336 matches
-
1. 18. Agârbiceanu, Preotul, p. 153. 19. Agârbiceanu, Preotul, p. 153. 20. Ornea, Anii treizeci. Vezi și capitolul 2. 21. Paul, Controlling Human Heredity; Weiss, „Race Hygiene Movement”. 22. Agârbiceanu, Preotul. 23. Moldovan, Biopolitica, pp. 13-14. 24. Ioan Agârbiceanu, „Necesitatea culturalizării maselor. Tehnica culturală”, Transilvania vol. 64, nr. 2, martie-aprilie 1934, pp. 78. 25. Ioan Agârbiceanu, „Astra și Serviciul Social”, Transilvania vol. 70, nr.1, ianuarie-februarie 1939, p. 16. 26. Gheorghe Banu, Șomajul intelectual În România, București, 1933, p. 4. 27
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
United States Holocaust Memorial Museum, Înstitute, RG-31 (Ucraina)/004 m, Reel 2. Râmneanțu, Petre, „Iuliu Moldovan. Viața, realizările și epoca sa”, manuscris nepublicat, București, 1977. Râmneanțu, Petre, „Visuri de pe Semenic”, manuscris nepublicat, București, f.a. Studii și monografii Agârbiceanu, Ioan, „Necesitatea culturalizării maselor. Technica culturală”, Transilvania, vol. 64, nr. 2, martie-aprilie 1934, p. 78. Agârbiceanu, Ioan, Asociațiunea transilvană pentru literatură și cultura poporului român - „Astra”. Ce a fost? Ce este? Ce vrea sa fie?, Editura Asociațiunii, Sibiu, 1936. „Activitatea Secțiunilor literare-științifice ale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unor scriitori sau oameni de teatru, cărora le dedică articole, adunate apoi în volume: Eroului de la Cireșoaia: Ion Grămadă (1936), Un sfert de veac de la moartea lui Petre Liciu (1937). Pe aceștia îi consideră adevărați apostoli, angajați în lupta de culturalizare a neamului. S-a aplecat cu minuțiozitate, grație pregătirii sale de elenist și latinist, asupra clasicismului greco-roman și a legăturilor sale cu literatura română, într-o serie de lucrări: Sofocles (I-II, 1920-1925), Clasicismul greco-roman și cultura românească (1937), Frumusețea
MARMELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288042_a_289371]
-
poemului, și dezbateri de idei, exprimând cele mai temerare atitudini din cuprinsul i. românesc. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, II, passim; D. Popovici, La Littérature roumaine à l’ époque des Lumières, Sibiu, 1945; Romul Munteanu, Contribuția Școlii Ardelene la culturalizarea maselor, București, 1962; Al. Piru, Literatura română premodernă, București, 1964, 234-270; Lucian Blaga, Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea, îngr. G. Ivașcu, București, 1966; Duțu, Coordonate, 291-327; Rotaru, O ist., I, 61-76; Ovidiu Papadima, Ipostaze ale iluminismului
ILUMINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287529_a_288858]
-
și literatură. La baza procesului de renaștere națională așeza tradiția istorică, religioasă, politică. Înnoirile cu efect civilizator, de orice natură, nu puteau porni decât de la această tradiție, printr-o adaptare firească. Dar pentru că rămânerea în urmă era alarmantă, acțiunea de culturalizare a fost inițiată cu frenezie, într-un ritm care, pentru început, nu îngăduia o asimilare temeinică a formelor de cultură străine. Toate măsurile inițiate de H.-R. sau la care el s-a alăturat numai dovedesc existența unui program complex
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
mama al lui N. Iorga, este proprietar și redactor al revistei, în care își propune să facă „o descriere exactă a moravurilor, a sentimentelor, a întâmplărilor” românilor. Scriitorul, afirmă Arghiropol, trebuie „să îmbrățișeze ce este național” și să contribuie la culturalizarea poporului. Literatura din J. pentru ț. corespunde acestui program redacțional, în sensul că se adresează unor cercuri largi de cititori. Em. Arghiropol da române, nuvele, drame și poezii, iar I. Holban, M. Cerchez, G. Lazăr, Gh. Tăutu, Em. Cobălcescu, N.
