568 matches
-
lucru sînt absolut normale, bune. Liudmila Nikolaevna, stînd în picioare, într-o poziție de parcă Stalin ar fi văzut-o, asculta convorbirea. Strum îi făcu un semn cu mîna: „Șezi, cum de nu ți-e rușine.". Iar Stalin tăcea din nou, cumpănind la cuvintele lui Strum, apoi rosti: - La revedere, tovarășe Strum, vă doresc succes în activitate. - La revedere, tovarășe Stalin. Și Strum lăsă receptorul. Acum ședeau unul în fața celuilalt, la fel cum șezuseră cu cîteva minute mai înainte, cînd vorbeau despre
Vasili Grossman - Viață și destin by Laurențiu Checicheș () [Corola-journal/Journalistic/6442_a_7767]
-
era tot acolo, încă plin cu apă, dar fără vreun pește. În aceeași noapte, Zito, câinele credincios al lui Almon, a dispărut și el și nu s-a mai întors. Zito era un câine tare simțitor, dar mai era și cumpănit ca rotițele unui ornic, un câine cuminte, cu o ureche cafenie pătată cu alb, iar cealaltă cu totul cafenie. Când se trudea să priceapă ce se petrece acolo, sub nasul lui, își ciulea urechile în față până ce aproape se atingeau
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]
-
Primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, va cumpăni cu atenție tot ceea ce s-a întâmplat în cursul ultimei săptămâni și va lua o decizie pe care o va face publică, imediat după Paște. Fostul președinte al PNL București a făcut această precizare, vineri, după ce s-a întâlnit cu
Chiliman anunţă după Paşti dacă rămâne în PNL () [Corola-journal/Journalistic/45402_a_46727]
-
urmei, și el un fragment, parte și el a altui întreg care tot fragment este, și așa mai departe”). Spirit dominat de moderație și calm disociativ, criticul se dovedește aici și posesorul unui scepticism raționalizant, care îi permite să-și cumpănească bine judecățile, refuzând entuziasmul de moment, ca și judecata excesiv de severă, în numele adevărului operei. Și aici G. Dimisianu este „un comentator onest si credibil, care convinge prin argumentatia riguroasă și prin probele strânse, cu răbdare, în câte un dosar consistent
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
valori spirituale. Prea suntem materialiști, egoiști (...) Numai un astfel de popor este manipulabil, care nu are nicio judecată critică, logică, îi este lene să se informeze, are o mulțime de răutăți și frustrări care îl împiedică să vadă și să cumpănească realitatea.” Istoria nu poate fi totuși scoasă din cauză atunci când e să se găsească explicațiile unor astfel de comportamente. A spune că așa este firea noastră, că românii sunt așa și nu altfel, prin dat, prin conformație, parcă nu e
În labirintul tranzi]iei (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5700_a_7025]
-
el, cu un ochi pe jumătate închis. Chiar și așa, cu buzele țuguiate pe mucul îngălbenit, ar fi sugerat duhovnicie, dacă n-ar fi fost privirea aceea fixă și înjumătățită care aducea mai degrabă cu aceea a unui măcelar care cumpănește cum să potrivească hartanul pe butuc, pentru ca satârul să-l despice dintr-o lovitură. Iar imaginea asta de gâde duhovnicesc era întregită de o smuceală din umăr și cap deodată, care ducea, cam o dată pe minut, tâmpla spre claviculă. Fiecare
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
Ai făcut vreodată dragoste cu o fată? a întrebat Billy. Tonul întrebării părea absolut inocent, și totuși era o întrebare șocantă în condițiile unei relații atât de noi, chiar și la bordul unei corăbii pline de bărbați. Herman și-a cumpănit cu grijă răspunsul. Prietenia lui cu Billy se baza pe sinceritate, și nu avea de gând s-o sacrifice. - N-am prea avut prilejul unor relații de felul ăsta, a spus el. Așa că răspunsul ar fi nu. Încă nu mi
Jay Parini Rătăcirile lui Herman Melville by Luana Schidu () [Corola-journal/Journalistic/3102_a_4427]
-
primește altă prioritate și egalitate. Să ții samă că eu i-aș ceda ceva, ca să fie mulțămit; trebuie ca și colaboratorul nostru, al patrulea, să primească o situație în minus, așa ca să fie toți mulțumiți, chiar și d[umnea]lui. Cumpănește cum e mai bine. Vom vorbi definitiv la București despre asta. Hârtiile pe care mi le-ai trimis le aduc cu mine. Salutări cordiale. Al d[umi]tale, Mihail Sadoveanu * Copou - Iași, 2 martie 1936 Dragă domnule Stan, Îți mulțămesc
Scrisori de la Mihail Sadoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3880_a_5205]
-
vizitei, s-a dorit discretă, a lui Mircea Geoană - apropo, eu n-am știut, deși eram în partid în acel moment - la Moscova înainte de alegerile prezidențiale. E bine ca fiecare să aibă proprietatea termenilor atunci când îi folosește și să-și cumpănească bine cuvintele", a spus Titus Corlățean. Cristian Diaconescu a candidat în 2010 la funcția de președinte al PSD, sfârșind prin a se retrage pentru a-l susține pe Mircea Geoană. Ulterior, el a înființat o formațiune de stânga, UNPR, alături de
