210 matches
-
sa operativitate transfigurată, care include, desigur, raționamentul, pentru a căuta certitudini Împărtășite. Omul are nevoie să cunoască realitatea și să se Înțeleagă cu ceilalți, motiv pentru care trebuie să abandoneze sălașul comod și protector al certitudinilor personale, al convingerilor intime. Cumpănirea și critica certitudinilor celorlalți, dar și ale celor personale deschid drumul către căutarea sinceră a unui adevăr și a unor valori mai ferme, mai clare și mai bine justificate. Iraționalitatea, Încăpățânarea de a nu renunța la o idee pesonală duc
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
fixăm atenția asupra vieții noastre conștiente. El reprezintă organul reflexiei. Dar există două eșecuri ale acestei lingvistici subiective, unul datorat unor lipsuri și celălalt, unor excese. Absența analizei introspective produce inteligențe impulsive, necizelate, imprevizibile, În timp ce excesul de analiză, rumegarea sau cumpănirea continuă a ideilor, e paralizant. Echilibrul, În acest caz, dar și În multe altele, este determinat de acțiune. Cel mai potrivit este acel nivel de introspecție care Îmbunătățește adaptarea noastră la realitate și posibilitățile noastre de a fi fericiți. 3
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
limbajul meu interior. Primul, nu uitați, a fost incapacitatea de a deveni conștient de ceea ce sunt. Acum mă interesează mecanismele lingvistice, a căror rigiditate le poate preface În sinucigașe sau asasine. Ele reprezintă un tip de rutină infernală. Rumegarea sau cumpănirea ideilor, de exemplu. O neliniște dezlănțuie un ritornello fatal, produce fraze care se repetă la nesfârșit, Într-un cerc toxic, epuizant și care nu progresează. Transformă victima Într-un rumegător etern, pentru că niciodată nu digeră mâncarea rumegată. Îmi amintește de
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
lupte Împotriva forței satanice a Îngerului decăzut. Dimpotrivă, În religiile politeiste vom găsi o căpetenie, ca Jupiter, de pildă, În mitologia greacă, ce reprezintă forța omogenizantă a eterogenității divinității sub forma zeilor multipli. În toate aceste religii asistăm mereu la cumpănirea Între termeni antagoniști, care sunt energii contradictorii. De altfel, tocmai asta face puterea religiilor, drama care le dă viață de-a lungul vârstelor. Totuși [...], n-am putea să Întrezărim o nouă concepție a Divinității. Care s-ar impune ca alcătuind
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
temem ca nu cumva, așa cum se întâmplă de obicei, când va sosi momentul, să încerce, prin blestematele obiceiuri și prin crudele legi ale perșilor, să umple cu veninul lor funest blândul și liniștitul popor roman și întreaga noastră lume. După cumpănirea mai multor cauze și situații, care l-au convins pe Dioclețian să se decidă politico-religios față de creștini, s-a pregătit psihologic și pentru persecuția generală, încurajată și susținută la rândul ei de cezarul său, Galerius. Influența acestuia, asupra hotărârii lui
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
bucuria victoriei, cei rămași în peșteră au ieșit la același îndemn, pentru a veni în ajutorul bărbaților. Precum sar broaștele de pe mal în apa unui lac stătut, la apariția unui intrus, așa și vânătorii din ceată flămânzi, cu sulițele în cumpănire pentru a fi aruncate la nevoie, săreau pe trupul greoi cu scopul de a-i grăbi sfârșitul. Bidaru procedă la fel ca toți ceilalți. După ce înfipse sulița în animalul muribund, se pipăi la nas. Locul i se păru aproape gol
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
implică actele decizionale privind perfecționarea și potențarea procesului de predare-învățare prin măsuri sincronice sau succesive actului evaluativ. Examenul este o modalitate de evaluare ce se constituie ca o etapă finală a unei curse mai mari. El presupune o cântărire, o cumpănire, o circumscriere a competențelor achiziționate până la un moment dat (vezi examenul de bacalaureat). În principiu, examenul poate fi trecut de toți candidații. El are funcția dominantă de constatare și diagnosticare a unor achiziții considerate deja ca existente. Examenul se prezintă
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
prea des la ospețe, Hamlet consideră că făptura umană, oricâte virtuți ar avea, poate fi umbrită de o simplă pornire malefică: Chiar de-s virtuți curate precum harul/Și fără număr-câte-ncap în om/Printr-un cusur anume să destrame/ Întreaga cumpănire;-un dram de rău/Mănează toată nobila plămadă,/Spre-a ei rușine//."227 Ca întotdeauna, Hamlet dă glas adevărului într-un canon al personajelor ce îndeobște au această menire. De pildă, tradițional în societatea europeană a Evului Mediu, apare acea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Iași, 2006, ediția a II-a Editura Curtea veche, București, 2009; Marea înfățișare a lui Mihai Ursachi, Princeps Edit, Iași, 2006; 101 dialoguri în libertate, interviuri, Editura Ideea Europeană, 2007; Vieți controlate, Editura Junimea, Iași, 2009; Farmecul discret al dreptei cumpăniri, Eikon, Cluj, 2010; Gânduri despre poezie, Editura Limes, Cluj, 2010; 101 dialoguri în libertate II, interviuri, Editura Ideea Europeană, 2011; Despre barbari sau Invazia omului plat, Editura Litera Internațional, București, 2011; 101 dialoguri în libertate, interviuri, vol. II, Editura Ideea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
