412 matches
-
Preslav, vechea capitală a Bulgariei, ci au stabilit o nouă capitală la Tărnovo, probabil centrul revoltei. În 1186 rebelii sunt învinși, dar Isaac II Angelos nu reușește să exploateze victoria sa și face cale întoarsă la Constantinopol. Cu ajutorul importantei populații Cumane de la nord de Dunăre, Petru IV și Ioan Asan recuperează pozițiile lor și descind în Tracia. Când Isaac II Angelos ajunge în Moesia din nou în 1187 el nu reușește să ocupe nici Tărnovo nici Loveč, și e nevoit să
Petru al IV-lea al Bulgariei () [Corola-website/Science/337010_a_338339]
-
Peter IV și Ivan Asen au oferit în 1189 asistență militară cruciatilor germani de la Niș. În 1190 Isaac II Angelos reușește din nou să avanseze spre Tărnovo și să-l asedieze, dar este forțat să se retragă din cauza sosirii întăririlor Cumane dinspre nord. În timpul retragerii sale, împăratul Bizantin este atras într-o ambuscadă organizată de Ioan Asan care ocupase trecătorile din Balcani, ambuscadă din care abia scapă cu viață, pierzându-și mare parte din armată și din comorile avute asupra sa
Petru al IV-lea al Bulgariei () [Corola-website/Science/337010_a_338339]
-
bătrânețe, conform ritualurilor, se înmormântau cu suita (femei, slugi, căi etc.) pentru că și pe celalalt tărâm să aibă cine să-i slujească și se referă în mod deosebit la popoarele scitice care au locuit în vecinătatea Daciei, popoarele pecinege și cumane - sec. al IX - lea și sec. al XI - lea e.n. O altă variantă arată că aceste movile sunt morminte comune ale celor căzuți pe câmpul de luptă, ale locuitorilor răpuși și ale căror trupuri au fost adunate, incinerate sau înhumate
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
prin rețeaua CFR. l dispune de un aeroport internațional ce asigură curse regulate către diferite destinații naționale și europene. în latină: Bacovia în , în , în , în ebraică: בקאו) Istoricul Victor Spinei a publicat o listă a numelor proprii de origine cumană sau pecenegă în care apare Bako. Bako este un nume care se regăsește și în alte limbi turcice: pecenegă, maghiară, turcă etc. Tazlău, Tarcău, Asău, Bârlad, Tecuci, Berheci, etc. sunt considerate denumiri de origine cumană. Uz si Oituz sunt atribuite
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
a numelor proprii de origine cumană sau pecenegă în care apare Bako. Bako este un nume care se regăsește și în alte limbi turcice: pecenegă, maghiară, turcă etc. Tazlău, Tarcău, Asău, Bârlad, Tecuci, Berheci, etc. sunt considerate denumiri de origine cumană. Uz si Oituz sunt atribuite Uzilor, un alt popor migrator. Marele istoric Nicolae Iorga este de părere că denumirea orașului Bacău este de origine maghiară (ca Adjudul și Sascutul). "A-și găsi Bacăul," a da de bucluc, expresia se explică
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
Muntenia și Transilvania, se așează un popor al cărui nume face istorie: pecenegii. Vor sta neclintiți aproape două secole, apoi vor fi alungați peste Dunăre de un alt popor, cumanii. Pentru cumani Bacăul (Bako este un nume peceneg dar și cuman) este locul ideal pentru creșterea cailor, lucru foarte necesar lor. În 1223, la Kalka, vor fi risipiți in urma bătăliei cu tătarii și cei ce au scăpat cu viața, s-au retras în ținuturile dintre Nistru si Carpați. In 1241
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
ce au scăpat cu viața, s-au retras în ținuturile dintre Nistru si Carpați. In 1241, tătari pârjolesc și regiunea de la nord-est de Bacău. Pe șoseaua națională Bacău-Bârlad, între satele Traian și Secuieni, jud. Bacău, se bănuiește existența unui mormânt cuman (ref). Cumanii mai importanți erau înhumați alături de câțiva oșteni apropiați (îngropați de vii sau după sinucidere) și alături de calul preferat. Peste mormânt se ridicau movile mari de pământ. Până cu puțin timp în urmă, prima atestare documentară cunoscuta era de pe