Atac dur al lui Corlățean la un fost ministru de Externe by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/29316_a_30641]
-
ținte mișcătoare, toate, toate există în jur, abia ne strecurăm, abătuți și crispați, pe brînci, printre anevoințe și surprize cu fistic. Desigur, sînt subiectiv, n-am ținut niciodată să mă dau brav stîlp de-nțelepciune, n-am destoinicia de-a cumpăni talgere minuțioase, de-a pipăi exactul la imprecizie. Mereu o iau pe miriști știrbe, calc prin scaieți cît varza, dărîm codobelcilor spirala de aur, strivesc mușuroaie ce s-ar cuveni ocolite, măcar din prudență, dacă nu din pudoare, din grija
Îngerul mototolit (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15021_a_16346]
-
nicomahică, în legătura organică pe care o descoperă Aristotel între plăcere și viață. Valoarea etică supremă pare a fi, după Petru Creția, ,,promovarea în sus a vieții". Stînd la rădăcina vieții, plăcerile ,,bine practicate", adică raportate la întregul lor și cumpănite în cadrul acestuia, pot deveni, ,,sub ochii scandalizați ai asceților", ,,nobile virtuți". Hedonismul spiritualizat cultivat de Petru Creția stă tocmai în proiectarea plăcerii pe fundalul bucuriei de a fi (vezi comentariul la Ecleziastul), ,,de a te afla în lume și nu
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
un reostat de muzici. Acutele nu trec, mai curînd gravele, făcînd să vibreze, abia-abia, două poze despărțite de ani, dar la fel de palide, că nici nu știi dacă figurile din ele au fost vreodată aievea. Anca Maria Mosora imaginează mult și cumpănește bine. Așa că riscurile de care-am pomenit ajung, într-un roman ce face din dezvăluiri, altminteri alunecoase, dacă le dai libertate, doar pînza tare pentru portret, pasta de hîrtie pentru filigran, tot atîtea atuuri. Un joc de cărți, tăiate în
Doi, trei, cîte cîți vrei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11069_a_12394]
-
coapsele de insectă/ ale unei femei descrescătoare allegro,/ nu mai vezi decît cîmpul roșu al unor idei derealiste/ pe care conștiința de a nu încăpea în ochii larvei/ îți încrucișează una cîte una membrele falangele mațele alveolele". Senzualitatea corespondențelor se cumpănește cu saltul în vid al ființei... Vedem în producția pe deplin matură a Angelei Furtună una din creațiile de seamă ale poeziei române de azi.
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
cu emoție o încredințează albului imaculat al hârtiei de pe masa ei de lucru... Critica literară (despre volumul „Târgul de vise“) „Versurile de aici sunt expresia unui anume destin - dar neindividualizat biografic, nici expus în generalități convenționale-, ci lucru destul de rar, cumpănit în balanța atât de sensibilă ce se așază în echilibru și cu plinătate sub zodia liricului”. (Prof. dr. Ioan Viorel Boldureanu) „O poezie a sentimentelor puternice care sunt mărturisite fără sfială, dar cu forță și cu delicatețe în același timp
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
cu ochi și sori de rouă/ Și fiecare piatră-i hrisov romano-dac/ Și fiecare frunte e o cetate nouă,/ Unde vorbesc izvoare cu stelele-n fântâni/ Împrospătând ardoarea de-nalt și profunzime,/ La vârsta demnității când singuri noi stăpâni/ Ne cumpănim lumina la rău ca și la bine,” (Aici). Vasile Căpățână (România, acad., poet, prozator, editor, eminent al culturii din R.Moldova) este omul de creație care există între adevăr și dragostea curată pentru neamul românesc. Astfel, Domnia Sa ne spune: „Suntem
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
1998, debutează sub semnul misteriosului ochi al vrăjitoarei Circe, hieroglifă a unei priviri magic-poetice înnoitoare: „Abia țesut păienjeniș de gene, bătăi de aripi/ Aducând miresme, zgomote blânde ca-n auz de prunc,/ Cer nămolit sau limpede - cusut,/ Ochiul lui Circe cumpănește lumea” (Ochiul lui Circe). Meditațiile lirice grupate aici sunt stimulate fie de pretexte plastice (prilejuite de Francesco Primaticcio, Matisse, Breugel sau George Dima), fie de arhicunoscute efigii mitologice sau poetice, ca în Tăinuind-o pe Dafne, Ganimede, Raiul minotaurului sau
Fugă într-un ev minor by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Imaginative/13570_a_14895]
-
de spadă îngerească a încrustat în inimă altar, să-și adape arșița pătimiri la al tămăduirii Izvor. Mugurul suspinului i se desface în ochii de azur ai serii. Flautul brazilor urcă-n chemarea de bucium și-n lacrimile apelor se cumpănesc stihuri. Cântecul de foc plămădește Liturghia comuniunii. Rostuit în gând și faptă deodată și-a ciuntit gorunii tinereții într-o corolă sfântă a Învierii. Plâng trandafirii spre seară și luna lucește-n amvon, iar bolta-nstelată stă în sărbătoare. Tot