omului plat, Editura Litera Internațional, București, 2011; 101 dialoguri în libertate, interviuri, vol. II, Editura Ideea Europeană, 2011; Despre barbari sau Invazia omului plat, Editura Litera Internațional, București, 2011 (Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România); Farmecul discret al dreptei cumpăniri, Editura TipoMoldova, Iași, 2012 (ediție revăzută). Membru al Uniunii Scriitorilor din România, al PEN-clubului european, al Societății Ziariștilor Români și al Asociației Ziariștilor Români. Premii și distincții (selectiv): Premiul revistei "Poesis", pentru cea mai bună carte a anului (1994); Premiul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cu caracter sistematic, și În operele cronicarilor. Autorul unei Istorii a Țării Românești dintru Început - rămasă neterminată - stolnicul Constantin Cantacuzino, mare admirator al antichității greco- romane, subliniază rolul Înțelepciunii În strânsă legătură cu binele moral, ca expresie a măsurii și cumpănirii În acțiune. Foarte importantă ni se relevă sublinierea conform căreia măsura convingerilor și a comportamentului moral este obiectivarea conștiinței morale prin „fapta bună”. De asemenea, importantă ni se pare și sublinierea rolului educativ al cunoașterii trecutului istoric pentru formarea conștiinței
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
dreapta socotință care este o virtute complexă și greu de exprimat în cuvinte. În ea intră precis, tainic drămuite, și bunul-simț și înțelepciunea și cumințenia și voința adăugate celor de mai sus. Niciuna dintre virtuți nu e absolută, doar iscusita cumpănire țintește absolutul. Romanul Corbei conține un mic paragraf despre această calitate de excelență a spiritului. Slavici alege s-o numească în spiritul filosofiei lui Confucius înțelepciune: Înțelepciune! Înțelepciunea nu e lucru omenesc. Gândul bun nu întâmplarea-l aduce: el îți
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
muncii este profitul, dar obținerea lui este plănuită nu pentru a fi cheltuit și risipit, ci pentru a fi economisit, pentru a produce o "acumulare de capital". Pentru aceasta, cei care muncesc intră într-un fel de "asceză", de reținere, cumpănire și discreție, valori opuse risipei și ostentației. Noile valori sociale (inspirate de cele religioase și care au devenit laice) sunt date de simțul economic al abstinenței și efortului, care va sta la baza societăților industriale și va contribui la dezvoltarea
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
este profitul, dar obținerea lui este plănuită nu pentru a fi cheltuit și risipit, ci, dimpotrivă, pentru a fi economisit, pentru a produce o "acumulare de capital". Pentru aceasta, cei care muncesc intră într-un fel de "asceză", de reținere, cumpănire și discreție, valori opuse risipei și ostentației. Noile valori sociale (inspirate de cele religioase și care au devenit laice) sunt simțul economic al abstinenței și efortului, care vor sta la baza societăților industriale și vor contribui la dezvoltarea capitalismului în
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
tu numai stai vecinic să întrebi. Tu numai îți pui vorba și gândul la cîntari, Tu numai vrei a-ntrece caracterele mari, Privind peste mulțime cu multă nepăsare... Ei bine! P-astă dramă și soarta ta cea mare, Din astă cumpănire de drept și datorie, Ce ți-a rămas la urmă? urât și sărăcie. Iubit-ai?... Ah! un caier de cânepă nu-i moale, Nu-i blond cum e podoaba cea dulce-a frunții sale! Cu gura ei subțire și mâni
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
scoate dintr-aceste reprezentații universale alta și mai generală aș avea conceptul naturii, care apoi este concept al concepturilor sau idee. Din aceste toate se vederează că pentru alcătuirea concepturilor sunt de trebuință aceste patru lucrări ale minții adică: 1) cumpănirea laolaltă a mai multor reprezentații singuratice; 2) băgarea de samă a notelor comune (reflexio) sau luarea în samă a acelor note în care se 567 {EminescuOpXV 568} potrivesc înfățoșările singuratece; 3) scoaterea și îndepărtarea notelor prin care se deosebesc înfățoșările
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
înfățoșare, adică învățătura în chip de notă și pentru aceea intensia acestui concept este mai mare decât a aceluia dintâi. Fiindcă tot conceptul răsare din unirea feliurimilor în conștiință, //pentru aceea nici un concept nu este în sine sau și în cumpănire cu altul chiar simplu, ci numai în privire cu mintea noastră cea îngrădită cu hotărâte margini. Concepturile întocmai potrivite fiindcă se pot pune unul în locul altuia, nici se pot altmintrelea deosăbi de cătrăolaltă decât sau numai încît se cugetă de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