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
iar împreună cu pecenegii, dar și cu rutenii, într-o expediție a regelui Boleslau al Cracoviei. Campania este comentata de polonezul Długosz într-o cronică. Alianța românilor cu pecenegii și rutenii este verosimilă. Pecenegii, sub conducerea lui Kutesk (unii îl consideră cuman), șeful militar al pecenegilor din Moldova, împreună cu valahii din Moldova (posibil bolohoveni) și cu rutenii traversează Galiția (Haliciul) și atacă regatul Ungariei încercând să-l răstoarne pe regele Vladislav și să-l reîntroneze pe Solomon, fostul rege al Ungariei, alungat
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
Carpaților Păduroși, bătălia se dă la Oradea Mică ("Kisvarda") unde pecenegii, vlahii și rutenii sunt înfrânți. Solomon scapă cu viață și fuge în Moldova. Valahii sunt menționați de Ana Comnena (Alexiada) sub numele de „daci” în cazul expediției conduse de cumanul (sau pecenegul) Tzelgu la sud de Dunăre, în 1087, împotriva Imperiului Bizantin. Dacii îl însoțesc în luptă pe Solomon, fostul lor aliat din bătălia de la Oradea Mică. Comnena menționează că dacii locuiau pe pantele de nord ale munților Haemus/Balcani
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
ce au scăpat cu viață, s-au retras în ținuturile dintre Nistru și Carpați. La 1241, tătari pârjolesc și regiunea de la nord-est de Bacău. Pe șoseaua națională Bacău-Bârlad, între satele Traian și Secuieni, jud. Bacău, se bănuiește existența unui mormânt cuman. Cu puțin timp în urmă se știa că prima atestare este de pe tipul lui Alexandru cel Bun, 6 octombrie 1408. Însă pe baza unei îndelungate cercetări de arheologie, Bacăul a mai îmbătrânit. Cercetătorul Ștefan S. Gorovei, demonstrează că Bacăul are
Istoria Bacăului () [Corola-website/Science/314300_a_315629]
-
donjon romanic din cărămidă, în plan hexagonal, din sec. al XIII-lea - construit în 1242, imediat după marea invazie tătara, ca punct întărit și turn de observație. Prima atestare documentara a turnului este datata 1289, pomenind de asediul regelui Ladislau Cumanul. În anul 1514 Laurențiu, unul dintre căpitanii lui Gheorghe Doja, pornește de aici, în fruntea a 30.000 de iobagi răsculați, spre Cetatea Oradea. Donjonul este înconjurat de o ridicătura de pământ de forma trapezoidala, indicând existența unei fortificații gen
Cheresig, Bihor () [Corola-website/Science/300851_a_302180]
-
să-i ungă) și au desfășurat în zonă o activitate greu de supravegheat de către misionarii catolici. Marea invazie Mongolă de la 1241 a distrus prelungirea autorității papalo-maghiare reprezentată de Episcopia de Milcov, astfel că în vidul de autoritate lăsat de episcopatul cuman, autoritatea ortodoxă a Vicinei s-a putut probabil extinde și mai temeinic, sprijinită sau tolerată fiind, de tătari. Conform aceluiași Vitalien Laurent, ridicarea la rangul de mitropolie s-a produs cel mai probabil în perioada 1250-1261, momentul cel mai prielnic
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
Cluj, ca al doilea fiu al lui Ioan de Hunedoara (vezi Familia Huniade) în casa lui Jakab Méhffi socrul lui Stefan Kolb. Ioan de Hunedoara a fost un renumit conducător militar, descendentul unui cneaz valah (român), pe nume Voicu, sau cuman, care a întreprins în calitate de regent al Ungariei o serie de campanii militare reușite împotriva Imperiului Otoman, lăsând fiului său un regat sigur și stabil. Mama lui Matia a fost Erzsébet Szilágyi "(Elisabeta)", dintr-o familie de nobil maghiar cu foarte