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
colaterale, care pot afecta, de o manieră traumatizantă, oameni nevinovați sau familiile acestora. Abia atunci indivizi negrii în cerul gurii de importanța nesperată pe care le-au dat-o niște interesați politic, vor avea o strângere de inimă și vor cumpăni îndelung înainte de a distruge vieți și înainte de a tăia elanul unor oameni, care poate au fost orientați spre bine, dar care prin poziția lor au deranjat persoane sus-puse. De asemenea, pentru ca schimbarea să fie completă, ar trebui să se legifereze
VINE D.N.A.! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384829_a_386158]
-
filigranul delicat al inelelor. Discursul liric este abrupt, greu aforistic și sentențios-canonic, rânduindu-se după toate rigorile retoricii de cult ortodox. Vorbirea grea are frecvente solemnități shakespeariene și curge tumultuos, ca o cascadă. Binele și Răul sunt perfect disociate și cumpănite în cântarele lui Dumnezeu, unde vanitățile omenești n-au greutate: „...nu-i așa cu-aceia ce au la suflet răul!/ Ei nu pot sta-n picioare la dreapta judecată./ Cu cei cinstiți nu-i afli alături niciodată/.../ Căci Domnul știe
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
femeie frumoasă lipoveancă ca și mine tu ești român însă să știi că noi care avem ceva sânge rusesc trăim totul intens, voi românii deși sunteți minunați în unele aspecte ale vieții sunteți diferiți față de noi. Eu în locul tău aș cumpăni mai bine situația of, dacă ai stii tu cum e Valeria fosta mea soție dură, rece, fără pic de duioșie feminină atunci când se raportează la mine numai ce o auzi că zice: ,,Ai mers câțiva ani bine în căsnicie apoi
PAȘI SPRE ABIS ( 3 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383006_a_384335]
-
pe acea stradă era pustiu nici un trecător, nici macar un câine, din hornurile caselor ieșea fum iar după luminile de la geamuri se vedea că oamenii erau în case la gura sobei. Privi stelele ce străluceau pălind a ger, stând în fața porții cumpănii puțin încă odată dacă să intre sau nu însă instinctul său de supraviețuire unit cu dorul său după Sofia învinse tot acel orgoliu monstruos din adâncul ființei lui. Deschise poarta. Un câine legat în lanț ieși din cușcă lătrând răgușit
PAȘI SPRE ABIS ( 3 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383006_a_384335]
-
altor persoane să se regăsească în ceea ce scriu. Altfel spus, este o reașezare a realității trăită de mine în niște cadre mai generale. Sunt stări și sentimente răsfrânte în identitatea sinelui meu profund, dar veghez să păstrez măsura și să cumpănesc implicarea și detașarea. Sunt și persoane care din cauza limitei instruirii sau a puterii de înțelegere consideră că a scrie despre tine înseamnă familiarisme nepermise, sau subiectivism care scot scriitura din câmpul literaturii. Aceștia nu țin seama că fiecare scriere are
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92502_a_93794]
-
afirmă în 2001: „Moneda fantazienilor” ar trebui pusă în circulație și așezată într-o exactă comparație cu proza urmuziană, într-o corectă înțelegere a vizionarismului sud-est european și, de ce nu, la baza teatrului absurdului ionescian.” Acum, în 2015, citind și cumpănind, putem afirmă că Ion Pena a fost un vizionar. Istoricul și criticul literar Stan V. Cristea, membru al USR, consemna în revistă „Caligraf” din iulie 2005: „Surprinzător, prin 1943 - 1944, Ion Pena pare că evolua spre un nou fel de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92501_a_93793]
-
și frumoasă limba ce-o vorbești și dacă nu ne-ar aștepta afară caii, eu și tovarășii mei am tot sta să te-ascultăm, măcar că, pe întinse porțiuni, n-am priceput o iotă. însă în împrejurări ca acestea, vorbele trebuie cumpănite prin fapte. Dacă e să-l ajutăm pe jupânul Macek, pe care eu îl cunosc de mic copil, că aici, unde vezi că stăm acum, m-a înțărcat tata, fie-i stepa ușoară... — Fie-i stepa ușoară - mormăiră într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
rezolvare, ne facem spășiți nostra culpa și încercăm să oferim o minimă explicație acestei - oricum - impardonabile scăpări din vedere. Trebuie spus dintru început că Iovănuț făcea parte din acea categorie de tineri la care nevoia firească de afirmare era bine cumpănită de necesitatea de a interioriza, de a judeca fiece fapt, întâmplare, ființă, lucru, fenomen al naturii sau stare sufletească ivite în calea vieții lui. Mai lămurit spus, ca să dăm un exemplu, înainte de a se adresa sau răspunde unei femei, Iovănuț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]