571 matches
-
altfel. § 3. Înainte de a hotărî ceva în cauză, Ierarhul îl va audia pe cel acuzat de delict și pe promotorul dreptății precum și, după judecata sa prudentă, pe doi judecători sau pe alți experți în drept; de asemenea, Ierarhul va mai cumpăni, în scopul evitării judecăților inutile, cu consimțământul părților, ca ori el însuși ori cel ce a efectuat investigația să pună capăt chestiunii privitoare la daune, conform binelui și a echității. Can. 1470 - (= 1719) Actele investigației și decretele Ierarhului prin care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
cu Ioan I Zápolya sau cu reprezentanții regelui Ferdinand. Unul dintre emisarii imperiali, episcopul de Lund, îi făcea în 1536 un portret destul de elogios: "„În adevăr e un om foarte modest, foarte bun și, pe lângă aceasta, foarte prudent și destul de cumpănit în afacerile sale, așa cum n-aș putea găsi altul în acest regat.”" La sfatul voievodului, el și-a trimis familia și bunurile în Transilvania, din cauza pericolului turcesc ce amenința Moldova, dar nu l-a urmat pe domnitor în exil. Noul
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Horodniceni () [Corola-website/Science/321076_a_322405]
-
sa monumentală lucrare, "Istoria literaturii române de la origini până în prezent" (1941), considera că felul lui Sadoveanu de a fi se reflectă și în opera sa. „Omul însuși personifică în chipul cel mai izbitor opera: voinic, trup mare, cap voluminos, gesturi cumpănite de oier, vorbire îmbelșugată dar prudentă și monologică, ocolind disputa; însă lăsarea în jos a gurii, zâmbetul împietrit al feții, aduc pe față o nepăsare ferină; ochii nelămuriți, reci, venind de departe și trecând peste prezent, sunt ai unei rase
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
afirma în 2001: „Moneda fantazienilor” ar trebui pusă în circulație și așezată într-o exactă comparație cu proza urmuziană, într-o corectă înțelegere a vizionarismului sud-est european și, de ce nu, la baza teatrului absurdului ionescian. Acum, în 2014, citind și cumpănind, putem afirma că el a fost un vizionar. Între 1928 - 1944, Ion C Pena a publicat poezii, epigrame si proză în următoarele publicații: Profesional, ca finanțist (perceptor), a funcționat timp de 4 ani și 10 luni în Sichevița - județul Caraș
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
orbitor de alb pe jos, cu zidurile de granit, cu viile culori ale draperiilor, ale îmbrăcămintei spectatorilor, și cu palpitarea fierbinte a sufletelor, care și-au pus aici în joc toată slava gloriei de națiune, averea și viața lor - ca să cumpănim ce însemnau pentru ei alergările acestea." Cea mai mare parte a cărții a fost scrisă de Wallace în timpul său liber: seara, în timpul ce călătorea, și în casa lui din Crawfordsville, Indiana, unde a scris adesea vara în aer liber, așezat
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
găsit treaba mult prea ușoară. Constantin nu avea să primească nici un ajutor de la membrii familiei sale. Și-a agățat ultimele speranțe de Veneția, de papă și de Alfons de Aragon. Chiar pe când Trahan și trupele sale devastau Morea, senatorii venețieni cumpăneau rugămintea urgentă a ultimului sol venit la ei de la Constantinopol. I-au răspuns la 16 noiembrie 1452. Au pretins că făcuseră deja, pe cont propriu, planuri pentru împrejurări neprevăzute vizând apărarea Constantinopolului. L-au îndemnat pe împărat să i se
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
cu Ioan I Zápolya sau cu reprezentanții regelui Ferdinand. Unul dintre emisarii imperiali, episcopul de Lund, îi făcea în 1536 un portret destul de elogios: „În adevăr e un om foarte modest, foarte bun și, pe lângă aceasta, foarte prudent și destul de cumpănit în afacerile sale, așa cum n-aș putea găsi altul în acest regat.” [6] La sfatul voievodului, el și-a trimis familia și bunurile în Transilvania, din cauza pericolului turcesc ce amenința Moldova, dar nu l-a urmat pe domnitor în exil
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
celui de al doilea congres al matematicienilor polonezi la Wilno, a ținut conferință să în limba poloneză. Nicolae Iorga avea dreptate când scria despre Petre Sergescu: „Un om foarte cult și care știe să scrie, un matematic care-și știe cumpăni gândul și rostul. A fost legat prin inima să de o țară pe care cu iubire a căutat s-o cunoască. Fără prejudecăți a mers acolo, a cercetat și s-a simțit dator să comunice impresiile sale.” Fundarea revistei "Mathematica
Petre Sergescu () [Corola-website/Science/307129_a_308458]
-