JURNAL PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287690_a_289019]
-
Dacă din punct de vedere politic gazeta se păstrează în limitele legalității, în problemele culturale și literare redactorii sunt mai îndrăzneți, deși editorialul publicat în primul număr și intitulat Către publicul român din Bucovina nu anunță, în afara obișnuitelor acțiuni de culturalizare inițiate și de periodicele transilvănene, decât intenția de a ține pasul cu „direcția literară urmată de toți românii”. G.B. a făcut, prin literatura publicată și prin articolele de critică literară scrise de G. Bogdan-Duică, o meritorie propagandă națională în rândurile
GAZETA BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287184_a_288513]
-
de studiu, și aici se poate activa paradigma calitativă. Corin Braga: Mersul legănat este un gest la fel de intens cultural ca și pictarea feței sau perforarea cu obiecte și podoabe, sau mutilările practicate de triburile de aborigeni. Toate sunt forme de culturalizare a corpului, de sacralizare a comportamentului, ce țin de cultură și nu de natură. Sunt forme care se ridică până la rangul de organizare socială. Doru Pop: Eu nu făceam decât să sugerez că avem aici un subiect extrem de interesant, realizabil
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
preot (hirotonit în 1922). Prin dârzenie, tenacitate, și-a înzestrat localitatea, într-un avânt înrudit cu spiritul acțiunilor lui Spiru Haret, cu casă de citire, cămin cultural, farmacie, muzeu, bancă populară și cooperativă de consum. Ca să-și ușureze activitatea de culturalizare, și-a achiziționat, în 1929, o tipografie, unde a editat atât revista „Izvorașul” (1919-1939), cât și periodicele „Opaițul satelor” (1927-1931), „Alarma satelor”, calendare, cărți. Acest „alt Coresi” (cum l-a numit Ion Simionescu) a făcut din localitatea sa mehedințeană „un
DUMITRESCU-BISTRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286911_a_288240]
-
1907 avea să-i inspire alte două texte: O părere în chestia țărănească (1907), în care, nepărtinitor, preconizează rezolvarea crizei prin reforme culturale și administrative, și Din vatra unui sătean cuminte (1911), proză de oarecare abilitate epică, pledoarie nedisimulată în favoarea culturalizării satelor. D.-D. tinde să elaboreze și comentarii mai ambițioase, după cum o dovedește un prim volum din Considerațiuni critice asupra poeziei noastre poporane, intitulat Doine (1903). Într-un proiect, erau anunțate alte patru volume, despre doinele „voinicești-haiducești”, „de străinătate”, despe
DUŢESCU-DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286922_a_288251]
-
Ștefan Stratimirovici, a cărui adversitate față de liberalismul apusean al lui L. nu excludea intuirea exactă a vocației acestuia mai curând pentru învățământ și cultură. Din nou la Viena în 1810, stipendiat acum de Cancelaria Imperială, L. satisfăcea politica acesteia de culturalizare a provinciilor, traducând în românește lucrări educative și religioase. Întors acasă în 1811, din anul următor este profesor la Seminarul Episcopiei Ortodoxe din Sibiu. Ostilitățile pe care le suportă în special din partea episcopului Vasile Moga, pe fondul unui conflict ireductibil
LAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
trebuitoare ar fi presa periodică, precum și cărți scrise pentru a ridica nivelul cultural al celor mulți, ceea ce ar face ca distanța care desparte straturile sociale să se micșoreze sau să dispară. Noul periodic era editat în vederea inițierii acestui proces de culturalizare și urma să publice articole explicative, pe înțelesul tuturor, referitoare la viața politică și socială, precum și „varietăți științifice și distractive”. Colaboratorii lui C.A. Rosetti sunt Maria Rosetti, Mircea C.A. Rosetti, Enrich Winterhalder, S.A. Mihălescu și G. Vârnav. Literatura
ROMANUL DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289355_a_290684]
-
Mihai Ralea, Demostene Botez, G. Călinescu. Dintre poeți, l-a apreciat în mod deosebit pe Tudor Arghezi, dar și pe Al. A. Philippide, Lucian Blaga, Ion Pillat, Adrian Maniu, Mihai Codreanu, G. Topîrceanu. S. semnează în presă pagini despre importanța culturalizării celor mulți și despre probleme sociale, în paralel cu eseuri despre curente literare la modă și despre personalități literare. Este foarte receptivă față de literatura străină, cunoaște scrierile și ideile lui Anatole France, Romain Rolland, opțiunile lui Louis Aragon, realismul lui
SADOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]
-
fragment din Împărat și proletar de Mihai Eminescu. Toate aceste scrieri sunt alese cu tendința vizibilă de a veni în sprijinul ideilor socialiste, însă fără agresivitatea de mai târziu, în numele unei mișcări menite să apere interesele muncitorilor și în scopul culturalizării acestora. I.H.