Matia Corvin () [Corola-website/Science/302100_a_303429]
-
1091 un rol deosebit l-au jucat oștenii vlahi din care era formată armata sa, oșteni recrutați din părțile Vardarului și Strumei, din Macedonia. Același împărat Alexios I apelează la ajutorul lui Pudilă, un fruntaș vlah, pentru a opri năvălirea cumană din 1094. Toate acestea pregătesc răscoala de proporții a vlahilor din 1186-1187, conduși de Petru și Asan, în urma căreia a luat ființă al II-lea stat bulgar. În "Alexiada", Ana Comnena face referire la vlahi dar și la „daci” (probabil
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
pe seama triburilor maghiare, care s-au instalat în bazinul panonic în sec. IX., fie a celor de cumani care au stabilit pe teritoriul Ungariei între secolele XII.-XIII. Din cazul ăsta se presupune că termenul este derivat din numele poporului cuman (komon=cuman, dor=căine, adică: "căinele cumanilor"). Unii specialiști în lingvistică afirmă că numele raselor de origine maghiară "komondor, kuvasz, kopó" provine din limba sumeriană, din cuvăntul "ku" (ku, kudda=kutya, ku-man-dor=komondor, ku-assa=kuvasz, ku-po=kopó). Prima menționare scrisă
Komondor () [Corola-website/Science/323507_a_324836]
-
urmare a izbucnit un război civil între diferitele clanuri rivale, care încercau să obțină controlul asupra regelui minor și prin acesta asupra regatului. Un conclav al liderilor spirituali și seculari maghiari și cumani (mama lui Ladislau era fiica unui lider cuman colonizat în Ungaria centrală după invazia mongolă) l-au declarat major pe Ladislau în 1277, dar tânărul monarh nu a reușit să-și întărească suficient autoritatea. Mai mult, Ladislau al IV-lea a preferat să-și promoveze în funcții de
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
de pe valea Borșei (Județul Cluj), afluentă a Someșului Mic. Ramura bihoreană a familiei s-a format, se pare, în secolul al XII-lea, păstrând însă relațiile cu ramura transilvăneană. Susținător al politicii de centralizare a regelui Ladislau al IV-lea Cumanul, a devenit voievod al Transilvaniei în primăvara anului 1282. În iulie-august 1282 a participat la campania regală împotriva neamului Aba. În august 1282 a avut un rol decisiv în obținerea victoriei de la lacul Hod, împotriva cumanilor răsculați. În pofida acestor succese
Roland Borșa () [Corola-website/Science/305526_a_306855]
-
cruciaților” (villa cruciferorum) de lângă Turda. Lipsit de posesiuni în Transilvania, Roland Borșa nu a reușit să își impună autoritatea asupra congregației nobiliare și să aibă un rol important în guvernarea provinciei. Intrat în conflict cu regele Ladislau al IV-lea Cumanul, Roland Borșa a fost demis temporar din funcția de voievod în 1285, dar a revenit la putere în 1288. Drept răzbunare, împreună cu frații săi, el a organizat asasinarea regelui la Cheresig (1290). Ambițiile sale oligarhice l-au adus însă în
Roland Borșa () [Corola-website/Science/305526_a_306855]
-
cu privire la țara Severinului, în afară de țara lui Seneslau, voievodul olatilor, pe care le-am lăsat-o acelora așa cum au stăpânit-o și până acum, și întru totul sub toate acele îndatoriri, rânduite mai sus, cu privire la țara Lytua. ..." Ladislau al IV-lea Cumanul - 8 ianuarie 1285 „Și, în sfârșit, când, fiind încă copil, începusem noi a domni după moartea prea iubitului nostru tată, iar voievodul Litovoi, împreună cu frații săi, în infidelitatea sa, ocupase pentru sine o parte din regatul nostru existentă dincolo de munți
Diploma Ioaniților () [Corola-website/Science/309604_a_310933]
