exotică în același timp complexă și dualizată obligând la o situare în raport cu polii ei culturali pozitivi și negativi desenează o coerență în peisajul cultural actual al unei "culturalizări" a economicului care se detașează de întreprindere pentru a se concentra asupra pieței. Dacă menținerea asocierii dintre exotic și "comunitar" este înțeleasă ca o permanență care instituie de fiecare dată comunitatea imaginară de interese și de pulsiuni a celor două
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
industrializare și în căutare de inspirație, eponimul indigen triumfând asupra hazardurilor pieței și eternul perdant rătăcit în meandrele etnoculturale ale propriului particularism și asumând poziția de mediator al procesului. Această trecere de la un "management cultural" perimat al întreprinderii la o culturalizare a pieței îl poate plasa pe "creatorul întreprinderii" autohtone într-un proces cu necesitate singularizat, al cărui prizonier înduioșător și totodată tragic devine; directorul întreprinderii ivoriene studiate de L. Bazin 69 ilustrează deosebit de bine acest "revers al decorului", adică efectele
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se mulțumește cu resturile pieței -, ci în grupurile sociale mizerabile menținute în contact cu pământul și / sau constrânse la angajarea eventuală ca zilieri imigranți pe șantiere. Dacă este așadar necesar să se facă o demarcare în raport cu tendința actuală a unei culturalizări înglobând întreprinderea în cadrul pieței, interogația antropologică rămâne în schimb valabilă în privința modurilor de interpretare a singularității raporturilor sociale și a logicilor actorilor în configurații precise. Să revenim asupra cazului deja evocat al filialei unei multinaționale americane din Bangladeș pentru a
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
înmulțesc pe tot cuprinsul lumii, plasează în general în centrul logicii lor o remodelare a conexiunilor între economie și legitimarea politică. Ele tind să eclipseze solidaritățile construite pe referința muncii și la clasele sociale generate în cadrul producției capitaliste. În sfârșit, culturalizarea pieței(lor) o transformă pe aceasta din urmă într-un loc și o miză a înfruntărilor imaginare cu ceilalți, în spații dedublate la nivel local și mondial, dar, totodată, și tocmai de aceea, ale reformulării raportului cu figura statului. Întreprinderea
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
din 2 decembrie 1901 până în 27 iunie 1910, având subtitlul „Revistă literară săptămânală”. Primii directori, Alexandru Vlahuță și George Coșbuc, vin la conducere ca răspuns la o inițiativă a lui Spiru Haret, promotor al unei vaste serii de acțiuni de culturalizare a satelor, și conduc hebdomadarul până la sfârșitul anului 1902. Din 1903 S. iese „sub direcția unui comitet”. De la numărul 23/1905 director devine N. Iorga, iar din comitetul de redacție fac parte St. O. Iosif, Mihail Sadoveanu și Ion Scurtu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
ambele tărîmuri, de „aici” și de „dincolo”. Și-a fixat pronia în „Înaltul de Sus”, dînd mai mare greutate exitențială și extindere acestei dimensiuni cosmice. A rămas ca succesorul lui de pe pămînt, faraonul (și acesta preot) să continue munca de culturalizare în accepțiune mundană; cu prioritate, să-i pregătească pe oamenii de rînd, prin învățături și așezăminte consacrate, să urmeze calea lui Osiris pînă la unirea într-o singură ființă. Alta este situația la geto-daci. Funcțiile se împart între preot și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dincolo”, să constate dacă efectele învățăturii puteau fi de durată, pe termen lung. Era încurajat și sprijinit de o armată întreagă de preoți în care avea încredere deplină. Decebal primise moștenire de la înaintașul său, Burebista, să continue opera începută, de culturalizare a unei populații încă neorînduită și neașezată. Nu era mandatat de o instanță terestră: dinastie, senat, guvern; proceda în conformitate cu dorința divinității, în față căreia se obligase cu toată ființa. Socrate îi continuă în același spirit, cu mica-mare deosebire că ia
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Ștefan Stratimirovici, a cărui adversitate față de liberalismul apusean al lui L. nu excludea intuirea exactă a vocației acestuia mai curând pentru învățământ și cultură. Din nou la Viena în 1810, stipendiat acum de Cancelaria Imperială, L. satisfăcea politica acesteia de culturalizare a provinciilor, traducând în românește lucrări educative și religioase. Întors acasă în 1811, din anul următor este profesor la Seminarul Episcopiei Ortodoxe din Sibiu. Ostilitățile pe care le suportă în special din partea episcopului Vasile Moga, pe fondul unui conflict ireductibil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