LUMEA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287888_a_289217]
-
psihologie, filosofie, administrație, economie, educație sanitară, istorie, politică, științe, cultură etc.). Și în acest sector revine frecvent numele lui Petrea Dascălul, căruia i se datorează și un documentat articol despre I. Pop-Reteganul; cu o colaborare (Învățătorul și noile curente de culturalizare) figurează și Al. Dima. Numărul 10/1936 este consacrat lui Gheorghe Lazăr, cu ocazia dezvelirii bustului său de la Avrig (semnează, printre alții, Nicolae Colan, episcop al Clujului, și e reprodusă o scrisoare a lui Lazăr adresată din Viena părinților săi
LUCEAFARUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287869_a_289198]
-
Balcani: centrul academic de la Moscopole, școli aromânești (Ianina, Larisa etc.) - se formează intelectuali cu orizont cultural larg, dar cu o și mai puternică etnicitate (ethnic loyalty). Apar, acum, lucrări de emancipare culturală: Protopiriea (�primă învățătură") a lui Theodor Cavallioti, destinată culturalizării Aromânilor în limba greacă (Th. Capidan: �încredințat că numai în această limbă cineva se poate cultiva"). Apare, întocmit de Daniil Moscopolites, un Lexicon Tetraglosson (probabil, 1794) în care aromâna figura alături de greacă, albaneză și bulgară (teritoriile în care erau răspândiți
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
pe copiii tineri carte romano-vlahă. Pentru prima oară, de la Constantin VI Porfirogenetul, împăratul cultivat, se alătură numele �Vlahilor" de romanitate: Aromânii devin Romano-Vlahi! Conștiința originilor romane își face apariția, în cultura Aromânilor, datorită culturii germano-austriece. începe un nou proces de culturalizare: fidelitatea față de cultura originară (Niculescu 1975). Această orientare europeană pro-latină se face evidentă la Viena. în capitala Imperiului austriac ajung intelectuali aromâni care, acolo sau la Budapesta, iau contact cu ideile naționale care se vehiculau în mediile culturale maghiare și
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Tököly, care susținea originea slavă a românilor, pledează cu argumente logice și temeinice informații istorice, etnografice și filologice, în favoarea romanității (pure, consideră el) și a continuității poporului român. Lucrările lui istoriografice, ce se inspiră din programul iluminist de instruire și culturalizare a poporului, depășesc momentul Școlii Ardelene prin orientarea militantă în activarea conștiinței naționale. Biografiile dedicate unor personalități ale Evului Mediu românesc fac demonstrația originii române a domnitorilor Dimitrie Cantemir, Radu Șerban, Ioan Corvin, Mihai Viteazul, cărora li se evidențiază calitățile
BOJINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285799_a_287128]
-
ajunge la Blaj, fiind numit mai întâi profesor de poetică la gimnaziul românesc, apoi director și catihet al Școlii Normale înființate chiar atunci. În 1784 devine director general al școlilor române unite din Transilvania. Adept fervent al politicii iozefiniste de culturalizare a populației și de laicizare a învățământului, înființează (sau reorganizează) numeroase școli sătești, pregătește cadre didactice, fixează programele de învățământ. Utilizând în special originale germane, traduce și elaborează manuale fundamentale: ABC sau Alphavit, Prima principia latinae grammatices, Catehismul cel mare
SINCAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