-
avânt, îndepărtându-se de baza de operații a cruciaților și epuizându-și trupele și caii, motiv pentru care împăratul Balduin I însuși a fost atras în plină câmpie și a fost înconjurat, devenind o pradă ușoară pentru trupele de arcași cumane. Atras astfel în capcana pusă la cale de Ioniță Caloian, împăratul Balduin a fost capturat, în vreme ce Ludovic I a căzut în luptă. Astfel, bătălia a constituit un dezastru pentru tabăra cruciată. Ludovic I a fost căsătorit cu Catherine, contesă de
Ludovic I de Blois () [Corola-website/Science/324350_a_325679]
-
ștanțate, aplicate în trecut pe butoaiele cu marfă cand se făcea vama. Alte opinii - mai vechi, susțin apariția cetății în documentele transilvănene și cele ale Regatului Maghiar sub numele de "„Cruceberg”", ca fiind ridicată de cavalerii Teutoni „de novo”. Năvălirile cumane anterioare ar fi produs stricăciuni construcției, care a fost reconstruită la ordinul regelui maghiar între 1211-1225 de către aceeași Cavalerii teutoni - ulterior alungați. Mai târziu năvălirile tătarilor din secolele al XIII-lea al XVI-lea spre Transilvania prin Pasul Buzău au
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
Severinului, cnezatele lui Ioan și Farcaș și cnezatul voievodului Litovoi. Cnezatul voievodului Litovoi cuprindea și Țara Hațegului, iar în stânga Oltului se situa voievodatul lui Seneslau în regiunea Argeșului până la creastă munților. Restul teritoriului din stânga Oltului era numit Cumania datorită dominației cumane. Cnezatele și voievodatele erau sub suzeranitate maghiară, supuse de maghiari după 1230 în timpul campaniilor maghiare împotriva Țaratului Vlaho-Bulgar. Sunt impuși banii de Severin pentru a atestă autoritatea maghiară în regiunea din dreapta Oltului. Își fac apariția călugării dominicani, care au încercat
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
din Ungaria, izbucnită după moartea regelui Ștefan al V-lea , preluarea tronului de către Ladislau, copiil fiind și instaurarea regenței, timp în care marii nobili și-au manifestat tendințele secesioniste sau de contestare a autorității maghiare. Ladislau, născut dintr-o mama cumana (cumanii adoptaseră creștinismul doar formal, însă în practică, erau încă păgâni) era atras de riturile și obiceiurile păgâne, neglijând biserica și a determinat papalitatea să trimită un legat care să convoace Sinodul de la Buda din 1279. Ungaria a traversat o
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
maghiari, situat pe drumul comercial ce lega Transilvania cu Dunărea de Jos și cu Marea Neagră. A devenit prima reședință domnească a Țării Românești, locul unde au fost îngropați primii voievozi. În același an, a murit Ladislau al IV-lea supranumit "Cumanul", iar criză din Ungaria s-a accentuat. Succesorul său, Andrei al III-lea al Ungariei, a încercat să restaureze autoritatea regală, dar s-a ciocnit cu interesele nobilimii maghiare care s-a opus cu forță. A convocat adunări regionale-congregațiile nobiliare
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
fost asediat câteva luni de trupele regale. Regele maghiar și noul domnitor român din sudul Carpaților după 1310, Basarab I(numit domnitor chiar de rege) au colaborat în asedierea cetății banului Tudor. Se spune că Basarab I ar avea origine cumana. În timpul domniei sale, procesul de formare a Țării Românești s-a finalizat. Într-o diplomă a regelui maghiar Carol Robert de Anjou, din 1324, apare numele voievodului Basarab denumit "voievodul nostru transalpin", cu reședința la Argeș. Documentul atestă schimburi de solii
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]