stare de a le învăța, căci terminii limbilor străine niciodată și nicicacum ar fi în stare ca să deștepte vreo înfățoșare în sufletul nostru, dacă nu s-ar cumpăni aceiași termini cu terminii limbei noastre și chiar pentru că numai prin această cumpănire pot terminii limbelor străine să deștepte în noi ideile potrivite lor, pentru aceea cugetarea într-o limbă străină fiind numai mijlocită, are de-a pururea oarece greutate, este oarecum silită //și nefirească. Așijderea câștigarea ideilor celor necunoscute printr-o limbă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
înfipți în gol cu tulpinile drepte și subțiri de culoare cafenie, împliniți în locul podoabei frunzelor cu două globuri măslinii, între care, pe un cer dezolant, vânăt-plumburiu, luna era ovală și galbenă ca lămâia. Fixate pe carton fără nici un fel de cumpănire artistică, aceste câteva detalii realizau totuși neantul străbătut de o singurătate înspăimântătoare, un adevărat locaș al morții, care-ți tăia în chip bizar respirația. Străbăteam aproape zilnic, pădurile munților înconjurători, cu pictorul, care, în timp ce-mi vorbea, cerceta cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
ritmate, se mișcau la distanțe egale, ca tijele dintr-un lan unduitor de grâu. Escadroanele de furnici-lăncieri, încălecate pe pureci-săritori, se revărsară în valuri, după îndemnul impetuosului marș Cu pieptul la hotare. Alte escadroane de furnici, ținând prelungi trestii în cumpănire (Or fi fiind țevile aruncătoarelor de otrăvuri! gândi greierele în mintea lui de artist), se deplasară pe susținute acorduri de cimpoaie. Izbucniră răpăiturile aplauzelor venind în valuri din mulțime, dar furnicile-soldați pentru nimic în lume nu și-ar fi răsucit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
altora. Odinioară o organizație a muncii putând a rezista străinilor; astăzi acea muncă discompusă breaslă cu breaslă, sterilizată prin năvălirile negoțului străin. Odinioară legi răsărite din însuși datinile și deprinderile poporului, azi codici întregi traduși din franțuzește. Odinioară o dreaptă cumpănire între mijloace și trebuințe, azi deprinderea de mii de trebuințe străine, în desproporție cu puterea de producere a țării. Odinioară populația creștea și se înavuțea; azi se înavuțesc străinii, iar populația străveche se stinge pe zi ce merge. Din oasele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Constituțiunea în întregul ei. Va să zică, de o parte monarhia constituțională și egalitatea tuturor înaintea legii, democrația în sensul cel adevărat al cuvântului; iar de alta, reprezentațiunea țării prin patru colegii electorale, care însemnează predomnirea inteligenței în afacerile politice și dreapta cumpănire a tuturor intereselor în Corpurile legiuitoare. Acesta [a] fost și este punctul nostru de plecare. Și ținta noastră a fost totdauna conservarea elementului național și ocrotirea acestui element contra concurenței escesive și a propriei lui neprevederi. Fiece zi care trece
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
etc.), Iordan (1975a: 249) adaugă: "Noroc - și aceasta este o consolare - că ciurul și sita vremii lucrează și aici [...] și nu numai în sensul unei selecții autentice, ca tot ce face natura, ci și în acela al potolirii "entuziasmului", al cumpănirii lucrurilor, al echilibrului firesc și necesar". 32 Șuteu 1959. 33 Șuteu 1966. 34 Ștefan 1979. 35 Guțu Romalo, 2000; pentru "clișeul" în cadrul, vezi și Zotta 1976. 36 Avram 1987b. 37 Ionescu 1976. 38 Avram 1997a: 485. 39 Ștefan (1979); așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
mai reprezentative ale literaturii și culturii române, pe de alta, este benefică pentru ambele perspective. Despre talentul marelui povestitor s-a vorbit mult, ca și despre capacitatea lui de a da limbii virtuți nebănuite. Această capacitate avea drept suport, dincolo de cumpănirea magică a cuvintelor, fie că este vorba despre alegerea acestora, fie că este vorba despre potrivirea lor prin Îngemănare. Respingînd bănuiala că s-ar putea considera filolog și că ar putea să discute despre limba literară de pe această poziție, Mihail
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Îmi cântăresc apoi periodic viața și faptele pentru ca, dacă ele nu s-au dovedit bune, să pot modifica proiectul din care s-au născut. Mă îndoiesc de ceea ce urmează să fac, așa cum mă îndoiesc de ceea ce am făcut. Această permanentă cumpănire a proiectului în care îmi înscriu viața, această permanentă evaluare a lui (care poate merge până la renunțarea la el), această permanentă verificare a lui prin raport cu ce e bine și ce e rău, drept și nedrept, învechit și înnoitor
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]