revistă apărută la București în 17 și în 24 decembrie 1925, având subtitlul „Publicație săptămânală de critică și informație artistică”. Redactor: Sergiu Milorian. S. intenționează să fie „un monitor cinstit și cărturăresc” al interesului general pentru arta dramatică, militând „pentru culturalizarea nevoii de teatru a marelui public” (Părerile „Spectatorului”, 1/1925). Rubrici: „Cronica teatrală”, „Cronica literară”, „Cronica plastică”. Se publică un fragment din piesa Danton de Camil Petrescu. Cronica literară este susținută de Dem. Theodorescu. Cu eseuri colaborează E. Lovinescu (Fundamentul
SPECTATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289819_a_291148]
-
caracter de interdicție, ale culturii, moralei și religiei. Conștiința Binelui apare, din punct de vedere istoric, mult mai târziu, ca efect modelator al acestor norme. Conștiința pervertită are Însă o semnificație particulară, fiind mai complexă, atunci când se manifestă după etapa culturalizării persoanei umane. Ea este elaborată și orientată, voluntar sau involuntar, Împotriva barierelor restrictive impuse de normele morale, indicând o anumită stare de instabilitate, fragilitate, nesiguranță, un fel imprevizibil de a fi al Eului persoanei respective. Conștiința pervertită, a Răului, este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
din 2 decembrie 1901 până în 27 iunie 1910, având subtitlul „Revistă literară săptămânală”. Primii directori, Alexandru Vlahuță și George Coșbuc, vin la conducere ca răspuns la o inițiativă a lui Spiru Haret, promotor al unei vaste serii de acțiuni de culturalizare a satelor, și conduc hebdomadarul până la sfârșitul anului 1902. Din 1903 S. iese „sub direcția unui comitet”. De la numărul 23/1905 director devine N. Iorga, iar din comitetul de redacție fac parte St. O. Iosif, Mihail Sadoveanu și Ion Scurtu
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
377-391; Mario Ruffini, La scuola latinista rumena, Roma, 1941; D. Popovici, La Littérature roumaine à l’époque des Lumières, Sibiu, 1945; ed. (Literatura română în epoca Luminilor), în Popovici, Studii, I, 90-140, 193-316, passim; Romul Munteanu, Contribuția Școlii Ardelene la culturalizarea maselor, București, 1962; Al. Piru, Literatura română premodernă, București, 1964, 234-270; Lucian Blaga, Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea, îngr. G. Ivașcu, București, 1966, 128-228; Lucia Protopopescu, Contribuții la istoria învățământului în Transilvania (1774-1805), București, 1966; Ist.
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
lui Iosif Vulcan. Deși revista nu are un articol-program, orientarea ei, sugerată în parte de titlu, se conturează clar de la primele numere. Subintitulată „Foaia poporului român”, Ș. cultivă interesul pentru folclor, promovând totodată și literatura originală menită să contribuie la culturalizare. Acestui deziderat încearcă să îi răspundă și succintele prezentări făcute unor cărturari ca G. Barițiu, Timotei Cipariu, B. P. Hasdeu, Al. Hurmuzachi, notițele istorice despre Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș, precum și multe din
SEZATOAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289655_a_290984]
-
aprilie 1923. Redactor: Nicolae Dunăreanu. Publicație independentă scrisă de un grup de intelectuali din Basarabia, S. își propune să își familiarizeze cititorii cu literatura și cultura română, pentru a contribui la schimbarea mentalităților în această parte a țării. Acțiunea de culturalizare devine principalul mobil al gazetei. Preocuparea pentru cultivarea limbii române în Basarabia este explicită în articole ca Moldoveni, grăiți limba strămoșească de Pan Halippa, Moldoveni sau români? de Nicolae Dunăreanu. Sunt selectate scrieri de Emil Gârleanu, Nicolae Beldiceanu, George Coșbuc
SOARELE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289740_a_291069]