primește altă prioritate și egalitate. Să ții samă că eu i-aș ceda ceva, ca să fie mulțămit; trebuie ca și colaboratorul nostru, al patrulea, să primească o situație în minus, așa ca să fie toți mulțumiți, chiar și d[umnea]lui. Cumpănește cum e mai bine. Vom vorbi definitiv la București despre asta. Hârtiile pe care mi le-ai trimis le aduc cu mine. Salutări cordiale. Al d[umi]tale, Mihail Sadoveanu * Copou - Iași, 2 martie 1936 Dragă domnule Stan, Îți mulțămesc
Scrisori de la Mihail Sadoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3880_a_5205]
-
de elevi dintre care, Petru Mocanu, membru corespondent al Academiei Române, i-a urmat la conducerea catedrei de teoria funcțiilor la Facultatea de Matematică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Fire modestă, dar impunătoare prin ținută să, blând dar exigent, gândire profundă, cumpănit în acțiuni, exemplu de conduită morală, iată câteva trăsături care conturează personalitatea lui Gh. Călugăreanu. O viață de familie împlinită și fericită i-a dăruit liniștea necesară marilor înfăptuiri alături de soția sa Zoe (n. Filodor, căsătoria 1943) și de cei
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
cu Ioan I Zápolya sau cu reprezentanții regelui Ferdinand. Unul dintre emisarii imperiali, episcopul de Lund, îi făcea în 1536 un portret destul de elogios: "„În adevăr e un om foarte modest, foarte bun și, pe lângă aceasta, foarte prudent și destul de cumpănit în afacerile sale, așa cum n-aș putea găsi altul în acest regat.”" La sfatul voievodului, el și-a trimis familia și bunurile în Transilvania, din cauza pericolului turcesc ce amenința Moldova, dar nu l-a urmat pe domnitor în exil. Noul
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
emisari ca să negocieze predarea sa lui Carol: Blancandrin, conducătorul delegației, promite cu rea credință că, în cazul în care Carol se întoarce la Aix-la-Chapelle (Aachen), Marsilion îl va urma la scurt timp și se va converti la creștinism. Baronii creștini cumpănesc cu atenție cum ar trebui să răspundă ofertei lui Marsilion. Roland nu are încredere în acesta, însă Ganelon și majoritatea celorlalți găsesc că merită să fie crezut pe cuvânt. Carol însuși este de acord, dar îi este greu să aleagă
Cântecul lui Roland () [Corola-website/Science/303110_a_304439]
-
pasiuni nemărginite: cea pentru cărțile Bibliei evreiești, pentru limba ebraică și pentru Țara Israelului. În anul 1904 David Grün s-a mutat la Varșovia, unde și-a câștigat pâinea din predarea de lecții și s-a alăturat cercurilor sioniste. A cumpănit sa urmeze studii la Universitatea imperială din Varșovia și a fost vreme de un an membru în partidul evreiesc Poaley Tzion (Muncitorii Sionului) de orientare sionistă și socializantă și care era implicat în organizarea de grupuri evreiești de autoapărare împotriva
David Ben Gurion () [Corola-website/Science/304395_a_305724]
-
are o intensitate care vestește bucuria unui nou anotimp, m-am gândit să îmi fac și eu o livadă. Că orice lucrare de grădinărit, aceasta livadă cere o gândire dinainte, serioasă și așezată, iar pământul se cere împărțit în careuri cumpănite cu grijă, pentru că roada semințelor sau lujerilor îngropați în el să fie bogată. În primul rând, livadă mea nu va fi o livadă obișnuită, adică numai cu pomi fructiferi. Nu, căci roada bună pentru suflet pot să dea toți copacii
Editura Destine Literare by Eliza Ghinea () [Corola-journal/Science/76_a_312]
-
plastice și a mizei tematice cum nu se întâlnește la tot pasul. Acesta, deoarece artistul însuși manifestă o constantă puțin comună în urmărirea temelor preferate. O existență a sordidului și banalului pe care o radiografiază cu severitatea celui deprins să cumpănească totul în lumina marilor modele biblice și mitologice. El antepune efemerul duratei și mizeria esenței dăinuitoare. Lumea lui Iancuț pare a fi una a neputinței suverane: bătrâni, milogi, orbi, sluti, o fauna despuiata de spirit, vermicida, extrasa din ramele lui
Ion Iancuț () [Corola-website/Science/316478_a_317807]
-
10000 de lei noi, dar un ban de ar fi numai, totuși el nu e răsplătit deloc prin zadarnica pierdere de vreme a unui corp care afectează esteriorul oștirei fără a fi oștire. Dar când noi vedem lucrurile clar și cumpănim toate acestea cu mintea cu aceeași lămurire cu care am cântări o greutate materială, atunci suntem răi români, se-nțelege, și combatem tot ce e românesc. 15 {EminescuOpX 16} Am dori tuturor liberalilor să fie așa de buni români ca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a atârna de-un fir a păr. Câmpiile albe se-ntind împrejurul Bucureștilor și se pierd în zarea despre miazănoapte, unde a plecat împăratul Rusiei, în zarea despre miazăzi, unde stau oștirile noastre; spre răsărit și spre apus, unde se cumpănesc sorțile Europei. În această izolare în care ne 16 {EminescuOpX 17} pune bătrâna iarnă, aceiași pe vremea craiului Decebal, când țăranul dacic, îmbrăcat în cojoc mițos, trecea Dunărea-nghețată, aceeași astăzi, când Vodă ține Dunărea cu oștirile românești, în această