nici prin achiziții și nici prin consum. Se adunaseră ca să se bucure Împreună sau măcar pe cupluri, familii, grupuri, de o scurtă vacanță. Români din clasa mijlocie, dispuși să investească ceva (nu prea mult) Într-o săptămână de voiaj și culturalizare, În timpul vacanței de Paște. O ofertă de criză, nimic spectaculos. Unii erau sigur avizați și interesați cultural, alții doar vag disponibili pentru bunuri culturale și peisaj civilizat; diverși, dar toleranți unii cu alții, dispuși să cedeze, nonconflictogeni. Li se citea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
C. Hușanu, propriul lor beci să-și păstreze vinurile... întotdeauna mulțimea a lucrat prin cooperar e... La Dodești, în zona Vasluiului, în satul bunicilor lui Victor Ion Popa, citeam undeva, prin anul 193 5, când studenții lui D. Gusti făceau culturalizare prin muncă la sate, sătenii au făcut chiar o întovărășire agricolă, tip cooperativă și plănuiau realizarea și a unei asociații locale a apicultorilor. N-au fost înspăimântați că vor fi acuzați, mai apoi, de idei co muniste... în Umbre, III
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
reproducător sau un difuzor, o anexă a geniului care a plăsmuit ceea ce al doilea interpretează. Al treilea moment e asimilarea valorilor culturale, puse la îndemâna mulțimii prin difuzare. Asimilarea e un proces de nivelare în sus. Când se vorbește de acțiunea culturalizării, pe bună dreptate se rostește expresia de ridicare a maselor. Ridicare unde altundeva decât la înălțimile cucerite de plăsmuirile geniilor neamului? Am spus că, dacă tot omul poartă în spirit chipul lui Dumnezeu, gradul natural cel mai înalt al acestui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
accesului la educație al femeilor, în special al celor din mediul rural, care formau cea mai mare parte a analfabeților. Însă așa cum voi arăta în continuare, educația care trebuia să asigure "iluminarea" femeilor dobândea și un înțeles mai larg, de "culturalizare" a acestora. Asemănător cazului sovietic 13, termenul semnifica achiziționarea de către femei a unui set de cunoștințe care să le asiste în transformarea radicală a existenței lor cotidiene. Un număr însemnat de articole apărute în revista Săteanca și Femeia indicau cele
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
nu mai stăm cu capu'n traistă ca până acum, de nici nu știam cum se chiamă țara în care trăim"20. Materialele jurnalistice menționau că însușirea de către femei a unor cunoștințe specifice în urma participării lor la diferitele forme de "culturalizare" (cercuri de citit, prezentări de cărți la locul de muncă sau la căminul cultural, audiții comune de emisiuni radio, cercuri sau cursuri pentru însușirea unor cunoștințe etc.) a influențat pozitiv calitatea muncii lor. Pentru a întări veridicitatea acestei idei, articolele
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ale județenelor UFDR în munca culturală", Săteanca, nr. 1, ianuarie 1950, p. 2. A se mai vedea, V. Dolsa, "Aspecte din munca de alfabetizare", în Femeia, nr. 3, 1950, p. 30; D. Iordăchescu, " Tot mai multe femei în acțiunea de culturalizare a masselor", în Femeia, nr. 9, 1950, p. 27; Saricu Cere, "Din munca comitetelor sătești UFDR", în Săteanca, nr. 4, martie 1950, p. 4. 17 Maria Balmuș, "Azi nu mai stăm cu capu'n traistă", în Săteanca, nr. 3, 1948
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
munca comitetelor sătești UFDR", în Săteanca, nr. 4, martie 1950, p. 4. 17 Maria Balmuș, "Azi nu mai stăm cu capu'n traistă", în Săteanca, nr. 3, 1948, p. 15. 18 D. Iordăchescu, " Tot mai multe femei în acțiunea de culturalizare", în Femeia, nr. 9, 1950, p. 27. 19 V. Dolsa, "Aspecte din munca de alfabetizare", în Femeia nr. 3, 1950, p. 3. 20 Maria Balmuș, "Azi nu mai stăm cu capu'n traistă", în Săteanca, nr. 3, 1948, p. 15
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
clasă socială cu interese opuse altora (G. Ibrăileanu, sub pseudonimul Cezar Vraja, Înrâurirea artei, „Evenimentul literar”, 1894), ca și de funcțiile destinate, teoretic, artei și literaturii: de a lumina și organiza „masele muncitoare și producătoare”, de a le scoate, prin culturalizare, din inerție și nepăsare și de a le ajuta să devină un factor politic conștient, transformator (C. Stere, sub pseudonimul C. Șărcăleanu, Poporanismul, „Evenimentul literar”, 1894). În formularea lui C. Stere p. era „mai mult un sentiment general, o atmosferă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]