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Ce ni se opune? Interesul a 80 de milioane de oameni față cu slabele noastre cinci milioane. Dar Temis e cu ochii legați spre a nu vedea părțile ce se judecă înaintea ei și, în loc de cumpănă în care să se cumpănească deosebirea de greutate între 80 și 5 milioane, ea ar trebui să ia cântarul. De brațul scurt sau prezent al cântarului ar atârna în greu Rusia, de brațul cel lung al unei istorii de 500 de ani atârnă România cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
iar mijlocul minciuna. Trebuie odată ca poporul românesc să înțeleagă cumcă totdeuna omul ce are ceva, omul care are ce pierde, fie nume istoric, fie avere, fie razimul moral al unei mari inteligențe sau a unei mari culturi, numai acela cumpănește când face legi, judecă cu precauțiune și nu are interes de a sta neapărat la putere, numai și numai pentru a se hrăni din budget. De aceea trebuie un nou apel la țară, întîi, pentru că Adunările actuale sânt pe deplin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a-i demonstra lucruri indiferente ca periculoase, [... ], iar pericolele, ca lucruri vrednice de dorit. Destul ni s-a vorbit de glorie, de tărie, de primatul nostru în Orient, pe când ar fi trebuit să ni se dea sfatul serios de-a cumpăni puterile noastre și de-a nu aspira la lucruri himerice, foarte costisitoare și foarte zădarnice pentru stadiul nostru cel mic de cultură. Desigur că ținem la simpatiile Italiei și am fi foarte bucuroși ca să se reînoiască acele relațiuni amicale și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în mijlocul luptelor celor mai crîn-cene: "Partida care până în fine va triumfa și va guverna va fi partida cea mai dreaptă și mai înțeleaptă". O primesc, în fine, fiindcă este foarte ușor d-a președe o Cameră a căreia maioritate înțelege, cumpănește, iubește și este hotărâtă d-a nu cruța nici un sacrificiu, nici unul, pentru triumful dreptății și al libertății, pentru gloria și mărirea națiunii. Un biurou... altar politic? De ce numaidecât altar și nu clopotniță? Are chiar mai multă asemănare cu aceasta din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
el amăgirea nu mai e atât de lesne și chiar daca o parte a celor aleși sânt ieșiți din urnă prin amăgirea colegiilor numeroase sau prin influența guvernului, totuși rămâne o parte rezultată din alegerea unor oameni cari știu a-și cumpăni interesele și a deosebi adevărul de prăpăstii. {EminescuOpX 169} De ce mulțimea e lesne crezătoare....? Nu tocmai greu de explicat. Ea uită zicala: "Să nu dea Dumnezeu omului atâta rău cât poate purta" și, pentru a scăpa de suferinți actuale, relativ
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a fi vorba de intervențiune, observăm din contră începutul unei reacțiuni în Europa întreagă, vedem că presa odinioară ostilă nouă pe zi ce merge scade tonul, pe zi ce merge recunoaște îndreptățirea noastră de a regula în deplină libertate și cumpănind, cu scumpătate toate interesele noastre naționale, cestiunea aceasta; încît amenințările ziaristicei guvernamentale, departe de a mai găsi un răsunet în străinătate, încep a ne inspira mirare prin strania lor izolare în cercul restrâns al redacțiunilor roșii. În ajunul soluțiunii cestiunei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Centrului. Dar, daca nu era, organul marelui bărbat de stat n-avea decât să ne dezmință negru pe alb, prin catastifele răposatei Bănci întru cât privea operațiile ei, rămânând ca insinuările noastre în privința persoanei marelui bărbat de stat să se cumpănească în opinia publică cu reputația de care d-sa se bucură. Noi am zis că d-sa s-a retras din ministerul Catargi pentru că colegii d-sale conservatori nu-i îngăduiau a fi în același timp și ministru și director
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
când am zis că neputința de a fi totdeodată și ministru și director al Băncei de București fusese motivul sau unul din motivele acelei demisii; această "insinuare" a noastră trebuia numai semnalată de organul Centrului și apoi lăsată să fie cumpănită în opinia publică cu faptul că marele om de stat, care acum câteva luni atârna pe patrioții liberali-naționali de acelaș cui cu Hoeedel și Nobiling, astăzi stă alături cu dânșii pe banca ministerială, și ― ciudată coincidență, mai ciudată decât chiar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]